UNIVERSITATEA « POLITEHNICA » DIN BUCUREŞTI

FACULTATEA INGINERIE INDUSTRIALĂ ŞI Student………………..

ROBOTICĂ ………………………..
CATEDRA TEHNOLOGIA CONSTRUCŢIILOR
Facultatea……………
DE MAŞINI
LABORATORUL INSPECŢIA CALITĂŢII Grupa…………………

LUCRAREA Nr. 5

MĂSURAREA ABATERILOR LA DIMENSIUNI INTERIOARE

CU COMPARATORUL DE INTERIOR

I. SCOPUL LUCRĂRII
Lucrarea are ca scop:
- controlul preciziei dimensionale şi de formă la un alezaj;
- compararea valorilor efective cu cele prescrise şi interpretarea rezultatelor obţinute;
- evidenţierea surselor de erori care pot să apară în timpul măsurării.

II. UTILAJUL FOLOSIT

a. Comparator de interior cu valoarea diviziunii de 0,01 mm şi domeniul de măsurare
50  160 mm;
b. Trusă de cale plan-paralele sau calibru inel;
c. Suport cale;
d. Măsurand: piesă cu alezaj  6500,36 mm (H8); TFc = 0,010 mm; TFl = 0,010 mm.
III. SCHEMA DE MĂSURARE (fig. 5.1)
IV. MODUL DE LUCRU
Lucrarea cuprinde două etape (E1 şi E2), care la rândul
lor se derulează pe parcursul mai multor faze distincte (F1,
F2,…).

E1. Reglarea la zero a aparatului

F1. Se alege din trusa comparatorului vârful fix (2)

1 adecvat dimensiunii de măsurat (controlat) şi se montează în
2 corpul aparatului, fig. 5.2.
3
4 F2. Se formează un bloc din maxim patru cale
5 (fig. 5.3), de dimensiune egala cu dimensiunea nominală a
piesei verificate şi se introduce într-un suport (3). Suportul
este prevăzut cu doua vârfuri speciale (2) şi (7), care se vor
I strânge cu piuliţa striata (5), fixarea finală a blocul de cale şi a
cele doua vârfuri făcându-se cu ajutorul şurubului de fixare
II IV (6).
III F3. Se introduce comparatorul de interior între
vârfurile (2) şi (7) ale suportului, executându-se rotaţii de
unghi mic în plan vertical , până se poate observa pe cadranul
Fig. 5.1 comparatorului valoarea minimă a indicaţiei (sau punctul de
Schema de măsurare întoarcere al acului indicator). Menţinându-se comparatorul în
poziţia corespunzătoare acestei indicaţii se roteşte cadranul
până se aduce reperul zero al scării gradate în dreptul acului indicator.
F4. Se verifică reglarea făcută repetând rotaţiile şi urmărind ca punctul de întoarcere al
acului indicator să fie în dreptul reperului zero al scării gradate.

2
1

2 7 6

3
4 5

Fig. 5.3
Fig. 5.2

E2. Măsurarea propriu - zisă

F1. Pregătirea piesei în vederea măsurării prin marcarea cu creionul a direcţiilor de
măsurare I, II, III, IV.
F2. Ţinând comparatorul de mânerul termoizolator (9), se introduce în alezajul de
verificat, astfel încât vârful fix (2) şi palpatorul mobil (5) să se găsească pe diametrul alezajului, iar
dispozitivul de centrare (14), împins de arcurile (15), să se aşeze pe circumferinţă (fig. 5.2).
F3. Se roteşte comparatorul în planul vârfurilor, astfel încât să se obţină o distanţă
minimă (fig.1), care reprezintă abaterea faţă de cota de reglare în secţiunea considerată şi pe direcţia
aleasă.
F4. Se citeşte abaterea în secţiunea (1) după direcţia (I), rotindu-se comparatorul cu 45
se face citirea după direcţia (II) ş.a.m.d. Se continuă determinarea abaterilor după toate cele patru
direcţii.
F5. Se aduce comparatorul într-o nouă secţiune şi se repetă în mod similar determinarea
abaterilor.
V. ÎNREGISTRAREA VALORILOR EFECTIVE
Tabelul 5.1
Abateri limită Abaterea Abaterea
Secţiunea Direcţia Secţiunea Direcţia
prescrise, (μm) efectivă, Ovalitatea, efectivă, Ovalitatea,
(μm) (μm) (μm) (μm)
es ei de măsurare de măsurare
I III
3
II IV
1
III I
IV II
4
I III
II IV
2
III I
IV II
5
I III
3
II IV
VI. PRELUCRAREA VALORILOR ÎNREGISTRATE

1. Concluzii asupra preciziei dimensionale prin compararea abaterilor efective cu cele

prescrise
2. Evidenţierea abaterilor de formă în secţiune longitudinală. Luând pe abscisă
secţiunile de măsurare 1, 2, 3, 4 şi 5, iar pe ordonată jumătate din valoarea abaterilor dimensionale
găsite pe direcţia de măsurare I, se trasează diagrama formei geometrice efective a generatoarei
piesei (fig. 5.4). In acelaşi mod se trasează diagrame şi pentru celelalte direcţii de măsurare, pe
acelaşi sistem de axe rectangulare. Comparându-se abaterile măsurate în cele cinci secţiuni după
aceeaşi direcţie, se stabileşte felul abaterii de la forma geometrică în secţiune longitudinală
(conicitate, butoiaş, ş.a.).

Abaterile de
formă [μm]
Dir. I

1 2 3 4 5 Secţiunea de măsurare
Fig. 5.4
Înregistrarea abaterii de formă în secţiune longitudinală

3. Evidenţierea abaterilor de formă în secţiune transversală. Se reprezintă la o scară

convenabil aleasă dN, dmax, dmin. Se trasează direcţiile de măsurare (I, II, III, IV) dispuse la 45 şi se
înscriu abaterile înregistrate în tabelul 1, simetric faţă de axa piesei. Comparându-se abaterile
măsurate în cele patru direcţii în aceeaşi secţiune , se stabileşte felul abaterii de la forma geometrică
în secţiune transversală (ovalitate) pentru fiecare din cele cinci secţiuni.

O V = E max măs  E min măs (5.1)

Piesa se consideră bună dacă abaterile măsurate şi abaterile de la forma geometrică corectă
se încadrează în toleranţele prescrise.

4. Semnalarea surselor de erori şi clasificarea lor în funcţie de caracterul apariţiei.

Tabelul 5.2
Măsurand Aparat Operator Interacţiuni Mediu Metodă
După surse

Tabelul 5.3
Sistematice Aleatoare Grosolane
După natura statistică
VII. MEMENTO ASUPRA BAZELOR TEORETICE ALE LUCRĂRII

1. Încadraţi metoda de măsurare care utilizează comparatorul de interior în conformitate cu

criteriile din tabel:
Tabelul 5.4
După precizie După originea După modul de După modul După poziţia După
şi rapiditate sistemului de obţinere a indicaţiei aparatului faţă complexitate
măsurare valorii mărimii mărimii de piesă
măsurate măsurate

2.Principii aplicate la formarea blocurilor de cale (exemplificare pentru

dimensiunea………..).
3. Explicaţi motivul pentru care reglarea la zero a aparatului se face cu o cală (bloc de cale)
de dimensiune egală cu dimensiunea nominală a piesei.
4. Calculaţi abaterea standard experimentală, s. Pentru un şir de „n” măsurări ale aceluiaşi
măsurand, mărimea „s” caracterizează împrăştierea rezultatelor şi este dată de formula:
n

 (x i  x) 2
s i 1
, (5.2)
n 1
unde: xi este rezultatul celei de a „i”-a măsurări, iar x este media aritmetică a celor „n” rezultate
considerate.