IMG Curs Dispozitive PDF

CUPRINS
Cap. 1. ELEMENTELE DISPOZITIVELOR 9I ALEGEREA ACESTORA )

1.1. Definilia, locul qi clasificarea dispozitivelor 1
1.1 .1. Definifia, locul qi rolul dispozitivelor in construclia de magini. 2
1. 1.2. Structura dispozitivelor J
1.2. Condiliile cerute dispozitivelor. 4
I .3. Clasificarea dispozitivelor. A
+
1.4. Avantajele utilizdrii dispozitivelor. 5
cap.2. ORTENTAREA SEMIFABRICATELOR iN prSpO ZrTtVF.. 6
2.1 . Orientarea completd qi redusd a semifabricatelor in dispozitive t2
1a
2.1.1. Orientarea completa qi redusa a semifabricatelor prismatice in dispozitive. IJ
1a
2.I.2. Orientarea completa gi redusa a semifabricatelor cilindrice in dispozitive. IJ
2.2. Construclia elementelor de rcazem. 15
1a
2.4.L Elemente de reazem fixe: (cepuri, pldcufe, mese). -to
2.4.2. Elemente de reazem principale reglabile: (cepuri reglabile;
pldcule reglabile). 18
2.4.3 . Reazeme autoreglabile 20
2.3 . Orientarea semifatrricatelor pe suprafele cilindrice exterioare.
Construcfia elementelor de orientare. 21
2.4. Onentarea semifabricatelor pe suprafeJe cilindrice interioale.
Construc{ia elementelor de orientare. z)
2.5. Orientarea semifabricatelor pe bolluri. ZJ
^a
2.6. Ortentarea semifabricatelor pe suprafele conice interioare
qi exterioare. Construclia elementelor de orientare. 25
Cap. 3. Precizia orientirii semifabricatelor in dispozitive. 27
3.1. Determinarea erorilor de orientare in cazul semifabricatelor orismatice.
(abateri liniare gi abateri unghiulare). 28
3.2. Determinarea erorilor de orientare la semifabricate cilindrice exterioare
in prisme. 30
3.3. Determinarea erorilor de orientare pe dornuri sau bucge conice. J/.
,a
Cap. 4. Fixarea semifabricatelor in dispozitive JJ
aa
4.1 . Forfele de prestrdngere a semifabricatelor. JJ
4.2. Forlele gi momentele de aqchiere. J+
ai
4.3. Forlele masice. )+
4.4. Forlele secundare. 35
4.5. Fo(ele de str6ngere. 35
Cap. 5. Construcfia qi exploatarea mecanismelor de strf,ngere 35
5.1. Construclia gi exploatarea mecanismelor cu bride. 36
5.2. Mecanisme de strdngere cu filet. 38
A'
5.3. Mecanisme de strdngere cu pene. +J
5.4. Mecanisme de fixare cu pene gi plunjere. 45
5.5. Mecanisme de fixare cu pene multiple 46
A1
5.6. Mecanisme de fixare cu mai multe pdrghii '+t
5.7. Mecanisme de fixare cu pArghii articulate gi excentrici 47
5.8. Mecanisme de fixare cu excentrici. 48
5.8.1. Mecanisme de fixare cu excentrici circulari 48
5.8.2. Mecanisme de fixare cu excentrici curbilinii 50
5.9. Mecanisme de fixare cu hidrorrlast. 53
\,- t,-
li.'{'' t"i
,-, I
-. ,: '1 \""t- '- t-,,"., ::\' ':..t.L .N \, I
i,, y a.-.Y
t-1:-,(it,Lf
tl 4./ +
'n^- 'lrI';'J, , k-l.L'd (
1 j )
-r,
, U-)' thlA I 1 &-e-'t' "/L
.
t L.{,L{
IIr"
{
itf i i*, Cr,r-); 1 t r-tt WLt ,1^ C+1-( +., uLLl ' o 7
/:
,*lo ,:,,Q )'Lt*"^:tt'U c'a'L( - L ' J ' I' c,,'a'Ltti '^'L'LL
t 1 i'
I 1 {-.,.,.
J, ii"rL
;
, t,i.vLi l
L"i-L i.r i- l-',ttt'1)tv' L"3l1'-L'";1
, fr*'tttt<
i
, l.-, t'i 4 t I
t,i i
'L't'-t 1tv, St
:,\ \.-
.t
\-/ i :
|.,.r
f! - ,1-i nt',k',4cztl ft" fi-rt"tis'httt* l'r;
c...1u.,- i- r Lt.,;z )tn,]-'t"'":4 Y
I tn d;-tt J
,l
,"{
,t i,'l
t{-utC & Lll.c
:
\
,v1.1
|
r '
uv/ rr r{
i
lhhr-'"', I
| . ./ .i\.
.
c d''
i,lI )!",i',
)
\ r' .^{
i1- i a,"l.'"
:ifri"'i
! , Li
.- /. ." !L 'ei. u 4!L,^
?| L "'
\, r-/" { L-':J
"i
l. Memoriu tehnic
1. Defini{ia, rolul gi clasificarea dispozitivelor
Dispozitivul reprezintd un eomponent auxiliar al unui sistem tehnic, o unita're din

punct devedere func{ional, alcituit din elemente, cel pu{in in parte solide, ale ciror legituri
le permit o mobilitate limitd 9i care rimdn in serviciu de repaus relativ.
Caracteristicile de bazi ale unui dispozitiv sunt:

- este un grup d elemente (organe de magini), cel pulin in parte solide, legate
intre ele ?ntr-un fel determinat gi care formeazd o unitate;
- elemntele care-l compun nu se deplaseazd intre ele ?n timpul lucrului, intrucit
Tn acest caz dispozitivul se transformd Tn mecanism;
- ?ndeplinegte o anumltd functie intr-un sistem tehnic , in care este inclus
in sistemul tehnologic al maginilor-unelte pentru prelucrdri prin agchiere,
dispozitivele sunt incluse in doud locuri. ln unul din locuri dispozitivul leagd semifabricatul
de magina-unealtd avdnd rolul de orientare gi fixare a semifabricatului fa{d de traiectoria
descrisa de tdigul principal al sculei, iar in cel de al doilea loc leagi scula de magina-
unealti avind rolul de orientare gi fixare a acesteia pe magina-unealtd.
La asamblare, dispozitivele au rolul sa orienteze reciproc piesele, sau subansamblurile
care urmeazi sd fie asamblate 9i sd le menlind in pozi{ia respectivd pe tot timpul cdt
dureazd operatia de asamblare. Astfel de dispozitive se folosesc atdt la asmbl5rile fixe gi
l^ uutc
ta ^^l^ -l^'.^^+^l-.ila
uct I iui t(duilc
Rolul dispozitivelor de control este de orientare gi flxare a pieselor in vederea controlului

parametrihrr care caracterizeazd una sau mai multe suprafete ale unei piesesau ansamblu.
Dispozitivele utilizate in tehnologia constructiilor de magini se pot clasifica dupd:

locul unde sunt utilizate in tehnologie, gredul de universalitate, felul ac{iondrii, gradul de
automatizare etc.
Dupd locul unde sunt utilizate ?n tehnologie se deosebesc:
- dispozitive de orientare gi fixare a semifabricatelor la prelucrare, denumite

dispozitive pentru magini-unelte ( dispozitive de: trezat, gdurit, alezat, strunjit,
danturat etc ;
- dispozitive de orientare gi fixare a sculelor, denumite portseule ( portcu{ite,

porttarozi, msndrine gi dornuri pentru freze etc. )
- dispozitive de orientare 9i fixare a pieselor sau subansamblelor la asamblare,
denumite dispozitive de asamblare ( dispozitive de. nituit, sudat, presat, etc. )
- dispozitive de coRtrol ( dipozitive de control al paralelismului, coaxialitatii,
planitatii, etc. )
Dupd gradul de universalitate se deosebesc:
- dispozitiveuniversale
- dispozitvespecializate
- dispozitive speciale
- dispozitivemodt:lare
Proiectdren si cconstr
Cap. 1. ELEI{E\TII-E DISPOZITIT./ELOR gI ALE:EREA

ACESTOR,{
1.1. Definitia, Iocul ;i clasificarea dispozrtlvelor
1.1.1. Definifia, locul gi rolul dispozitivelor
' -P1g.SA Lcgdtt;;o pr'n

UE interoctiuDea
PEELUCRAT dffi ptoatsul
d. a$xhirrt
DtspcztTtv
O{rF
!:^
Si;r,r
"
!o -: Ai
l:
r an,li,,r.r n:.-
eicrrel;ie or
pcztlionore
Fig. 1.1. Dispozitivul in interar:{iunea functionali

cu clementele sistemului tehnologic.
1.1.2. Structura dispozitivelor
F5cdnd o .-nalizd a oricdrui dispozitiv foiosit la prelucriri pe mapini unelte.
lezulta umdtoareie elemente :

- elemente de orientare a semifabricatului in laport cn snla. nnmite reazelrl.
- elemente necesare menlinerii poziliei san orientdrii semifabricateior
numite elemente de fixare (mecarrisnre de fixare);
- elemente de legiturd cu maqinile - unelte;
- eiemente de ghidare, reglare sau conducere a sculelor;
- elenrente debazd pe care se clddesc toate celelalte elemente.
La dispozitivele rotitoere sau deplasabile" intervin elemente specifice care
servesc la ridicarea. iotrrea. denlasarea s:rtr blocarc'a senrifabricatului.
Proiectarea si constructia dkpozitivelor 1......,.....................................,...............3
inclus.
Din definilie rezultd cd locul dispozitivelor trebuie plasat in diferite sisteme
tehnice, care, in procesele tehnologice din construclia de maqini in principal sunt:
- de prelucrare;
- de control;
- de asamblare.
in fiecare sistem tehnic dispozitivele constituie verigi de legdturd cu o parte

sau cu totalitatea elementelor componente.
Dispozitivele folosite la prelucrarea pe magini unelte reprezintd (80...90)% din

intregul parc de dispozitive cu care sunt inzestrate procesele tehnologice din
construcfia de maqini. De aceea in cele ae urrneazd vom detalia, in principal,
problemele specifice proiectdrii qi construcfiei acestei categorii de dispozitive.
Sistemul tehnic in procesul tehnologic de prelucrare pe rnaqinile unelte este

reprezentat prin sistemul tehnologic elastic constituit din: maqind - unealtd, dispozitiv,
semifabricat, sculd, maqind - unealtd, un sistem care se ?nchide prin interacliunea
dintre sculd qi semifabricat.
in fig. 1.1 - Dispozitivul in interdependenld func{ionald cu elementele
sistemului tehnologic, este reprezentat un model al sistemelor tehnologice, in care
dispozitivele se gdsesc in interdependenld funclionalS cu toate elementele

componente.
Rolul dispozitivelor este de a orienta suprafelele de prelucrare ale
semifabricatului in raport cu tdigurile sculelor qi de a menline orientarea in tot timpul

cdt dureazd. procesul de prelucrare.
1,1.2. Structura dispozitivelor
FdcAnd o analizd a oricdrui dispozitiv folosit la prelucrdri pe maqini unelte,

r ezultd urmdto arele el emente :
- elemente de orientare a semifabricatului in raport cu sula, numite reazem;

- elemente necesare menlinerii poziliei sau orientdrii semifabricatelor
numite elemente de fixare (mecanisme de fixare);
- elemente de legdturd cu maqinile - unelte;
ltiq - elemente de ghidare, reglare sau conducere a sculelor;
Proiectarea si constructiu dispozitivelor 1.....,.........,...,........,...............................4
- .elemente debazd pe care se clddesc toate celelalte elemente.

La dispbzitivele rotitoare sau deplasabile, intervin elemente specifice care
servesc la ridicarea, rotirea, deplasarea sau blocarea semifabricatului.
1.2. Condi{ii cerute dispozitivului
Dispozitivele folosite la prelucrarea pe maqini - unelte, pentru a corespunde

rolului lor - trebuie sd indeplineascd urmdtoarele condilii debaz6:
t sd fie concepute qi realizate rafional cu gradul de mecanizare sau
automatizarc pentru arcaliza o cregtere a productivitSlii;
a sd asigure securitatea muncii qi reducerea efortului fizic;

I sd fie comode de transportat, manipulat qi depozitat;
I sd fie simple de intrelinut qi exploatat;
I sd fie ieftine qi justificate din punct de vedere economic.
1.3. Clasificarea dispozitivelor
A) dupa locul unde sunt utilizate in tehnologie, se deosebesc:
- dispozitive de orientare qi fixare a semifabricatelor la prelucrare -

denumite qi dispozitive pentru maqini - unelte (dispozitive pentru frezat,
strunjit, magini de gdurit, maqini de rectificat, etc.);
- dispozitive de orientare qi fixare a sculelor, denumite qi portscule:
portcuf ite, portarozi, portfi liare ;
- dispozitive de orientare gi fixare a pieselor sau subansamblelor la

asamblare (dispozitive de nituit, dispozitive de sudat, dispozitive de sudat
etc.)
- dispozitive de control (dispozitive pentru controlul paralelismului,
coaxialitalii, planeit5lii, etc.).
B) dupd gradul de universalitate - se deosebesc dispozitive:
- universale - permit orientarea qi fixarea unor semifabricate qi piese cu
dimensiuni qi forme foarte apropiate;
Proiectarea s i constructia disp ozitivel or 1....
- specializate - permit orientarea qi fixarea unor semifabricate qi piese cu

dimensiuni qi forme apropiate;
- speciale - permit orientarea qi fixarea unor semifabricate gi piese cu
dimensiuni qi forme foarte apropiate , la o singurd operafie;

- din elemente modulare - sunt construite din elemente modulare cu grad
ridicat de universalitate qi se oblin prin asamblarea unor module dupd
necesitate, (se folosesc pentru operalii de gdurire, frezare, alezare, etc.)
C) dupd felul acliondrii dispozitivelor:
- dispozitive aclionate manual - la care lucru mecanic necesar fixdrii

semifabricatului se rcalizeazd folosind energia musculard a operatorului;
- dispozitive aclionate mecanic - la care lucru mecanic necesar fixdrii
semifabricatului se realizeazd folosind energia electric[, magnetic6,
hidraulicd, vacum, etc.;
D) dupd gradul de automatizare, dispozitivele pot fi:
- dispozitive automate - orientarea qi fixarea semifabricatelor se face frrd
intervenlia muncitorului, (maqinile automate, liniile automate) ;
- dispozitive aclionate mecanic * la care orientarea qi comanda fixdri se face
de cdtre muncitor, iar lucru mecanic necesar se realizeazd electrrc,
pneumatic, hidraulic, magnetic sau electromagnetic.
1.4. Avantajele utilizirii dispozitivelor
rJtilizarea dispozitivelor la prelucrare, control qi la asamblare, prezintd o serie
de avantaje:
- duc la cregterea productivitalii muncii - prin diminuarea, eliminarea

timpilor auxiliari la prelucrare;
- permit oblinerea sigurd apreciziei de prelucrare;
- necesitd o calificare mai scdzutd a muncitorului decdt la prelucrarea ftrd
dispozitive;
- reduc efortul fizic al muncitorului qi imbundtSlesc condiliile de muncd al
acestora;
- imbundtdlesc esenlial condiliile de proteclie a muncii, prin eliminarea

riscului de desprindere a piesei sau semifabricatului de pe maqina unealtd
la orelucrare.
Proiectarea si construqtia dilpozitivelor L...,.......................................................a
- oportunitateautilizdrii unui dispozitiv, precum qi gradul de complexitate al

acestuia se stabilegte in urma unui calcul economic, lindnd seama de seria
de fabricalie qi de al{i factori.
CAP. 2. ORIENTAREA SEMIFABIUCATELOR iN DISPOZITIVE
Orientarea corecti a semifabricatului asigurd repartilia judicioasd a
adaosulului de prelucrare, pe mdsurd ce piesa se apropie de forma qi dimensiunile

finale.
Orientarea semifabricatului comportd particularitdfi specifice determinate de
forma gi dimensiunile acestora, precum qi de tipul suprafelelor care le infrqoard.
O schemd a clasificdrii elementelor de determinare a bazelor de orientare,
indiferent de complexitatea formei piesei este prezentatd in fig- 2.1.
Elemente de determinare a bazelor de orientare:
- suprafald: - plan6: - intinsd;
- ingustd.
- cilindricd: - exterioard;
- interioard.
:.
conic6: - exterioard;
- interioard.
sferic6: - exterioard;
- interioard.
canelatd cilindricd: - exterioard;
- interioard.
canelatd, conicd: - exterioard;
- interioard.
filetatd: - exterioard;
- interioard.
danturatd cilindricd: - exterioard;

- interioard.
danturatd conicS: - exterioard;

- interioard.
- muchie: - deschisd: - dreapt6;
Proiectarea si constructia disnozitivelor L
- curb6.
- inchisd: - contur poligonal;
- contur circular.
- punct.
in general un semifabricat raportat la axele unui sistem cartezian de referintd
are 6 grade de libertate: - 3 rotalii qi 3 translalii dupa axe, fr5.2.2.

La orientarea suprafelelor prismatice: - suprafala cea mai mare se numeqte
bazd principald de aqezare (BPA); intre ea qi dispozitiv existd 3 legdturi I, 2, 3, qi

determind anularea a 3 grade de libertate ( translalie dupd"z qi rotalii dupd x, y).
interloaro
//+exteriodrd
----interiooni
/,-+exteri}ord
.-r*intariooru ,_>rungd
[""* 1*scurta
Ejemenfe de csnelaro *+e.xlerioor!
COnttO +/nfeflO0rd
determinore a
bdze[or de exterioqrfi
orientore interioard
dnntttrnti t+exterioord
'- \-,
dllndncd
\t- danljirgtd ntcrto1ro
ex terioord
coHco ----+-
\L,,
:. muchie
1litrf3#it#f.r
,*descnisci -'/+dresqts
-1------* in
r-+curbo
chrsri
'.-+
<i1;'il',0,7,,,!J,2,'
punCl
Fig.2.1. Schema clasificirii elementelor de orientare a bazelor de orientare.
Suprafala cea mai lungd se numeqte bazd,prrncipald de ghidare (BPG), intre ea

gi dispozitiv existd doud legdturi care asigurd anularea a 2 grade de libertate ( rotalie
dupd axa z qi translalie dupd axa y).
Suprafala cea mai micd se numeqte bazd prrncipala de oprire (BPO), ea

anuleazd, translalia dupd axa x.
Pentru a simplifica transmiterea unor informalii cu privire la orientarea
semifabricatelor, se folosesc simboluri care se trec de cdtre proiectantul tehnologiei pe

schilele din planele de operalii pentru a indica proiectantului de dispozitive qi celor
car e r e alize azd pr elucrare a, ori entarea s emi fabri c atului.
Proiectarea si constructia disoozitivelor L............... ........8
Existd mai multe simbolizdri dar cea mai completd simbolizare este prezentatd
in tabelul 2.1.
in realitate aceste legdturi sunt materi alizate prin reazem e fig. 2.3.
in general la prelucrarea unui semifabricat prismatic nu se anule azd toate cele
qase grade de libertate.
Suprafala cilindricd interioard lungd a semifabricatului anuleazd. 4 grade de
Fig.2.2. Orientarea unui corp prismatic in spa{iu
a_.--
Y4\ /n
itR
i
;t, ^M'
;pt
r- /l1
.t.'{l
",'i
--t-:-r- I
I
'- (Fl+
:-T-
-
Fig. 2.3. Exemplu de materializare t legflturilor prin reazeme
libertate qi se numegte bazd dublS de centrare (BDC), frg. 2.4, frg. 2.5.
Suprafala frontald a semifabricatului anuleazd un grad de libertate, se numeqte
bazdprincipald de oprire (BPO).
Proiectarea si constructia disnozitivelor L
'l
rf ' $.lQ
-: --
!.
I
I
[\:l-s. -sr r-s. -t.,( J-!__rn-h{}
i: 6iJI-
,v; ll f
LIU
$-1
L. \
SJ
I t<<d
il'-,.'JiS ii.-! +< I
Fig.2.4. Bazele de orientare determinate de suprafe{e cilindrice exterioare: lungio
respectiv scurte.
in cazul semifabricatelor cilindrice exterioare lungi, definim -bazd dubld de
ghidare (BDG) - anuleazd. 4 grade de libertate, frg. 2.6; suprafald frontald numitd,bazd
principald de oprire (BPO) - un grad de libertate; semifabricatul are un singur grad de

libertate ( rotalie in jurul axei proprii).
Proiectarea si constructia disnozitivelor 1..........,.................................................t0
Tabelul2.l.
Baa de Elemen tul lixcnrplc rle

orientalc dc orlcntare trtiliz:irc
*. I Ptun
H feazerne pentrLtl
I dreaptd suprafe{e plane
* | nrn"t
LJ I plan de sirnetric
JJ
rJi
] dreaPtd de simetri
punct de simetrie
gl-ildaje rigide
w
rD
l'."'..F +l plan, <Ireapti, punctl'liFeanisnre au:o-
-D +a de simetrie alel central]'.e in-
r+ +-) unor suprafete ex-l tr-un plan ilt
terioare I sinctrle
plan, dreaptd, punctl
+3{+ de simetric ale j
H unor suprafele in-l

H terroare i
tt axd sau punct de pei dcr.n sau br"t:tfri-re

o axd I| risiclr , fi;_@,J
ri+1
V
V
cilindrici
r-r rirrl| | aXa
r-ta a
.l
SaU Duncl del
I
+ +l+ ol I atrru-i
I
'i ":::?I:i"
pe axa unei supra-l
+i+llfe{ee-xterioare
u Hl I
i
A 44 Al |
? Y i *a sau punr:t delqoflturr au:oL
|
! t I p.
+
unei supra-! iranre
"*"
T I ietcinterioare-
4L:e"r'!'!\'d'E I ","
I
+ + l I i
F i u*" conutui ,.rl oorr,.,', .u., o.,,-1 F<ssrr

1'lr
Se atateazi sinl-
bolului pe di-
rectia pe carP
elementul de
orientare este
mobil.
Pentru semifabricatele cilindrice scurte avem, fig.2.6.

- bazd simpld de ghidare (BSG) * anuleazd doud grade de libertate;
- bazdprincipald de aqezare (BPA) - anuleazd 3 grade de libertate.
rl
\sT\-\a\.sTr. \s\ri
L:^-tr:'rS.:-',\\i\
I f rc, I
Fig.2.5. Orientarea semifabricatelor lungi pe un dorn

cilindric
Proiectarea si constractia dispozitivelor 1........,.,..............,..................................11
H,
ffi ' 61*t
*-*-l---*.-:.-'j
A
t
I
I- -- ---F-
r--
ffi b
V
Fig. 2.6. Orientarea semifabricatelor cilindrice in prisme
Fig.2.7. Orientarea corectl a semifatrricatului de formi complexl.

Orientare cu reazeme suplimentare.
Orientarea semifabricatelor de formd complexA
- comporta particularitalii specifice. Pentru exemplificare ludm un
semifabricat in trepte cu dgiditate redusd, unde urmeazd sd actioneze o
forld de aqchiere P,.

- 1 -corpuldispozitivului;
- 2 - plunjer;
- 3 - qurub;
- 4-arc;
- 5-cepfiletat;
- 6-stiftfiletat:
Proiectarea si constructia disnozitivelor L............... ........12
- 7 -capac;
- 8 - garniturd;
- 9 -reazeme principale;
Pentru prelucrarea suprafelei A la o cotd H, se folosegte un reazem
suplimentar cu autoaqezare cu plunjer gi qurub, conform fig.2.7.
Prelucrarea semifabricatului nu este posibild frrd, folosirea reazemului
suplimentar, deoarece la o fo4d de prelucrare Pz care produce un moment mai mare
decAt forfa de strdngere Sr, semifabricatul tinde sd se rdstoame sau datorita rigiditalii
scdzute a semifabricatului se provoacd incovoiere lui ?n zona de prelucrare.
Pentru o aqezare corectd a semifabricatului pe reazemele principale 9, qurubul

3 trebuie sd fie retras pentru a permite plunjerului 2, aflat sub acliunea arcului 4, sd se
opreascd in pozilia impusd de semifabricat. DupI acfionarea mecanismului de
strdngere (aplicarea forlei S1), plunjerul trebuie blocat cu ajutorul qurubului 3.
$tiftul filetat 6 asigurd orientarea suprafelei de blocare a plunjerului pe direclia

qurubului 3. Capacul 7, frxat prin quruburi in corpul dispozitir,ului 1, preseazd
gamitura 8 care impiedicd pdtrunderea particolelor materiale in ajustajul plunjerului.
Pentru sprijinul qi reglarea fo4ei arcului 4 se foloseqte cepul filetat 5.
2.1. Orientarea completi gi redusi a semifabricatelor in dispozitive
La orientarea semifabricatelor in vederea prelucrdrii, nu este obligatoriu ca
intotdeauna sd se anuleze toate cele gase grade de libertate - cdnd suprafala de

prelucrat este compl et raportatd prin cote la toate prin toate cele trei plane ale unui
sistem cartezian de referin{d, atunci semifabricatul necesitd o orientare completd,
respectiv se vor anula qase grade de libertate, ftg.2.8. a,

Dacd suprafala de prelucrat este legatd prin cote de mai pu{in de 3 plane, vom
avea o orientare redusS, respectiv vom anula mai pulin de 6 grade de libertate, fig.
2.8.b:2.8.c.
Cdnd se anuleazd mai multe grade de libertate decAt cele necesare,
semifabricatul este supraorientat.

CAnd semifabricatului ii sunt anulate mai puline grade de libertate decdt cele
necesare, semifabricatul este suborientat.

Proiectarea Si constructia dispozitivelor L ....................... I3
Dacd la un semifabricat se anuleazl. alte grade de libertate decAt cele necesare,

vorbim de o orientare eronatd sau greqitd.
2.1.1, Orientarea completi qi redusl a semifatrricatelor prismatice
Se considerd un semifabricat prismatic, iar pe partea superioard trebuie sd se
Fig. 2.8. Orientarea completi Ei redusd a pieselor prismatice
frezeze un canal ca in fig. 2.8. gi avem utmdtoarele cazuri:

- orientare completd * canalul se prelucreaz1, pe o anumitd lungime; canalul
este cotat fald de toate cele trei planuri, se anuleazdtoate cele gase grade
de libertate, frg. 2.8.a;,

- orientare redusd de ordinul I - canalul se prelucreazd pe toatd lungimea;
canalul este cotat fald de doud planuri; se anuleazd 5 grade de libertate, fig.
2.8.b,
- orientare redusd de ordinul II -se preltcreazd toatd suprafafa; este cotatl
fala de un plan; se anuleazd 3 grade de libertate, fig.2.8.c;

By -bazdprincipald de aqezare - anuleazd 3 grade de liberlate;
Bz-bazdprincipald de ghidare- anuleazd2 grade de libertate;
Bs -bazd principald de oprire - anuleazd.1 grad de libertate.
2.1,.2. Orientarea completi qi redusi a semifabricatelor cilindrice
Se considerd un semifabricat cilindric, iar pe partea superioard trebuie sd

frezeze un canal ca in fig. 2.9; fig.2.10; fig.2.II; qi avem urmdtoarele cazuri:
Proiectarea si constructia dispozitivelor 1.......,......,............................................1q
orientare completd - canalul se prelucreazd pe o anumitd lungime la o
anumitd.pozilie fa!d" de un alezaj (in cazul nostru diametral opus); canalul

este cotat fa!6 de toate cele trei planuri, se anuleazd toate cele qase grade
de libertate,fig.2.ll;
orientare redusd de ordinul I- canalul se preluqeazd pe o anumitd
lungime; canalul este cotat fald de doud planuri; se anuleazd 5 grade de
libertate, frg.2.L0;
orientare redusd de ordinul II - canalul se prelucreazd, pe toatd lungimea;
este cotat fald de un plan; se anuleazd 4 grade de libertate, fi5.2.9;
l[----___lizc
i -=-::===:r---
t-:-_::::_=
V,V.T.ffi '/.'/tVlt'.7t;%
!:1 D
Fig.2.9. Sistem de orientare cu doui grade de libertate.
Br, Bz, -baze duble de ghidare - se anuleazd4 grade de libertate;

Bz -bazd, principald de oprire - se anuleazd grad de libertate;
Bq-bazdde blocare - se anuleazd.T grad de libertate;.

Proiectarea si constructia dispozitivelor 1....,.......................................................1s
ab
Fig. 2. 10. Sistem de orientare cu un grad de libertate, (arbori).
Fig. 2.11. Sistem de orientare static determinat, (arbori).
2.2. Constructia elementelor de reazem
- rcazemele principale sunt reazemele care participa la orientarea
semifabricatului;
- reazemele suplimentare - sunt reazemele care nu participd la orientarea
semifabricatului, ele se mai numesc qi sprijine.
Reazemele principale pot fi:
- fixe;
- reglabile;
- autoreglabile.
La orientarea semifabricatelor pe suprafele plane se trtilizeazd ca elemente de
reazem principale:
- cepuri de reazem;
- pldcile de reazem;
- mese de reazem.
Acestea fac parte din categoriarcazemelor principale fixe.
2.2.1. Elemente de reazem fixe

Cepurile de reazem
Cepurile de reazem sunt elemente de orientare care servesc la rezemarea

pieselor, in general, pe suprafele plane neprelucrate sau prelucrate grosolan.
Cepurile pot fi:

- cu cap plan, fig.2.12.a;
- cu cap bombat, fig.2.12.b;

- cu cap zimlat,ftg.2.l2.c.
in-Q -tr/
:t"z Varionta A
$erl'gl qlm
t- Colo
tl
mm fp!eranto
6 --40
E 4 :50 ftsu#l
lEl
c x45o . d, E d 4 - .1\ t n6l
L lO -i 80
1+25 H7
:iii t'
d1
rOl
l ro
1,,]i.o
4_',
T-
:ei Rl
-'ais
Rlx H
lj
_ 8.3
Der'.aliul A n,j
ffi
JW
Fil\-R
, ,45 +l
ffifr
Fig. 2.l2.Tipuri de cepuri fixe.
D - diametrul capului de reazem;

d - diametrul de montaj;
H - inillimea utild a capului;

L - lungimea total6.
Proiectarea si constructia dispozitivelor 1.......,.,..................................................tt
Cepurile se monteazd in corpul dispozitivelor prin presare cu un ajustaj Hl ln6,

simplu sau prin intermediul unei bucge, fi,g.2.12.d, fig.2.12.e.
Materialul din care se executd sunt materiale rezistentelauzurd:
- OSC 8, OSC 10 - pentru cepuri cu dimensiuni mici;
- OLC 10, OLC 15 - pentru dimensiuni mari.
Plicu{ele:
in figura 2.13 sunt

prezentate cdteva variante
constructive de pldcufe fixe:
- se folosesc la rezemarea
semifabricatelor pe
suprafe!e plane
prelucrate qi cu intinderi
Loc penlru
mai mari;
.,'/triioj --
'-{ - pldculele se fixeazd pe
*i
corpul dispozitivelor cu
-I
I 2...3 quruburi cu cap
inecat.
In cazul cdnd
semifabricatele se reazemd pe o
suprafald laterald a unei pldcufe,
aceasta trebuie sd fie orientatd in
Fig. 2.13. Tipuri de plicu{e fixe.
plan pentru a orienta corect
semifabricatul.
in fig. 2.14.
se prezinta doud
moduri de centrare
a pldculelor.
PlSculele se
executd din oleluri

.r. b
Fig.2.l4. Moduri de centrare a plicu{elor. de cementare OLC
Proiectarea si constructia disnozitivelor /................. ............... I8
10, OLC 15, cementate pe o addncime de 0,8...1,2 mmo la o duritate de 55-60 HRC.
Mese de reazem
Mesele de reazem, fig. 2.I5, se
utilizeazl, la orientarea semifabricatelor de

dimensiuni mari qi rigiditate scdzutd pentru
suprafefe prelucrate.
F'ig.2.15.
- Masi de reazem
Ele se executd din OLC 15 qi suportd
acelaqi tratament ca pldculele.
Costul tehnologiilor de execulie este ridicat, condiliile de rugozitate a
suprafefelor sunt ca cele ale pldculelor iar ele sunt prevdzute cu nigte canale in scopul
aqezdrli cdt mai corecte a semifabricatului.
2.2.2. Construcfia reazemelor principale reglabile

Reazeme reglabile
Pentru prelucrarea pieselor cu abateri mari de la dimensiunr, apare necesitatea
i rrt-
W,'V;'7/t7lV' ',+-,)
6yrc'!;Ti,
Ktd'i#:
I
4.
\r)...r \\'...1
;-a.-,,.$ i\r)
7\.
4.
Fig.2.16. Reazeme reglabile cu cep.

regldrii indllimii reazemelor, in funclie de dimensiunile pieselor care se orienteazd.
in aceste situatii reazemele fixe se inlocuiesc pa\ial sau total cu reazeme
reglabile.
Reazemele reglabile din fig. 2.16, a, b gi c sunt constituite din:
I -reazem (gurub);
2 - contrapiulifd;
3 bucqd filetatd;
4 corpul dispozitivului;
5 qurub (qtift) fietat;
Pentru caz:urile in care reazemul reglabil trebuie sd prezinte o suprafald activd

relativ mare se pot utiliza construclii prevdzute ?n fig. 2.16.c.
Plicu{e reglabile
r\\),
\r)\ \\\
L.t'A
ilsn
ll
]4 -l
ilYt)
ro--;
-
) )
Fig. 2.17. Plicu(e reglabile.
Pldculele reglabile se folosesc la rezemarea semifabricatelor pe suprafele
plane prelucrate qi cu intinderi mai mari pentru prelucrarea pieselor cu abateri mari de
la dimensiuni unde apare necesitatea regldrii indllimii de reazem.

in fig. 2.77 sunt prezentate doud variante constructive de pldcule reglabile cu
urmdtoarele pdrli componente :
1 - pldculd reglabild;
2 - gurub (prezon);
3 - piuli{d;
4 - corpul dispozitivului (a); arc elicoidal (b);

Proiectsres si constructia dispozitivelor 1............................................................20
2.2.3. Reazeme autoreglabile

Se utilizeazd ca reazeme principale pentru orientarea suprafelelor care prezintd,
abateri mari de la planeitate, praguri, goluri, deniveldri.
I a
.c.i
t 4
6' I
j
/-:e\ /.
c)
\-t@/ b
, ',,fr*idil't.o
I
\
-t
4'
Fig. 2.18. Reazeme autoreglabile
in fig. 2.18 sunt prezentate reazeme autoreglabile cu doud puncte de sprijin qi
reazeme autoreglabile cu trei puncte de sprijin.
Reazemele autoreglabile cu trei puncte de sprijin, fig.2.18.a, fig. 2.18.b, sunt
construite dintr-o calotd sfericd 3,frxatd de gurubul 2 in corpul 1, avdnd posibilitatea

autoregldrii dupd cum cere suprafala de reazem.
Reazemele autoreglabile cu doud puncte de sprijin, fig' 2.18.c, fig. 2.18.d,
sunt construite dintr-o pand disc 2 sau a unor plunjere duble. Pana disc 2 este relinuti
in corpul dispozitivului cu ajutorul cuiului 3. Reazemul autoreglabil din fig.2.18.d
este constituit din doud plunjere verticale 2, care se sprijind pe felele inclinate la 45"
ale plunjerului orizontal 3. Garniturile 5 qi capacul filetat 4 impiedicd pdtrunderea
aqchiilor mdrunte in interiorul reazemului.
2.3. Orientarea semifabricatelor pe suprafefe cilindrice exterioare.
Constructia elementelor de orientare
Suprafelele cilindrice ale semifabricatelor sunt:

- exterioare lungi sau scurte;
- interioare lungi sau scurte.
Pentru orientarea unui semifabricat dupd suprafelele cilindrice lungi in general
se folosesc prismele care caracterizeazd cele doud linii de contact a suprafelei cu
planele de referin!5, fig. 2.19.
w tvTl
T
-l
,'ry'
M/ -!
I
t
Fig.2.19. Prismele, elemente de orientare pentru suprafe{e cilindrice

exterioare.
Construclia qi dimensiunile prismelor sunt reglementate in STAS 8881 - 71.
Materialele utilizate sunt OSC 8 - pentru prisme mici qi OLC - uri de cementare
pentru prisme mari.
in fig. 2.I9.c sunt ardtate principalele dimensiuni ale unei prisme.

Prismele pot
fi:
, -Pb]*,
y'
fixe; ,,,I,"
(8i
,%.' i
Fig. 2.20. Schema pentru dimensionarea prismelor.
- reglabile;
Proiectarea si constructia dispozitivelor 1............................................................22
- mobile.
Pentru proiectarea prismelor de construclie speciald anumite dimensiuni
Fig.2.2l. Prisme reglabile qi prisme mobile.

trebuiesc calculate iar celelalte se aleg din STAS sau se iau constructiv,vezifrg.2.20,
unde avem:
a - unghiul de deschidere a prismei;
h - inallimea prismei;
hu - dimensiune intre 8-25 mm, se alege in funclie de rezistenfa materialului
din care este construitd prisma;

h, - pozilia centrului semifabricatului fa!6 debazd;
h, - cotd de control, necesard pentru dornul de control;
D.in, D.a* - dimensiunea minimd. maximd a semifabricatului;
b - ld{imea fafetei de contact dintre semifabricat gi suprafelele active ale
prismei qi se poate calcula cu relalia:
D*u* -Dtin
^- (2.r)
n,^d-
ttg;
L
Pentru piesele cilindrice exterioare lungi se folosesc doud prisme aSezate la

capetele semifabricatului iar pentru piese cilindrice in trepte (arbori) se utilizeazd
prisme inegale (in trepte).
in fig. 2.21 sunt prezentate doud variante de prisme mobile folosite la fixarea
semifabricatelor cu lungimi de varialie mare. Spre deosebire de prismele fixe, la cele
mobile trebuie rectificate in afara felelor active qi cele laterale, intrucdt funclionarea
lor necesitd ghidare in corpul dispozitivului.

Proiectarea si constructia dispozitivelor 1.,....,.,.,..,...,...............,........................,.22
2.4. Orientarea semifabricatelor pe suprafe{e cilindrice interioare
Suprafegele cilindrice interioare sunt:
- scurte;
- lungi.
Semifabricatele cu suprafele cilindrice *-.
,,!,M
y-2./ /-a
2rrll
'z-a4
cilindrice interioare scurte se orienteazd pe

Fig.2.22. Orientarea
bolluri de orientare qi pe suprafele plane, care
semifabricatelor pe suprafe{e
sunt baze principale de agezare qi anuleazi 3 cilindrice interioare scurte gi
suprafe{e plane
srade de libertate.
Semifabricatele cu suprafele cilindrice interioare lungi se orienteazd pe

dornuri lungi, anuldnd 4 grade de libertate,frg.2.23.
2rQt
+rt
Fig. 2.23, Orientarea semifabricatelor pe
Un exemplu de astfel de
suprafe{e cilindrice interioare lungi
orientare int6lnim la dispozitivele
de centrare fixare cu bucqd
elasticd bilaterald, frg. 2.24.
Fig.2.24. Dispozitiv de centrare gi fixare cu buqd

elastici bilaterall.
2.5. Orientarea semifabricatelor pe bol{uri
La orientarea semifabricatelor pe suprafele cilindrice interioare existd ca ri

c6nd necesitd orientare completd ca in frg. 2.26.
Pentru aceastd orientare putem intdlnii doud cazuri:
- cu incdrcare intre bolturi;
Proiectarea si constructia dispozitivelor 1............................................................2q
- cu incdrcare inafara bolfurilor.
Orientarea semifabricatelor se face ca infis..2.25.
Fig. 2.25. Orientarea semifabricatelor pe bol{uri
In fig. 2.26. sunt ardtate doud dispozitive pentru orientare bielelor pe

bolluri.
I
sri/
-l-r' *
b
Fig.2.26. Orientarea bielelor pe bol{uri.
Determinarea formei teoretice a boltului secundar
l--PLry!"'4
l.;,qt-
l-9-er-F
l,a(J-.-i
+- +-+ I +-
L-TD,
\u/
}l-'
/
,*i--tt
L+ls/E -l -i
Fig. 2.27. Determinarea formei bol{ului secundar.
Se observd din fig. 2.27., pentru a evita dubla centrare unul din bolluri trebuie
construit aproximativ sub formd elipticd, dar cum in practicd este greu de executat o
asemenea formd, se utilizeazd urmdtoarele forme practice cainfig.2.28.
Se
poate studia
limita de
interferenld
pentru un caz
d<Emm d= 4..-*nm d>5Omm
tr o c extrem c6nd
Fig.2.28. Bol{uri frezate, pentru diferite dimensiuni. alezajele
principale gi secundare au dimensiuni minime, iar bollurile (principal qi secundar) au

dimensiune maximd.
Deasemeni se poate face calculul pentru determinare in61limii bollurilor, la
orientarea unui semifabricat de tip placd pe un boll sau pe doud bolfuri.
2.6. Orientarea semifabricatelor pe suprafe{e conice
Suprafelele conice ca qi cele cilindrice sunt:

- interioare lungi gi scurte
- exterioare lungi qi scurte.
Dimensiunile qi pozifia suprafelelor conice implicd particularitdJi specifice 1n
determinarea orientdrii semifabricatelor.

a) cazul semifabricatelor conice exterioare lungi cu anularea a cinci grade de
libertate, ftg. 2.29.a;
Proiectflrea si constructia dispozitivelor 1............................................................26
Semifabricatul I se va orienta in bucqa conicd 2, care va constitui obazd" dubld

de centrare cu anularea a cinci srade de libertate (un qrad de libertate neanulat -
rotalia in jurul axei).
b) cazul semifabricatelor conice exterioare lungi qi suprafele frontale cu
anularea a cinci grade de libertate , fig. 2.29.b;

In acest caz suprafala
; conicd exterioard lungd este

'Jt
'.!. combinatd cu o suprafald
frontald pland, orientarea se
poate realiza cu ajutorul unei
bucqe conice deplasabild pe
Fig. 2.29. Semifabricate conice exterioare lun gi

direclia axei care asigurd
anularea a patru grade de
libertate, suprafala frontald pland constituind baza de oprire qi anuleazd un grad de
5---t-'--1 libertate.
-a-'+ --
:lj
c) dacd suprafala conicd
exterioard este scurtd, ea

constituie bazd simpla de
centrare qi anuleazd doud
Fig. 2.30. Orientarea semifabricatelor grade de libertate, fig.
pe suprafe{e conice exterioare scurte.
2.30.a, iar pentru unele
semifabricate suprafala frontald pland constituind baza principald de
aqezarc anuldnd
3t' 2r F
trei grade de
libertate, fig.
2.30.b;
d) Cazul pieselor
a
conice interioare
Fig. 2.3 1. Orientarea semifabricatelor pe suprafe{e lungi, se anuleazi
conice interioare.
5 grade de
libertate, fi5.2.3La;
e) Cazul pieselor cu suprafele exterioare conice scurte gi suprafall frontald,
frg.2.3I.a;
' jf 'j q
," :,.,. j
-:;.r j('1t- {gi.:.\,!.i.,
/1 t t:'
i t'f
Proiectarea si eonstractio dispozitivelor 1............................................................27
Cel mai des de orientare pe suprafele conice interioare scurte se int6lnesc la

opera{iile de strunjire gi rectificare
exterioara (prinderea intre v6rfi.ri),
frg.2.32.
in cea ce privegte construclia
elementelor de bazd. pentru suprafele Fig. 2.32. Orientarea semifabricatelor
intre virfuri.
conice interioare sau exterioare,
respectiv bucqe sau cepuri, acestea vor fi
ftezate la 120", orientarea ftcdndu - se nu pe ffi.
toatd suprafafa conicd ci pe trei zone, fig.

4aa
z-J)-
Cap. 3. PRECIZIA ORIENTARII

SEMIFABRICATELOR iN
DISPOZITIVE
Abaterile care apar in
#
procesul
prelucrdrii pot fi dimensionale, de formS gi
de pozilie, provocate de mai mulfi factori ai

procesului tehnologic. :.
Aceste erori nu se pot erimina "*';;:;f5T:,T,ff;:.'.**

complet pentru cd unele sunt sistematice iar altele sunt intempl6toare.
L<T (3.1)
(dispersia cdmpului abaterilor < toleranfa dimensiunii prelucrate)
Erorile cele mai semnificative sunt:

- erorile de instalare a semifabricatului in dispozitiv;
- erori cwzate de varialia forfelor de aqchiere;
- erori de reglare a elementelor sistemului tehnologic;
- erori de control;
- erori determinate de varialia temperaturii degajate in procesul de
prelucrare;
- erori ale magini - unelte;

- erori determinate de uzura admisibild a sculelor.
Eroarea de instalare a semifabricatului este dependentd de:
Proiectarea si constructia dispozitivelor 1..............,........................................,.,.,,28
oi - (3.2)
unde:
ao - eroare de orientare;
d - eroarea dispozitivului;

l - eroarea datoratd fo4elor de fixare.
tiod^ 1(0,3 - 0,5)T (3.3)
3.1. Determinarea erorilor de orientare in cazul semifabricatelor

prismatice
Pentru frezarea canalului de l61ime e la piesa prismaticd din fig. 3.1.a, canal
condifionat de cotele c ai d. Se observd cdbaza de orientare B este principald, iar baza
A este secundard.
Dacd prelucrarea se face cu scule reglate, reglajul ftcdndu-se in raport cu
elementele de reazem ale dispozitilului, distanla delabaza de aqezare A la suprafala

prelucratd va rdmdne aceeaqi pentru toate piesele, in timp ce baza de cotare C se va
deplasa in intervalul Tu. Rezultd cd eroarea de orientdta s1.y, corespunzdtoare cotei c,
oblinutd la prelucrarea canalului. Baza de cotare B, fiind aceeaqi cu cea de orientare,

iqi menline pozitria gi nu introduce erori.
Se obline astfel:
to(,) = 0, iar (3.4)
ao(a) = 0. (3.5)
Se considerd cd pentru toate dimensiunile prelucrate se foloseqte scheme la

carebazade orientare nu coincide cubazade cotare, eroarea de orientare este egald cu
4 -:-l ,Ir
-.
Fig.3.1. Schema pentru calculul erorilor Ia orientarea pe

suprafe{e plane: cazul I - a;
cazrul2 -b.
cdmpul de toleranld al cotei care leagd cele doud baze.

in acest caz, respectiv Bu* 8..
Pentru cazul din fig. 3.1.b, erorile aare apat la cotele b qi d vor fr influenfate de
toleranlele dimensiunilor a qi c, care determind pozilra gdurii de referinld,rezultdnd:
s161 = To gi (3.6)
o(o):7"' (3.7)
Pentru executarea cotei d din frg. 3.2,

eroarea de orientare se calculeazd cu relatia:
i te!
i-
t o(a) = To' *Tu2 +7,' (3 .8)
Fig.3.2. Schema pentru
calculul erorilor Ia orientarea
pe suprafe(e plane: cazul 3.
--***
In procesul de prelucrare pe ldnga abaterile liniare, eroarea de execulie poate fi

influenfatd qi de abaterile unghiulare.
in fig. 3.3, semifabricatul prezintd o abatere unghiulard A,a abazei de ghidare
in raport cu cea de aqezare in limita cAmpului de toleranld prescris la cota a (TJ.
Semifabricatul translateazd pe planul de bazd pdnd atinge reazemele laterale, iar
dimensiunea c, care in cazul La:0 s-ar fi oblinut cu eroare de orientare zero, va ft
afectatd de eroarea c^
'0c
to,
tgLa =
b-h
t,
tgAa =
b
(3.e)
O^ ,1 ,
b-h b
-=
t^wc =b-h\L
rb
Fig.3.3. Schema pentru calculul
- cu cAt h este mai mare cu atdt e , erorilor unghiulare la orientarea pe
suprafefe plane.
este mal mtc;
- elementele de reazemin general se asambleazlla mijloc.

Proiectarea si constructia dispozitivelor L.............,...,.........................................30
3.2. Brorile de orientare la orientarea pe prisme
Prismele sunt folosite la orientarea pieselor pe suprafele cilindrice exterioare.

- se urmdreqte in general axa acestora (o suprafald cilindrica), rezultd, cd nu
se folosegte ca bazd. de orientare axa cilindrului ci doud generatoare ale

acestuia qi apar erori de orientare;
- scula are o pozilie fixd fafd de felele prismei, deci fafd de intersecfia
acestora in punctul V, iar cota de
reslare este CR.
La prelucrarea suprafelelor canalului
la o piesd cilindricd ca in fig. 3.4 se pot cere
cotele a, b sau c. Bazele ce cotare prezir:/id
deplasdri fala de cea de orientare care este

muchia ce trece prin V.
1) pentru cotaa,bazade cotare BC1,
rezultd distanta dintre cele doud
Fig.3.4. Schi{a pentru calculul
erorilor la orientare pe prisme baze
OV= (3.10)
2sinL
2
variatiaacestei distanle reprezintd eroarea la cota a
7,1
ta (3.11)
a
ZSIN-
2
2) pentru cota b, baza de cotare Bc2,rczultd:

AV= (3.r2)
a2
zsln-
2
r)
roarea de orientare este:
eroare
..-"1 r
&-rI
(3. I 3)
"
ah -
2llsm- |
\2)
|
Proiectarea si constructia dispozitivelor 1.................................................,..........31
3) pentru cota c, baza de cotare este BC:
rr^dd
(3.14)
a2
zsln-
2
eroarea de orientare pentru cota c va fi:
T.,l 1 -l
t^=:l
'
r) (3.15)
.a
2lI sln- I
\z)
-+l
|
- eroarea maximd apare la cota c, deci atunci cdnd baza de cotare este mai
depdrtatd debaza de orientare qi un unghi a mic;
- eroa.rea minimd aparc la unghi umare iar baza de cotare sd fie mai
apropiatd de cea de orientare;
- pentru unghiul a se folosesc valori normalizate de 60", 90' gi 120".
Dacd cotele a, b gi c nu sunt in planul

de simetrie fig. 3.5 varialia deplasdrilor
relative ale bazelor trebuie proiectate pe
direclia cotelor respective.

Calculul erorilor pentru acest caz se face:
l) Vocos P : "
tj
cos B, (3.16)
a
Fig.3.5. Calculul erorilor ' ZSlN-
2
atunci cffnd canalul nu mai este
in planul de simetrie al prismei rezultd":
T, cos B
o(o)-T (3.17)
sln
- -2
2) vocos B - oC = !a"o, p -+, (3.1 8)

zstn
rczultd:
(u) =
r)
Tolcosp , I
(3.1e)
d
2lI sln- I
\2) |
3) V}cos p + OB ,, B *! (3.20)
a2
zsln-
2
rezultd":
",,,=yf*g.r)
I srn- |
(3.20)
\2)
Caz particular dacd a = 90" , iar cotele a, b, c sunt
paralele cu una din felele prismei, frg. 3.6., rezultd";
L)
\u/ (3.2r)
2
6r,,
\ul =
0
Fig. 3.6. Caz particular, g

tr,t p _ A<"
u ) |pentru
t../ =7,,, c6, = -aJ (3.22)
una din cotele sunt 2
parale cu una din fetele
prismei
3.3. Erorile de orientare pe dornuri sau bucqe conice
- baza de cotare pentru a este

BC,
- la orientare se folosesc
$N generatoarele conului care au
ca punct fix punctul Y, rezultd.
baza de orientare, fig. 3.7 .
VE= D . (3.23)
2tga'
iar eroarea:
Fig.3.7. Calculul erori la orientarea pe
dorn conic ^\s/ T,t
(3.24)
U 1.,\
-
2tsa
rezultd. cd eroarea creqte atunci cAnd se micqoreazd unghiul a ;
Eliminarea acestor erori se poate asigura prin rezemarea semifabricatului pe

suprafala BC prin crearea unei mobilitaf a domului pe direclia axiald,.
Proiectsrea si constructiu dispozitivelor L.......,.,.,,........................................,.,...22
CAP. 4. FIXARE,A SEMIFABRICATELOR f;N OTSPOZTTIVF|
Aplicarea asupra semifabricatului a unui sistem de forle care sd-l menfind

permanent in contact cu elementele de orientare gi sd se pdstreze aceastd pozigie pe tot
parcursul procesului de prelucrare, se numegte fixare.
Forlele care acfioneazdasupra semifabricatului sunt ardtate ?n fig. 4.1.
ftrla necesore orientrini

gl a re )
f p'restringere, ra
ftrte { momentl din proeasul,de prefucrore

I de aschiere
2 mosice
J cu corocle r sccundar
Fig. 4.1. For.tele care ac{ioneazi asupra semifabricatului.
4.1. For{e de prestrffngere
realizeazd,punerea in contaet a semifabricatului cu elementele de reazem;'
ele au valori relativ mici qi de multe ori sunt substituite de fo4ele de fixare;
-i:l-la- we4
7
'// J:--,1
T'o
Fig,4.2. Modul de aplicare a fortelor de prestrdngere (reglare).
cazul a) G - greutatea semifabricatului are rolul de prestrAngere;

Proiectarea si constructia dispozitivelor 1............................................................2q
cazul b, c - sunt cazuri mai pufin intdlnite la care G sau componentele acestuia
trebuiesc contracarate prin alte fo4e de prestrAngere. Aceste forfe de prestr6ngere se
realtzeazd" cu aiutorul mecanismelor de fixare.
4.2. For{ele qi momentele de aqchiere
acestea au valorile cele mai mari gi amplasdrile cele mal defavorabile

procesului de orientare qi fixare;
E+t
forlele de
,tl
.or aqchiere sunt
I II variabile gi in
I
regim
G
stalionar;
l__ - mdrimea
acestor forle
Fw -fode dc,o.;chrcre de aqchiere
if* -rnomenfs de ogchierc precum qi
Fig. 4.3. Evolu{ia forlelor qi momentelor de aqchiere.
direclia qi
sensul lor de aclionare sunt importante de cunoscut pentru a putea fi uqor
contracarate de mecanismele de fixare;
4.3. Fortele masice
Greutatea semifabricatului este o forfa masicd.

Forfele gi momentele masice trebuiesc luate in considerare mai ales cdnd
semifabricatul este in
-#.S.* migcare. Ele produc
E perturbalii in procesul de
iw orientare qi fixare
Fig. 4.4. Scheme de fixare cu tendin{e de rotire

a semifabricatului.
ffir.fo.a)2 :m".r".a)', (4.1)

Proiectarea si constructia disnozitivelor L 35
rezultd:
ffi, .rp
ffi"= (4.2)
r
'e
unde:
mp - este masa piesei;

me - masa de echilibru.
4.4. Fortele secundare
- sunt mai pulin luate in calcul, de exemplu: for,ta secundard apare la retragerea
burghiului din piesd, forld ce trebuie
contracaratd.
Asupra unui semifabricat poate
acliona una sau mai multe fo4e de fixare.
Fig. 4.5. Scheme de fixare cu 4.5. Fortele de fixare

tendin{e de deformare a
semifabricatului.
Fo(ele de fixare se
aplicd semifabricatului prin

h.
ffi
mecanismul de fixare, dupd
ce acesta a fost orientat ?n
dispozitiv prin aplicarea

t
fo4elor de prestrdngere.
For,tele de fixare pot
A, +
s
T H
fi principale qi suplimentare.
Forlele principale
aplicd perpendicular pe baza
se ffi b
'-c-
.gt
Fig. 4.6. Transferul gradelor de libertate intre bazele de
de orientare qi leagd"
orientare.
numdrul maxim de grade de libertate.
Fo{ele de str6ngere suplimentare se aplicd in cazul cdnd se doregte micqorarea
forlelor de fixare principale sau asigurarea unei orientdri qi a unei fixdri pe mai multe
direc{ii.
Modul de aplicare a fo4elor de fixare poate fi urmdrit in figurile 4.4.;4.5. qi
4.6.
Proiectarea si cconstructia disnozitivelor I 36
Cap. 5. MECANISME DE FIXARE
MECANISME DE FIXARE
dupd gmdul lde complexitote
-
,,- [-,
.l
Manuale
-T-
I Automatizdte
dupa sursa de Dupd elenentut
rifrr U
o
q,
(J
E
q
HH qJ
^R
(J
lU
UJ
>
(J
Fig. 5.1. Clasificarea mecanismelor de fixare.
5.1. Construc{ia qi exploatarea mecanismelor cu bride
Fig.5.2. Tipuri de bride.
a) Qa = S(a + b),
rezultd;
n
-'
S=O
a+b
o _t,
o+b ce
a+b
c" = ci
a
Proiectarea si cconstructia dispozitivelor I 3l
b) aQ = b,S,
rezultd":
n
S=Oa:47'
D
t"
=o
ci b
b
c" = ci-
a
c) aS:(a+b)Q,
rezultd:
n+h
S=Q:;
a
c-
-=
c. a+b'
a
Cr=c,
a+D
Cu p6rghia din fig. 5.2. a) - se poate obline numai o demultiplicare;
Cu p6rghia din fig. 5.2.b) - se poate obline multiplicare sau demultiplicare;
Cu pdrghia din fig. 5.2. c) - se poate obline o multiplicare.
P6rghiile pot fi foarte diverse dupb unghiul forlei de aclionare Q fald de forfa
de strdngere S.
Un exemplu de pdrghie unghiulard este dat in fig. 5.3.

Relaliile dintre fo4e qi curse sunt date de
relaliile:
aQ=bS
'
rczultd
n
S=Oa:
D
c,ab ue
-- ci D
' -L,-'
a
Fig.5.3. Bridi (pdrghie
unghiulari).
In general bridele sunt folosite in
mecanismele combinate cu filet, cu excentrici, la acfiondri manuale sau combinate.
+-
In fig. 5.4 sunt ardtate exemple de dispozitiv de fixare cu pdrghii (bride)
pentru urmdtoarel e c azuri :
1k
- demultiplicare de forfl, frg.5.4.a;

- demultiplicare sau multiplicare de fort5; fig. 5.4.b;
- multiplicare de fort6, fig. 5.4.c;
Fig.5.4. Variante'de dispozitive cu bride (pirghii).
5.2. Mecanismele de stringere cu filet
Calculul curselor gi fo4elor de strdngere realizate la mecanismele cu filet:

pentru realizareastrdngerii cu mecanismele cu filet trebuie si se aplice piulilei
sau gurubului un moment de rotire;
o pafie din momenlul M este consumat pentru antrenarea piulitei sau gurubului
pe sup-raGtele elieoid",ale ale filetului Mr
M, = Sr*tg(u + o) ,
rn care:
r- - este raza nredie a filetului;
Proicctarea si cconstructia disnozitivelor I 39
S - fo4a axial6;
a - unghiul de pantd;
p - unghiul de frecare.
- o altl parte a momentului este consumat6 pentru invingerea frecirilor de pe

partea frontald a piulilei sau gurubului in migcare, Mz.
Iar M:M1*M2.
Larotirea gurubului sau a piulilei cu un unghi B , acesta se deplaseaz6 pe
direcfia for,tei de strdngere cu o cursd h proporfionali cu pasul p al filetului.
t' V/j
tr'ig. 5.5. Construc{ia mecanismelor de str0ngere cu filet.
R
h- D-t-
zlt
' Principalele tipuri de suprafele frontale a piulilei sau $urubului in miqcare
depinde de forma suprafefei respective.
f;roiec'tarea si cconstructia dispozitivelor I +a
-.
^1
Mz=s1F
D3 -d:
64'
unde p - este coeficientul de frecare pe suprafala frontalS de strAngere.
a) Dd:0, M:0,
Rezultd:
M
J = --z-r i
r^tg\a + g)
I
b) d:0, M, =:SltD,
Rezult6:
oM-------------7-
.J = >
r;g(a + rp)+
1rD
c) $i d)
d-->a, M, =!2 suD

Rezultl:
M
s-
r^tg(a + a)+|O
e)
M
s- / \ 1 D3td3
r*tg\a + p)+
tp D, 4
Mecanismele de strdngere
cu filet sunt foarte adecvate pentru

aclionarea manual5, deoarece
unghiul de pantd al filetului este
foarte mic ( de obicei sub 3 "),

rezultd agadar o conservare sigurd a
' Fig.5.6. Mecanism de stringere cu filet
fo4elor.
Proiqctareu si cconstractis.disoozitivelor I ,. qt
Fig. 5.7. Piulig cu alezaj inclinat
AD
Fig. 5.8. mecanisme cu: gaibe frezate- a; pibi fuezatlarticulati - b.
in fig. 5.9. sunt prezentate diferite variante constructive de capete pentru

antrenarea guruburilor qi piulilelor.
Proiectarea si cconstructia disoozitivelor I qz
Fig. 5.9. construcfia capetelor pentru antrenarea guruburilor gi piuli{elor
5.3. Mecanisme de strngere cu pne
Aceste mecanisme
sunt cele mai simple dar sunt
adecvacte numai pentru
aclionarea mecanizatd
deoarece la aclionarea
manualS se oblin fo4e mici.
c^
tgu = --:- ,
ci
rezult5:
Fig.5.10. Scgema pentru calculul for,tei de
batere a penei ce = citga .
unde:
c, - este cursa de iegire;

ci - este cursa de intrare.
Proiectarea si cconstructis dispozitivelor.I tl
Q - este fo4a de baterea penei;

S - fo{a de str6ngere.
Pentru determinarea for,tei S in funcfie de for,ta Q se face proiecfia pe verticald

gi pe orizontald a fo4elor fig. 5.10 qi rezult6:
[or*P=Q
llr, =ff::s
Fz:?
F^
tSQz
N2
F, = Stgg,
P=?
/\P
tg\d+h)= u
lY3
rezult5:
P=Stg(a+q)
Inlocuind in sistem se obtine:
Fig.5.11. Scgema pentru calculul
for,tei de dezbatere a penei Q = sbs@ + p,)+ tgs,f , iar
,s- /\,
tSld + h)+ tgQz
unde:
p, - este unghiul de frecare Nr - Rr;
rp, - este unghiul de frecare Nz - Rz;
a -unghiulpenei;
S- forfa de strdngere;
Q - forfa de batere a penei.
Pentru calculul fo4ei de dezbatere a penei Qr, se face proiec{iape oizontali gi

verticali a forfelor, fig. 5.11:
[w, :N. =,s

14. P,'=e,
Fz = S'tgqz
4'=s'ts(pr-o\
Proiectarea si cconstructia dispozitivelor I qq
Q, = sbs(p' -a)+ tserl
q>_0
sVs@, - o)+ ryazf> o
tg(p, - a)+egr 20
Qr-a >*-Qz
Qr* gz 2d
Pentru rezolvarea condiliei de conservare a fo4ei trebuie ca unghiul de pantd
sE fie mai mic sau egal cu suma unghiurilor de &ecare.
Qr=Qz=5"40'
iar pentru a garanta conservarea
Qr + Qz =ll'20'
Pentru unghiuri mai mari nu mai este garantatii conservare4rcnlJtiagadar cE
nu mai pot fi utilizate acliondri manuale.
Pentru pan6 asimetricl bilateral6 cu frecare inegal[ avem:
ar+a2 4Qr*Qz,
:
dacd pana este simetrici cu frecare inegall:
Al=qz=G
2a <et*gz,
iar pentru pan6 simetricd cu frecare egal6:
e <Q
Pentru a putea utiliza pana ca element de fixare la mecanismele combinate se
recomandd utilizarea unor elemente care micqorcazilcoeficienful de frecare dinfre
pand gi semifabricat precum gi a unor construcfii care si fie posibile de executat
practic.
Aceste soluSe se gdsegte in construcfia mecanismelor de centrare qi fixare.

Proiectarea si cconstructia disnozitivelor I s
io gg. 5.12 este
reprezentat un mecanism de
fixare cu pand qi plunjer. in
corpul 3 sub acfiunea fo4ei de
ac{ionare Q, pana 1 sub
Fig.5.12. Mecanism de lixare cu pani
varianta I acliunea gurubului 2 se
deplaseze pe direcf;e orizontali
Ei fixez6 semifabricatul cu fo4a S.
i" ng. 5.13 este reprezentat
tot un mecanism de fixare cu pan6 gi
'nn plunjer care prin varianta

constructivd elimind solicitarea
Tfr gurubului la incovoiere.
Q - poate fi dezvoltatd fie de

excentric, sau motoare cu ac{ionare
HniarA hidraulice sau pneumatice
Fig.5.13. Mecanism de fixare cu pani etc'

varianta 2 De cele mai multe ori
mecanismele de fixare cu pani sunt aclionate de alte mecanisme cum ar fi:
mecanisme de fixare cu excentric sau motoare hidraulice sau pneumatice liniare.
5,4, Mecanisme de fixare cu pene gi plunjere.
in fig. 5.14 sunt prezentate cdtevavariante constructive de mecanisme cu pani

gi plyrger care sunt frecvent utilizate in construcfia de magini.
Ptoiectarea si cconstructia dispozitivelor I 46
171')7': !i."i :,:t
Fig.5.14. Mecanisme de fixare cu pani gi plunjer.
5.5. Mecanisme cu pene multiple
pana multiplX este elementul care prezint6 mai multe suprafele, de obicei egal
inclinate gi
echidistante? pe care se
rcalizeazl deplasarea
elementelor de fixare a
semifabricatelor
(plunjer, patine, pdrghii
etc.).
- mecanismele de fxare
N_$Sl,s cu pene multiple se
Fig.5.15. Mecanism cu pene multiple

Proiectareasicconstru4iadisoozitivelorl, . - tt
utilizeazd.mai mult in constructia sistemelor de fixare autocentrante.
Semifabricatul 1 este fixat de plunjerele 2, acfionate de penele 3, prin

intermediul qurubului de ac{ionare.
5.6. Mecanisme de fixare cu mai multe pArghii
Fig.5.16. Mecanisme de fixare cu mai multe pirghii

in construclia dispozitivelor foarte des sunt utilizate mecanisme cu mai multe
pdrghii articulate;
5.7. Mecanisme de fixare cu pirghii articulate cu excentric
Fig.5.l7. Fig.5.18.
Fig.5.19.
Proiectarea si cconstructia dispozitivelor { qt
5.E. Mecanisme de fixare cu excenfric
Dupi forma profilului de lucru excentricii pot fi:

circulari;
curbilinii:
. dupi o curbd arhimedicS;
. dupd o curb6logaritnicS.
5.8.1 Excentrici circulari
sunt mai simpli gi ugor de executat;

prezintii forfe de strdngere qi curse de lucru care depind de unghiul sub oare se
-----
,E'
a
?--,-
Fig. 5.20. Excentrici circulari.

face strdngerea;
- excentricii circulari se oblin prin plasarea excentricl a axei alezajului unui disc
fa15 de suprafala cilindricd exterioard a acestuia;
- profilul de lucru este executat sub forma unor arce de cerc.

h = e * OA = e - e cos p = e(t - cos F)
h - este cursa excentricului.
Cursa excenticului intre 0 -2e pentru un unghi de B (unghiul de rotafie) 0 -
180".
' Pentnr a firnc{ionain condifii normale
Proieetorea si cconstructio disoozitivelor I 49
hiir*ZT,+ur+f
unde:
jr * jocul inilial dintre excentric gi semifabricat;
lf, - suma toleran{elor lanfului de dimensiuni (reazem, semifabricat,
excentric);
u1 - rzrva de curs6 a excentricului care permite funcfionarea nomralala
aparifia uzurilor;
/- deforma,tia elastic6 a sistemului.
^
_ j,+I4*4+f
\ i-:----g--
1-cosB
Pentru calculul
fo4ei de strdngere S in
{: i - funcfie de forfa de
--*i\
aclionare Q se urmdregte
AS\i----:\
' l#Jt-lr frg.5.2l.
Tisirif i Se poate determina,
. 'ir :. r'- scriind momentele fatd de
Or
Fig.5.21. Calculul forfei F in funcfie de forfa Q
QL=Sppg(a+rpr)+tsezj
rezult6:
QL
$=
p\s@ + e)+ Eezl'
unde:
p - este braEul for$ei Qr, se Poate
determina (calcula);
FI * fo4a folositi la imp[nare;
Qr
I
a - unghiul de pant5.
Curba de variafie a forfei de

Fig.5.22. Varia{ia forfei de strdngere S in func{ie de unghiul de rotafie
.,strflngerein func{ie de unghiul de
' rotatie B se poate vedea infig.5.22.
Proiectarea si cconstructia dispozitivelor I 50
6, tt,,
EQt
V{V,Vi
Fig.5.23.
{6h\_-/
\ i'l'r'"i
Fig.5.25.
Materialul utilizat
la executarea
excentricilor este OLC
.r,*f;* "* T 15, cementat pe o
addncime 0,8 - 1,2 mm,

Fig.5.26. Schema de trasare simplificati a
spiralei lui Arhimede, cdlit qi revenit la 55 - 60
Proiectarea si cconstructia di$oozitivelor I st
HRC.
5.8.2 Excentrici curbilinii
a) pentru profil cu
spirala lui
Arhimede, ecualia:
R= a0,fiind
dificilS de trasat se
folosegte metoda din
ftg.5.26;
1) semicercul AB se
imparte intr-un
Fig.5.27. Schema pentru trasarea numir egal de pdrfi

excentricilor cu spirali logaritmici
egale (12,24
sau36);
2) pe lungimea desfbquratii a semicercului AB se ia acelagi numdr de
p64i egale 12,24 sau 36; cateta CB a triunghiului ABC este h:hrz;
ducdnd paralele Lacateta CB, rezultE inElfimile:hv ...,hrz)
3) pe lungimea razelor se ia h1, ...,hrz qi unind prin arce de cerc,
rezultdforma simplificatd a spiralei lui Arhimede.
b) pentru profile cu spirala logaritrnicS cu ecuafia: ,t = Roso', se
folosegte metoda grafo - analiticd drnfi9.5.27;
1) se traseazi un cero c;'JrazaR{ din centnrl O gi o serie de rczela

unghiul 0 =29 $p - este unghiul de fixare);
2) profilul de lucru a camei se obline prin prelungirearcz.ei vectoriale
calculate cu relafiile:
Ro
R.=
' cosd
Rz=
.Rr
_fiO
cosd cos'o
R2
Rr: =Ro
cosd cost p
Proieetarea si cconstrucfia disoozifivelor I s2
P= fi"t fto
'-n
cos,- cos'B
Se observi cdrazele vectoare cresc cu ra[ia q =

cosd
6, t ll,r
V (VJ
Fig.5.28.
Puncful de rotire pentnr came este centrul O.
$ER
F-"-{
T*-{
L_J A't !1t
v( vj
.,.\.1 *8*
rt
I r-
LJ
t-+-+--l
i
Materialul
utilizat la executarea
LJ-,"1--., excentricilor este OLC
-=\-;
A.i
-- 15, cementat pe o
Fig.5.30.
addncime 0,8 - 1,2 mm,
cilit qi revenit la 55 - 60 HRC.
Cdteva mecanisme cu excentrici qi pdrghii sunt prezentate in figurile
urmdtoare.
Proiectarea si cconstruain disooz.itivelor I 53
5.9. Mecanisme de fixare cu hidroplast
Hidroplasful are aspectul unui cauciuc fbrd pori, transparent, fiind practic
incompresibil care se comportd ca un lichid cu vdscozitate mare.
in compozif;a hiroplastului intr6:
- policlorurd de vinil lA-20%;
- dibutilftalat 88-59,20/o;
- stearat decalciu 2-0,8Yo;
- ulei de vid 0-20%.

Presiunile ajunse in
hidroplast sunt de la 125
da}.{/cm2 pdnd la 450
daN/cm2.
Pentru umplerea
dispozitivelor cu
hidroplast, ele se incdlzesc
la temperaturi cuprinse
inhe 130-150 " dupd care se toami in cavitatea dispozitivului hidroplastul lichid
(topit), pAnI laumplerea completii a cavitii.tii.
Un exemplu de mecanism cu hdroplast este prezentat in fig. 5.31.
Scriind egalitatea momentelor reanlt6:
L'F': P'1
lar
R = rz.S
c F.'L
r) =-.
m.l-
unde:
S - este fo4a de strdngere;
Fu - forla de ac{ionare exterioari;
L - braful forfei Fu;

R - rezultanta;
I - bralul rezultantei;
Proiectare%si cconstrqaia disoozitivelor I s+
m - numirul semifabricatelor fixate simultan;

n- numdrul de pluqiere pe fiecare semifabricat.
Fo'L
iar ,S, =
n.m.l
Pentru a obline for!6 mare la fixarea tuturor semifabricatelor se folosegte
schema din fig. 5.32, unde

for,ta pe fiecare plunjer se
obline datoriti presiunii in

hidroplast care se obline prin
fogarentltant6 in urma rotirii
qurubului de aclionare.
La ac{ionarea cu fo{a
Fig.5.32.
Fu realizatL de qurubul de
actionare 5, presiunea hidroplastului este:
4F^
'P=--+
nD'
Sr
4S
P= ---=,
7fl-
unde:
D- este diametrul pistonului;
D- diametrul plunjerului.
Din relafiile de mai sus rezult6:
/ t\2
s=4["\D+l ,
)
rmde: Fu se poate ob{ine prin motoare pneumatice sau hidraulice liniare. Fo4ele
de fixare Fortele de fixare
Proiectqrea construclia Ei exploatarea dispozitivelor (partea II) 3f,
I. MECANISME DE CENTRARB $I FIXARB

MECANISME DE CENTRARE CU PARGHII
I- piesd (semifabricat)
2 -plrghii
3 - articulalii
4 - cursor
5 - tijA filetatd de legdturd
6 -reazem
7 - suprafald de aqezare
Fig. 1. Mecacanisme de centrare cu

pirghii cu acfionare mecanizati.
1 - piesd (semifabricat) rG
2 - pdrghii
3- articulalii
4- culisor
5- arc elicoidal
Fig.2. Mecacanisme de centrare cu

pffrghii cu autostrdngere.
Proiectarea construclia Ei exploatarea dispozitivelor (partea II) 56
MECANISME DE CENTRARE CU BUCSE ELASTICE
Fig.3. Bucqe elasticd cu trei ffilci: a-cu con direct; b - cu

con lnvers.
Fig. 4. Tipuri de bucge elastice.

Proiectarea construclia Ei exploatarea dispozitivelor (partea II) 5/
1 - fblci fixate
2- corpul bucgei elastice
3 - quruburi
Fig. 5. Bucqe elastice cu filci aplicate
1 - ftlci
2 - arc elicoidal
3 - arc inelar
Fig. 6. Bucqe elastice cu filci libere
b
Fig. 7. Bucqe elastice: unilaterald - a; bilaterale - b.
Proiecturea construclia Si exploatarea dispozitivelor (partea II) 58
1 - bucqd elasticd
2- dorn conic
3- arborele principal
Fig. 8. Dorn cu bucqd elastici unilaterali pentru prinderea

pieselor scurte.
I - bucqe elastice
2,3 - dornuri conice t?r?zZ:
itlr .+
ri--
lr -ti
*lzreb?ffi
Fig. 9; Dorn cu bucqe elastice folosit Ia strf,ngerea pieselor lungi
I - corp
2 - bucqd elasticd bilaterald
3 - mangon conic
4 - piulild
5 - qtift filetat
Fig. 10. Dorn cu bucEi elastici bilaterali cu ac{ionare

manuali
Proiectqrea construclia Si exploatarea dispozitivelor (partea II) 59
1 - piesd i\T\-rS\\-S\-\ \\:q:\S\

2 - tijil de aclionare
3 - dorn conic
4 - gurub pentru blocarea bucqei
5 - bucq[ elasticd bilaterald
6 - corpul domului
Fig. 11. Dorn cu bucqd elastici bilateralS

ac(ionare mecanizatd
1 - bucqd elasticd unilaterali

2 - corpul mandrinei
3 - manqon conic
Fig. 12. Mandrini cu bucqi elastici cu

actionare manuali
1 - bucqd elasticd bilateralS

2 - corpul mandrinei
3,5-bucqeconice
4 - qurub pentru blocarea rotirii bucqei
Fig. 13. Mandrini cu bucqi elasticd

bilaterali cu ac{ionare manuali
Proiectarea construclia Si exploatarea dispozitivelor (partea II) 60
1 - bucqd elasticd
2 - mangon
Fig. 14. Mandrini cu bucqi elasticl cu ac(ionare

mecanizatil
1 - bucqd elasticl cu con lnvers

2 - manqon de acfionare
Fig. 15. Mandrini cu bucEi elastici cu ac{ionare

manuall
Proiectarea construc(ia $i exploatarea dispozitivelor (partea II) 6{
MECANISME DE CENTRARE CU $AIBE ELASTICE
Fig. 18. Dispozitiv cu pachet de

Fig. 17. $aibe elastice gaibe elastice inglobate in
cauciuc
Fig. 19. Dornuri cu qaibe elastice

a - cu un pachet de gaibe elastice, cu actionare manual6;
b - cu doud pachete de qaibe elastice, cu acfionare
mecanizati;
c cu doud pacete de gaibe elasticp, pe doud diametre
-
diferite, cu actionare mecanizatE.
I *pachet de gibe elastice
2 -tijd de acfionare
(partea II) 6z
Proiectarea canstruc{ia $i uploatarea dispozitivelor
MECANISME DE CENTRARE CU MEMBRANA
Fig.20. Mandrini cu membrani elastici

a - Pozilia de stringere a Piesei;
b - Pozilia de eliberare a Piesei'
MECA}{ISME DE CENTRARE CU BUC$E BURDUF
tt26
Fig.21. Bucgi elasticl

tiP burduf
Big.Z2.Dorn cu bucqi elastici burduf
l, 2 -bucge elastice burduf

3 - corpul dornului
4 - bucgd distanloare
5 - qurub de aclionare
6 - pand radiali
7 - apdr6toare
Proiectarea constilclit $i *plootorea dispozitivelor (partea II) e3
MECA].ISME DE CENTRARE CU BUC$E CU PERETI SUBTIRI, HIDRAULICE

4
2
_-1.
t
Fig 23. Mandrini cu ulei
1 - piesi
2 -bucqi cu pereli subtiri
3 - plunjer ac{ionat manual
Fig 24. Mandrind cu hidroPlast
4- qurub de aclionare a Plunjerului
5- gurub de reglare a curselor 9i a pesiunii
I - piesd
2 - bucgd cu pere{i subliri
3 - plu4ier aclionat
manual
4 - qurub de aclionare
5 * gurub de reglare a
curselor qi a presiunii
6f
dispozitivelor (partea
II)
proieetarea construclia Ei exproatarea
1 - piesS
i cu Per4i subliri
-Lotsa
3 plunjer aclionat
-
mecanizat
5 qurub de reSlge.1
-
curselor $i a Prestunrt
6 - surub Pentru opturarea
Oe golire a aerului
"tidJ"roi
intimPul umPlerii cu
hidroPlast
cu ac{ionare mecanizati
Fig.26.Dorn cu hidroplast
elastice
Fig.27. Tipuri de bucqe
CU PENE
MECANISME DE CENTRARE
1 - piesi
2 -Pene
3 - arcuri inelare
4 - corPul dornului
de aclionare
; -;;iG de rixare; 6 -tija
?-bana;8-buc;i 3L
Proiectarea constructia $i exploatarea dispozitivelor (partea II) 6{.
MECANISME DE CENTRARE CU PENE $I PLI.INJERE
1 - pies[
2 - plunjere
3 - pan6 multipli
4 - fijA de aclionare
Fig.32.I)orn cu pene gi plunjere aclionat mecanizat
1 - piesi
lss$$ 2
3
- plunjere
-pane multiple
Fig.33. Dorn cu pene pi plunjere pe
doul rAnduri actionat manual
1- pies6
2 - plunjere
3 - pane multiple
Fig.34. Dorn cu pene gi pluniere pe dou5

rinduri actionat mecanizat
Proiectnfea cofffirclia ii XftnffiffiWffilW (Wa n) trL.?'o
V n. ACTIONAREA PNEUMATICA
A DISPOZITIyELOR
stolfo de
-comprEoare
:x
:
ar> .l ';4
ln gtmosferd
5\g
Fig. l. scema generali a instaletiilor de ec{ionrre pneumetici
I - rezervor de aer, 2 - robinet de trecerei 3 - filtru de aer;4 - regulator de presiune:

5-manometru; 6-ungAtor:7-releudepresiune; 8-supap6desensunicl 9-distribuitor
10 - reeulator de viteza; I i - motorul peneumatic; l2 - reazem
I- corp
2 - pahar
3 - sitd
4 '- supapd
Fig 2. Schemr filtrului de rer
l-corp;2-bucga
3-membruri;4-pahar
5-sit[dublAl 6-pahar
7-tija:8-clopot
9 supapa; 10 - dop filetat
-
11, 12 - garnituri
Fig 3. Construc{ia filtrului de ser
P r o ie ctar ea const ru c{i a S i exp Io at ctr e a d i:s p oz it iv elrtr (p art ea I I ) 70 o-
1 - rezervor de aer
2 - robinet de trecere
3 - filtru de aer
4 - regulator de presiune
5 - manometru
6 - ungdtor
7 - releu de presiune
8 - supapa de sens unic
9 - distribuitor
10 - regulator de vitezd
11 - motorul peneumatic
12 - rcazem
1 - corp
2 -pahar
3 * sita
4 - supapd
Fig 2. Schema filtrului de aer
I - corp
2 - bucqd
3 - membrand
4 *pahar
5 - sitb dubla
6 - pahar
7 -tlj6t
8- ciopot
9- supapi
10 - dop filetat
II,12 - garnituri
Fig 3. Construcfia filtrului de aer

P r c; i ectar ea co ns tt'rtclia S i exp /o at ar e a d is p ctz it iv el or (p ar te a I l) 7l
1 - corp
2-arc
3 - sistem de reglare
4 * piston
Sorp
5 - supapa regulatorului cillndrv '
Fig. 4. Schema de func{ionare a

regulatorului de presiune
I - corp
2 - supapi
3 * scaun
4 - corp superior
5 - membrand
6 - arcuri elicoidale
7 - sistem de reglare
8*dop
9*arc
Fig. 5. Constructia regulatorului cu

memtrrani
Proiectarea construclia Ei exploatarea dispozitivelor (partea ll) 72
I - corp
2 -pahar
3 - drosel
:-.--_--:l
-- - -t
;Ulci:d
,---.j---
l-* _
Fig. 6. Schema de func{ionare a

ungitorului
1 - corp
2* drosel
3 - scaun
4 - capac
5 - pahar
6 - supapd
7 - scaun
8 - piulila
9 - conductd
10 * pahar transparent
Fig. 7. Construc{ia ungltorului
I - piston
2 - resort
3 - contact electric
Fig. 8. Schema releului de presiune

cu piston
Proiectarea constrttc{ia Si exploatarea dispozitivelor (partea II) JJ
1 - corp
2 - membrand
3-arc
4 - sistem de reglare a presiunii
5 * piesd izolatoare
6, 7 -pldci intermediare
8 * cabluri (legdturi)
9 - punte de legdtura
10 - borne
7I, 12 - capace
13 - quruburi
Fig. 9. Construc{ia releului de

presiune cu membrani
s
1 - corpul
- ola
/. !
3-arc
4-corp2
Fig. 10. Supapi de sens unic cu trili
1 - corpul I
2 - gamiturd
3-arc
4 - sertdrag
5 - corpul 2
Fie. 11. Supapi de sens unic cu sertira$
Proiectarea construcfia Si exploatarea dispozitivelor (partea II) 74
1 - corpul 1
2 - scaun
3 -membrand
4*arc
5 - qurub
6 - corpul 2
Fig. 12. Supapd de sens unic cu membranl
1 - corp
2 - sertdrag conic
3-arc
4 - capac
5 - manetd
6 - qtift
Fig. 13. Construc{ia distribuitorului cu sertirag conic

Proiectarea construclia qi exploatarea di,spozitivelor (partea II) /5
1 - manetd
2 - sertdraq
3 - corp
4-ax
5-arc
6 - guruburi
Fig. 14. Construc{ia distritruitorului cu sertirag plan
1 - corp
2 - ventil cu ac
3 * gamiturd
4 - bucqd filetatb
5 - bil6
6 - arc elicoidal
7 - capac filetat
Fig. 16. Cnstruc{ia regulatorului de

vitezd
Proiectarea constructia Si exploatarea dispozitivelor (partea II) 76
1 - corp
2 -piston
3-arc
4 - gurub de reglare
5 - bil6
6 - arc elicoidal
7 - capac filetat
Fig. 16. Regulator de vitezi pentru

alimentarea a doui motoare
1 - gtu!
2 - conduct[ flexibild
3 - colier
4 - piulila
5 - corp
6 - garniturd
-6
Fig. 17. Imbinarea conductelor

flexibile
1 - conductd rigida
2 - corp
3 -gtu!
4 - piulila olandezd,
5 -niplu
Fig. 18. imbinarea conductelor rigide

'1 .-
t t Vaet'-' - -' '
1 - corP
2liston
3-arc
4 - qurub de reglare
s - bila
6 - arc elicoidai
7 - r,apac filetat
pntru
Fis. 16. Regulator de vitezi
alimentarea a doui motoare
? I
1 -qtu!
2 - sonduct6
flexibil6
3 - colier
4 - piulda
5 * corP
6 - garrdffia
Fi g. 1 ?. t*t;ffifi t
_-onductelo
5 *niplu
i _ conductE rigid[; 2* *rp;3 *tur; 4 * pidiF olandeza;
MOTOARE PNEUMATICE
dmcsferi
Asu
rre.io. ! fiil a uotoruluiac$nne
-
11:lt"tit
cu piston cu cu piston cu dubli
fig. ;t schema motoarelor pneumatice
- simPll ac{iune
Vedere din N Vedere din
- cilindru F-----,
+t\
1
2,3 - capace
4 - piston l-Jitr {
5 - tija
6 * qaibd de Fig.21. Construc{ia motoruluipneumatic cu piston cu dublS ac{iune
siguran!d
7 * piulild
8, 9, 10 - gamituri
at
Fig. 22. Schemele funcfionale ale moloarelor cu membrani

a - cu simpl[ acliune
b - cu dubld actiune
Proiectarea construclia Si exploatarect dispozitivelor (partea II) 79
7 ,2 - capace
3 - membrand
4, 5 - nituri
6 - tljFL
7 - guruburi
8 - bucqd
9, 10 - gtuluri
Fig. 23. Construc{ia motoarelor pneumatice cu dubli

actiune
Fig.24. Construc{ia motoarelor pneumatice cu

membranl cu simpli ac{iune
Proiectarea construclia Si exploatarea dispozilivelor (partea II) 80
I,2 * capace
3- membrand
4,8, 75, 19 - $uruburi
5 - tijd
6 * taler
7- disc
9*arc
10 - flanga
11 - piulild
12 - qtift filetat
13 - qtu!
14-ax
16 - capace
17 - garnituri
18 - corp
20 - pili[d de re{inere
Fig.25. Construc{ia motoarelor pneumatice rotitoare cu membrani

cu simpli ac{iune
1 - cilindru
2 - capac
3-ax
4 *tljatubulard
5 - piston
6 - piulila
7,8 - gamituri
9 - inel
10 - manqon de
alimentare
Fig. 25. Construc{ia motoarelor pneumatice rotitoare cu piston cu

dubli actiune
Proiectarea constnrclia Si exploatarea dispozitivelor (partea [[1 81
1 corp
-
2 - tijd,
3 - rulment
4 * capac din doud
buca!i
5 - qtuluri
6 - capace
7 - gamituri
8 * inel de distantare
Fig.26. Construc{ia motoarelor pneumatice rotitoare cu membrani cu

dubli ac{iune
1 * qtu!
2 - capac
3,6 - quruburi
4 - corp
5 - capac din doud bucali
7 *ax
8 - rulmenfi
9 - garniturd
10 - dop
11 - corp motor
Fig.27. Construcfia man$on de alimentare

Proiectarea construclia Si exploatareo dispozitivelor (partea ll) 82
1 - corp
2 * despdrlitor
3 - membrane
4 * capac
5- tijA comund
6- talere
7 - piulile
8, 9 - gamiturd
?6
Fig.28. Motoare pneumatice pentru forfe mari
Fig. 29. Etangarea pistonului gi a tijelor cu man$ete

a- etan$area pistonului: 1 - cilindru, 2 - piston, 3 -
garnituri (manqete), 4 - inel, 5 - distanlier, 6 * $uruburi;
b, c - etan$area tijelor: I - tijd, 2 * capacul cilindrului, 3 -
garniturd (guler), 4 - flangd (bucqd), 5 * guruburi (bucqd
filetatd).
Proiectareq conslructict Si exploatarea dis;tozilivelor (partea II) 83
Fig. 30. Etangarea pistonului qi a tijelor cu garnituri in formd de V
w
//,/,/.,' ),',/ /.;
,o
\ Jansui(I|\ \. \
uiFasa-i?ijFronutui
Fig.31. Etanqarea pistonului qi a tijelor cu garnituri in formi de inel

o
Proiectarea construclia qi exploatarea dispozitivelctr (partea II) 84
x ilr. ACTIO|{AREA T{IDRAULICA A DISPOZITIVELOR

5
ri
I
'.1
#'i
-'=_+
d
Fig. 1. Schemele ac{ionirii hidraulice
a - instalalie individu ald prevdzutd cu pompd de inaltd presiune: 1 - pompd, 2.3 -
supapA de sens unic, 4 - distribuitor, 5 - motor hidraulic;
b - instalalie individuald prevdzutd cu pompd de joasd presiune: 1 - pompd, 2,3 -
supapd de sens unic, 4 - distribuitor, 5 - motor hidraulic, 6 * distribuitor cu
sertdraq, 7 - amplificator hidraulic;
c - instalalie individuald prevdzutd cu acumulator hidraulic: 1 - pompf,, 2,3 -
supapd de sens unic, 4 - distribuitot, 5 - motor hidraulic, 6 -acumulator;
d - instalafie individualdprevdzuld cuacumulator hidraulic qi releu de presiune: 1 -
pompd, 2,3 - supapd de sens unic, 4 - distribuitor, 5 - motor hidraulic, 6 -
acumulator hidraulic, 7 - releu de presiune;
P r o i e c t ar e a c o ns tru cI ia S i exp I o at ar e a d i.s p oz i t i,- e I o r (p ar te a I I) 85
Fig.2. Exemple de utilizare a ac{ionirii hidraulice a

dispozitivelor
a - motorul hidraulic in afara corpului dispozitivului: 1 -
pompd, 2 - distribuitor, 3 - motor hidraulic, 4 - sistem de fixare
a piesei;
b - motorul hidraulic inclus in corpului dispozitivului: 1 -
conducta de la pompd,2 - distribuitor, 3 - motor hidraulic, 4 -
sistem de fixare a piesei;
Proieclarea construclia Si exploatarea dispozitivelor (partea II) 86
J
AA, 2
1 -
@
corpul motorului, 2 -
Fig. 3. Motoare hidraulice
pistonul, 3 - tija de acfionare, 4, 5 - capace
a - motoare care se monteazd prin inqurubare pe corpul dipozitivelor;
b - motoare care se monteazd de corpul dipozitivelor prin intermediul tijei filetate 3;
c - motoare care se monteazd pe corpul dipozitivelor prin intermediul tijei filetate 3
qi a unei pArghii articulate cu urechea capacului 5;
d qi e - motoare care se frxeazd de corpul dipozitivelor prin intermediul capacului 5
prevdzut cu o gaurd filetatd sau cu urechi.
Proiectarea crsnstruclia Si expIoatarea dispozitivelor (partea [I) 87
1 - corpul suportulul
2 - pistonul
3-arc
4 - qurub de presiune a
5 - pdrghie
6 - gurub de sprijin
7 - gurub t'-.-
8 - capac
9 - piulils
Fig. 4. Motor hidraulic cu simpli ac{iune inclus in

corpul dispozitivului
I - cilindru
2 - piston
3 - supapd de sens unic
4 - manometru
5 * racord
Fig. 5. Construc{ia unui acumulator hidraulic

Proiectqrea construclia Si exploatarea dispozitivelor (partea II) 88
1 - supapropiu -zisd,
2- corpul cu scaunul supapei
3-arc
4 - piulip speciald
rS
Fig. 6. Supapn-de siguran(i
lY. CONSTRUCTIA SI BXPLOATAREA ACTIONAnTI

PNEUMOHIDROSTATICE
1 - cilindru pneumatic
2 - cilindru hidrostatic
3 - piston
4 -tliiL
5 - motoare
6 - pistoane
7 - distribuitor
8 - manometru
Fig l. Schema func{ionalS a ac{ionirii pneumohidrostatice

2 - cilindru de inaltd presiune
3 - pistonul
4 - tljit
5- capac
6- manometru
7 --cdmaqd
8, 9 - quruburi
10,lI,I2 - racorduri
Big. 2. Construclia unui amplificator

pneumohidrostatic cu ac(iune directi
2 - piston
3 - bucqd
4 - perete intermediar
5 - piston
6,7 - arcuri
8 - semifabricat
Fig.3. Amplificatoare cu perete intermediar liber, mobil

Proiectarea construclia Ei exploatarea dispozitivelor (partea II) 90
1 - capac unB ftt6

2 - corp
3- garniturd
4- piston
5- garniturd
6- piston
7 - gamiturd
8-arc
9 - capac
10 - garniturd
11 - capac intermediar
12, 13 - garnituri
14 - inele de retinere
Fig. 4. Amplificator pmneumo - hidraulic cu motor incus
y.
A
CONSTRUCTIA $I EXPOATAREA ACTTONAnTT
MBCANOHIDROSTATICE
I - pompd -lrI - -1y'- -i- 1+J- -,

---H
*-i -- )-
2 -rucord r
'; j!:: r-
3 - conducte
r-
:'-1--i:i-f-'
L: l]-- L- -l h
| ;-l-r',-f - -';
4 -tljiL *i +l---t Ll -r. lr r-r-tr i*t-J--
- motoare hidrostatice I!-- '_:_r ,_1, , r_l-t I _[J,i-
..,- J I -J.*L
5
rll
6 - pdrghii articulate f--i- -+- --'f-+- -.*---l- -l - r - Jr
'- ;ft- ^ -.dTF--
r'.{Th* t
- JTk -\
Fig. 1. Schema funcfionalii aciionirii mecanohidrostatice a

dispozitivelor
1 - corp
2 - piston
3,4,5-supape
6- bild
7- gurub
8-arc
9 -
rezervor
10 - maniveld
11 - pistoane
12 - arcuri '7
13 - cilindri hidrostatici de lucru
Fig. 2. Pompd mecanohidrostatici
1 corp, 2 -piston, 3 - arc, 4 * capac, 5

-
- quruburi pentru opturare;
a - motor cu simpld acliune carelucreazd
prin impingere
b - motor cu simpld acliune care lucreazd
prin tragere
t
Fig. 3. Motoare hidrostatice
ao
Fig. I&4" Motor lixat pe corPul

dispozitivutui g*u pe firasa maginii unelte
Cap.ll. C0NSTRUCTIA $I EXPSA?AREA ACTIONARTT

MAGNETTCE $r ELECTROMAGNETTCE ALtr DTSPOZITMLOR
1 - piesl
2 - placi
3 - electromagnet
4 - corpul
5 - piese din material diamagnetic
6 - piese din rnatsrial cu permeabilitate magnetici mare
1P'-
ffi ffii
Fig. ll.L Strfingerea
electromagnetici
93
Proiectarea construclia Si exploatarea dispozitivelor (partea II)
1 - piesd
2 -magnet Permanent
3 - piese din material cu penneabilitate magneticd ridicatd
Fig. 2. Strflngerea magneticl
1 - magnet Pefinanent
2,4 - piese din material cu permeabilitate magneticd mare
3 - piesd
Fig.3. Dispozitiv cu magne{i

permanen{i cu Pasul mare
t
I - magnet Pefinanent
mare
2, 4 - piese iin material cu permeabilitate magneticd 5
,
3 - piesd
z
-1
Fig. 4. DisPozitiv cu
magne{i Permanen(i cu
Pasul mic
I- piesd a$ezatd. defectuos

2 - pise polare
3 - pisd ataqatd care face
posibild inchiderea circuitului
Fig. 5. Srtingerea pieselor cu latura I mai mici decflt pasul polar
le L-
Fig.6. For(ele la strAngerea
magnetici qi electromagnetici
I - magneli
2 -tije
3 - excentric
4 - piesd
5,6,12 - piese din material diamagnetic
7 - elemente polare
8 - qtift
9 - eclise
10, 1 1 - rigld superioard
Fig.7. Dispozitiv cu magne(i permanen{i mobili

Proiectarea construclia qi exploatarea dispozitivelor (partea II) 95
1 - magnefi
2 - pldcii diamagnetice
3 - pldci polare cu
permeabilitate magneticd
ridicatd
4 - corpul dispozitivului
5 - excentric
6 - manivelS
7 -placb, superioard
Fig. 10.9
Fig.8. Construc(ia unui dispozitiv cu magne{i sub formi de plici

mobile
_1"
I - corp
2 - bobine
3 - quruburi
4 -placd,
5 - piesd polard
6 -placa din material diamagnetic
7 - piesd
T il[ -r
..4
Fig. 9. Platoul electromagnetic

VII. CONSTRUCTIA $I EXPOATARBA ACTIONANTT PRIN VACUM A

DISPOZITIVELOR
1 - piesd
2 -rcazem
3 - garniturd
a - orificiu prin care se creazd vid in camera A
Fig. 1. StrAngerea pieselor prin vacum
| - rezewor de apd
2 - robinet
3 - pompd de vid
4 - electromotor
5 - rezervor de vacum
6 - distribuitor
7 - dispozitiv
8 - piesd Fig.2. Schema instala{iei de ac{ionare prin vacum
9 - vacumetru
Fig.3. Dispozitive folosite la piese mari cu rigiditate scizuti

Fig. 4. Dispozitive folosite la piese

mici cu rigiditate sclzuti
Fig. 5. Dispozitive folosite la piese

mici la care for{a de prelucrare
ac{ioneazi paralel cu suprafata de
reazem
VUI. CONSTRUCTIA $I EXPOATARBA DISPOZITIVELOR DIN

BLEMENTE MODULARE
ND J
lt ll
tnnEt]tr
_It ll. ll
--rIq
(l
:rltlnn[
:rtf nnnl
I
:rtlflnn[
G
[]tltlnf I
t-] r--l r-*l
Fig. 1. Placi debazd
Proiectareq construclia Si exploatarea dispozitivelor (partea II) 98
Fig. 2. Urechi in formi de L
Fig.3. Modul debazd
@ l_: @L: @
@o @@ @
@l; @G @
Fig.4. Modul prin multiplicare

Proiectarea construclia qi exploatarea dispozitivelor (partea II) 99
Fig. 5. Modul prin demultiplicare
Fig. 6. Module unghiulare
t]n
rfI
In
rfl
Fig. 7. Module de tip col{ar
Proiectareq construclia Ei exploatarea dispozitivelor (partea II) 100
Fig. 8. Elemente de tip cepuri
Fig. 9. Bol{uri cilindrice
Fig. 10. Prisme

Proiectarea construc{id Si exploatarea dispozitivelor (partea II) 101
Fig. 11. $uruburi in T
Fig. 12. Pozi{ionarea precisl a bol{urilor qi a

altor elemente
IX. DISPOZITIVE DE CONTROL
I - corp
2 -palpator
3 - bucgd
4 - bucql elasticd
5 - comparator
,6(5
6 - qtift
7 - qurub Fig. 1. Dispozitiv de control care permite transmitrea directi a
parametrului de misurat
I- pArghie
2 - articulalre
3- tija
4- corp
5- bucgd elasticd
6- gurub
7 -brdtafi,
t231 31
Fig.2. Dispozitiv de control cu transmitrea mirimii
prin pffrghii
1 - dorn
2 - dorn cu alejaj
Fig. 3. Dispozitiv pentru controlul

perpendiculariti{ii axelor alezajelor
Proiectareq construclia Si exploatarea dispozitivelor (partea II) 103
1,2 - dornuri
3 - corp
4 - pArghie
5 - ceas comparator
6 - etalon ,..1 6
't/
=ltd
Fig.4. Dispozitiv pentru controlul perpendicularit[fii axelor

alezajelor cu citire abaterii la ceasul comparator
1 - piesd
2 - corp
3- palpator
4- pdrghie
5- ceas comparator
6- suport
'l -arc
Fig.S. Dispozitiv pentru controlul formei suprafe{elor

A
' 4r,\ f\/
Proiectcrrect constntctict Si explocttctrect dispozitivelor (partea III) 7
I
Cap. 15. DISPOZITIVE PEI{TRU MA$INI UNE LTE
15.1. Dispozitive pentru magini de giurit
iiil:
.
/'/./,/'1
:it..7
Fig. 15.1.2. Bucsd conici.

Fig. 15.1.1. Bucge fixe.
'i
t_-.'i-.---
r---(.,..','
I: ii:.'i1
f,'t't't .,
v.,1','
I i" !,r,,/,
""'
/.//
15.1.4. Bucge speciale adaPtate

formei piesei
g.b
Fig. 15.1.3. Bucge fixe qi demontabile
1i,:
---
--"+-
Fig. 15.1.5. Buc$e aplatisate' Fig. 15.1.6. Plicufe de ghidare fixe.

P ro r e c t cu' e o c on s Ir Lt c { iu s i expi o ct r at' e ct di spozi t iv eIo r Ip ar te u II I )
ilT;'-
riillil* * ,ie,
l'-',';-
-,'t:;'
&,
/'3\l1i
^. \
i rar-\-
\",' t+F
;: l1
l-i---t^f-f
tt-ffit--_
+-+v.+
i:, V'
v ,
ti+)
i-r
i
:=-
Fig. 15.1.7. Placd articulatl (rabatabili). Fie. 15.1.8. Pl:rc:i amovibilir.
Fig. 15.1.9. Placi suspendatl

Fie" 15.1.10. Placi riclicabili
Pro ie crar e ct cons truc I ict S i exploatarea dispozit ive lor (parte a III)
B.B
@ $
p
\\
I
Dispoziti r cu placi ri.dica.biii cu

mecatdsm cu crerrtalierE. si con cu lrei co'loanc
c\
d<
\3 I
-i-
, DrsPozitrv cu
jj iF/OU*'
i
a1.:
.- L,f/r, , _l placI ridicabiltr ,:u douI'
11
'J\;v coioane
-
Fig. 15.1. 16. Dipozitive cu ridicabild

Pr oiec tar e cl co ns rnrc { i a S i exp I o ct tar e ct d i s:po: it iv eIo r (par r e u I I I)
i
i
I
L+
ct1 I
Fig. 15.1.17. Dispozitiv cu placd riclicabili cu trei coloane.
TJ
Fig. 15.1.19. Schem:r tle

principiu a capului multiar din
l:
fie. 15.1.18.
Fig. 15.1.18. Cap multiax special cu ro{idinlate in tlouri
trepte.
P ro iect ar e a c o ns tLtc t i a s i expl o atar e a clis p ozit ive I or ( par t e a I I I)
I:l- --
i
il:
i I .'1
.l-- -----
tTl
r,J
tl
\y t L.i
;-l
Fig. 15.1.21. Cap multiax cu angrenare

Fig. 15.1.20. Cap multiax cu rofi in
interioari
consold
Fig. 15.1.22. Schema unui cap

multiax fdri roti tlin{ate. Fig. 15.1.23. Cnp multiax cu excentrice.
P r o ie ct ar e (1 c o ns t rltc ti a S i expi o ct t cu' e o cl i spoz i t i,"e I o r (pttr t e a I I I 1
5-\
,J,
Fig. 15.1.24. Scheme de capete multiax universale.
Jr 5
Fig. 15.1.25. Cap multiax universal cu 8 axe

Fig.
carclanice.
P r o iec t ar e a c ons tttc tia .y i exp lo a i ctr e a di spozi t ive I or (par t e a I I I)
,t-1.-,.
,.JvI
)
ob
Fig. 15.1.27. Reduc{ii: a - Ihri prelungitor; b - cu
Fig. 15.1.28.Mandrini cu actionare
prelungitor. rapidi cu bile.
n]n,
re1+
m
LJ
ffi rL-
trm
ffi@
bdfh
ffiffi
Fig. 15.1.29. Bucge schimbabile pentru mandrine rapide.
Pro iec t ar e ct co ns t rLLc ti ct s i explo at crr e ct di spozi t iv eI or p ar
1 te o III )
A_A
(.) --\_
A\
'l-
,
BL
5--
6:-
tarozi'
Fig. 15.1.30. Mandrini liber[ cu autocentrare pentru
Fig. 15. 1. 32. Schita unut

dispozitiv Pentru
o b prelucrarea giurilor
la maqini - conice" la m:r;in:r
Fig. 15.1.31. Mandrine Pentru fixarea tarozilor verticali cle g'iurit
unelte.
Proiectoreq construcpia Si exploatarea dispozitivelor (partea III)
L5.2. Dispozitive pentru maginile de frezat
_a
_--2
,'.,.3
,r' ,. - ,u
2"'' Ir
|
-\-
--'I J
_!--+
'l;-- r IJ
I
iii \i
I Y
-+ =/
J
Fig, 15.2.1. Diferite forme de gabarite.
I
fiU
Fig.15.2.2. Menghine de maqini cu qurub.

Pro iectarect constructiu Si expioaturea dispozitivelor (parteu III) l0
Fig. 15.2.3. Menghini cu excentric rotitoare.
Fig. 15.2.4. Menghini pneumatic:i cu membrand.

II I 11
P r oiectctrea c onsrrttc lict s i explocttarea dispozitiveior iparte a )
t. a
Fig. 15.2. 5' Menghinl pneumatici cu amplificator'
!. /QtR ;l lg
t,:
.\
/.t,
* 0e ic rcb,inelu d,slrb!.'i:oi
Fie. 15.2.6. Menghini pneumohidraulici

universali'
P r o i c c t u r e tt c o ns t ntc !i n S i exp I o ctt ur e a disp ozi t iv el o r (p cu' t e u I I I I n
i
r..
..,II
-;,.
a, a/'-
Fig. 15.2.7. Cap divizor cu ax vertical 9i cap divizor ac(ionlt pneumetic.

dispozitiveior (portea III) r3
Pt.oie crcrrect consffttctict ;i exploararea
Fig. 15.2.8. Cap divizor pentru piese lungi'

Pt'oiec'tcrrerr con5tt'Ltctiu ;i explocttttreu dispozitivelor {purteu III) i{
Fig. 15.2.9. Nlasi divizoare.

P r o i e c t crr e u co ns I rttc ti a S i expl o ctt ar e a d i spoz i t ive I o r (pctr te o I I I) 15
A-BT
;E1
Fig. 15.2.10. Formele capetelor axelor Fig. 15.2.11. Dornuri cu coadi

principale de la maginile de frezat. caracteristice masinilor de frez:rt.
15.3. Dispozitive pentru strunguri $i ma;ini de rectificat rotund (vezi .op. 6)
Fig. 15.3.1. Modul de agezare al pieselor intre virfuri.
Fig. f 5.3.2. Virf rotativ cu indicator'

r p ar te u I I ['l 16
p r o i e c r ct r e o c ons t rztc I i ct s i expl o crt ctr e a dispoz it iv eIo t
arborilor lungi nerigizi.

Fig. 15.3.3. Luneti dubli, mobiti pentru prelucrarea
/,,-
,r/ K
t.-
-- -l - ,-u,
Fie. 15.3.4. Universal cu trei filci nereglabile'

IMG Curs Dispozitive PDF

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

IMG Curs Dispozitive PDF

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

CUPRINS

Cap. 1. ELEMENTELE DISPOZITIVELOR 9I ALEGEREA ACESTORA )

1. Defini{ia, rolul gi clasificarea dispozitivelor

Dispozitivul reprezintd un eomponent auxiliar al unui sistem tehnic, o unita're din

Caracteristicile de bazi ale unui dispozitiv sunt:

Rolul dispozitivelor de control este de orientare gi flxare a pieselor in vederea controlului

Dispozitivele utilizate in tehnologia constructiilor de magini se pot clasifica dupd:

Dupd locul unde sunt utilizate ?n tehnologie se deosebesc:

- dispozitive de orientare gi fixare a semifabricatelor la prelucrare, denumite

- dispozitive de orientare gi fixare a sculelor, denumite portseule ( portcu{ite,

Dupd gradul de universalitate se deosebesc:

Cap. 1. ELEI{E\TII-E DISPOZITIT./ELOR gI ALE:EREA

' -P1g.SA Lcgdtt;;o pr'n

Fig. 1.1. Dispozitivul in interar:{iunea functionali

1.1.2. Structura dispozitivelor

F5cdnd o .-nalizd a oricdrui dispozitiv foiosit la prelucriri pe mapini unelte.

lezulta umdtoareie elemente :

in fiecare sistem tehnic dispozitivele constituie verigi de legdturd cu o parte

Dispozitivele folosite la prelucrarea pe magini unelte reprezintd (80...90)% din

Sistemul tehnic in procesul tehnologic de prelucrare pe rnaqinile unelte este

sistemului tehnologic, este reprezentat un model al sistemelor tehnologice, in care

dispozitivele se gdsesc in interdependenld funclionalS cu toate elementele

Rolul dispozitivelor este de a orienta suprafelele de prelucrare ale

semifabricatului in raport cu tdigurile sculelor qi de a menline orientarea in tot timpul

1,1.2. Structura dispozitivelor

FdcAnd o analizd a oricdrui dispozitiv folosit la prelucrdri pe maqini unelte,

- elemente de orientare a semifabricatului in raport cu sula, numite reazem;

- .elemente debazd pe care se clddesc toate celelalte elemente.

1.2. Condi{ii cerute dispozitivului

Dispozitivele folosite la prelucrarea pe maqini - unelte, pentru a corespunde

automatizarc pentru arcaliza o cregtere a productivitSlii;

a sd asigure securitatea muncii qi reducerea efortului fizic;

1.3. Clasificarea dispozitivelor

A) dupa locul unde sunt utilizate in tehnologie, se deosebesc:

- dispozitive de orientare qi fixare a semifabricatelor la prelucrare -

portcuf ite, portarozi, portfi liare ;

- dispozitive de orientare gi fixare a pieselor sau subansamblelor la

- specializate - permit orientarea qi fixarea unor semifabricate qi piese cu

dimensiuni qi forme foarte apropiate , la o singurd operafie;

- dispozitive aclionate manual - la care lucru mecanic necesar fixdrii

intervenlia muncitorului, (maqinile automate, liniile automate) ;

- dispozitive aclionate mecanic * la care orientarea qi comanda fixdri se face

de cdtre muncitor, iar lucru mecanic necesar se realizeazd electrrc,

pneumatic, hidraulic, magnetic sau electromagnetic.

1.4. Avantajele utilizirii dispozitivelor

rJtilizarea dispozitivelor la prelucrare, control qi la asamblare, prezintd o serie

- duc la cregterea productivitalii muncii - prin diminuarea, eliminarea

- imbundtdlesc esenlial condiliile de proteclie a muncii, prin eliminarea

- oportunitateautilizdrii unui dispozitiv, precum qi gradul de complexitate al

CAP. 2. ORIENTAREA SEMIFABIUCATELOR iN DISPOZITIVE

Orientarea corecti a semifabricatului asigurd repartilia judicioasd a

adaosulului de prelucrare, pe mdsurd ce piesa se apropie de forma qi dimensiunile

canelatd cilindricd: - exterioard;

canelatd, conicd: - exterioard;

danturatd cilindricd: - exterioard;

danturatd conicS: - exterioard;

in general un semifabricat raportat la axele unui sistem cartezian de referintd

are 6 grade de libertate: - 3 rotalii qi 3 translalii dupa axe, fr5.2.2.

bazd principald de aqezare (BPA); intre ea qi dispozitiv existd 3 legdturi I, 2, 3, qi

Fig.2.1. Schema clasificirii elementelor de orientare a bazelor de orientare.

Suprafala cea mai lungd se numeqte bazd,prrncipald de ghidare (BPG), intre ea

Suprafala cea mai micd se numeqte bazd prrncipala de oprire (BPO), ea

Pentru a simplifica transmiterea unor informalii cu privire la orientarea