LUCRAREA 4

MĂSURAREA DIMENSIUNILOR INTERIOARE

ŞI A ABATERILOR DE FORMĂ GEOMETRICĂ
CU AJUTORUL COMPARATORULUI DE
INTERIOR

I) Generalităţi: Comparatorul de interior serveşte la măsurarea

dimensiunilor prin comparaţie, reglarea lui făcându-se cu ajutorul unui bloc de
cale sau cu ajutorul unui calibru inel. Comparatorul de interior face parte din
grupa aparatelor cu pârghie şi roţi dinţate. El se compune din următoarele părţi
componente (Figura 4.1): comparatorul cu cadran 1, sistemul de pârghii 2 şi
vârfurile de măsurare 3.

1 2 3

Figura 4.1 Comparatorul de interior (trusa de alezaje)

II) Instrumente de măsură folosite: Comparator de interior (STAS

4293-87 clasa de fabricaţie 1), având caracteristicile: valoarea diviziunii 0,01
mm; domeniul de măsurare 0…2 mm.
Eroarea comparatorului cu cadran în limitele unei rotaţii ± 4 µ m; în
limitele întregului domeniu de măsurare ± 5 µ m.
Eroarea maximă a aparatului (fără comparator); la aparatele utilizate la
diametre mai mici de 50 mm este de ± 5 µ m; la aparate utilizate la diametre mai
mari de 50 mm este de ± 8 µ m.
Trusa de cale plan paralele; suport de cale, cu accesorii.

III) Schema de măsurare: Conform Figurii 4.2.

1
 IV) Modul de lucru:

 Pregătirea aparatului în vederea măsurării:

 în funcţie de mărimea diametrului de măsurat se montează în corpul
aparatului vârful fix adecvat 2 (Figura 4.3) (trusa comparatorului cuprinde o
garnitură de vârfuri fixe, care dă posibilitatea utilizării aparatului la o gamă de
dimensiuni);
 se formează un bloc din maxim patru cale (Figura 4.3), de
dimensiune egală cu dimensiunea nominală a piesei verificate şi se introduce
într-un suport 3; în lipsa suportului 3 se va folosi un micrometru de exterior
obişnuit;
 la extremitatea blocului de cale se fixează doua vârfuri speciale 2 şi
7;

1
2
3
4
5
III
II 2 7 6
IV

I I

IV
II 3 4 5
III

Figura 4.2 Schema de măsurare cu Figura 4.3 Schema de reglare a

comparator de interior comparatorului de interior

 se strânge în această poziţie piuliţa striată 5, strângându-se în final,

blocul de cale şi cele două vârfuri cu ajutorul şurubului de fixare 6;
 se introduce comparatorul de interior între cele doua vârfuri 2 şi 7
ale suportului 3;
 se roteşte comparatorul într-un plan perpendicular pe planul
vârfurilor şi în jurul axei sale până se obţine o dimensiune minimă (Figura 4.3).
2
  se reglează comparatorul la zero şi se limitează câmpul de toleranţă;
Cadranul aparatului se poate roti până se aduce reperul zero în dreptul acului
indicator. Limitarea câmpului de toleranţă se realizează cu ajutorul a doi indici
reglabili montaţi pe cadranul aparatului.

 Măsurarea propriu-zisă:
 ţinând comparatorul de mânerul termoizolator 9, se introduce în
alezajul de verificat, astfel încât vârful fix 2 şi palpatorul mobil 5 să se găsească
pe diametrul alezajului, iar dispozitivul de centrare 14 împins de arcurile 15 să
se aşeze pe circumferinţă (Figura 4.4);

4 5 6 7 8 9 10 11
2

14
3 1 13 12

15

Figura 4.4 Sistemul de pârghii

 se roteşte uşor comparatorul în planul vârfurilor, astfel încât să se obţină o

distanţă minimă în jurul punctului de contact al vârfului fix 2, cu piesa de
verificat până se obţine un maxim (Figura 4.2); Indicaţia aparatului reprezintă
abaterea faţă de cota de reglare, deoarece abaterile dimensionale preluate de
palpatorul mobil 5 sunt transmise prin intermediul pârghiei 1, a tijei 7 la
comparatorul cu cadran 11.
Abaterile efective sunt determinate în mai multe secţiuni şi mai multe
direcţii şi sunt trecute în Tabelul 4.1 (în exemplul luat în Figura 4.2 s-au
presupus cinci secţiuni şi patru direcţii).

Observaţie: În Figura 4.4 au mai fost notate: carcasa capului de măsurare

3; bila 4; articulaţia 6; tija tubulară 8; corpul intermediar 9; resortul 10; carcasa
protectoare 12; şurubul de fixare 13.

V) Tabel cu date prescrise şi rezultatele măsurării: Se completează mai

întâi datele prescrise şi apoi rezultatele măsurătorilor în Tabelul 4.1.
3
 VI) Concluzii: Se compara diametrele efective cu dimensiunile limita
prescrise.
Piesa se consideră bună dacă dimensiunea măsurată se află între
dimensiunea minimă prescrisă Dmin şi dimensiunea maximă prescrisă Dmax.
Se constată abaterea de la forma geometrică corectă, trăgându-se concluzii
cu privire la precizia formei geometrice.
Piesa se consideră bună, dacă abaterile de formă (ovalitatea, conicitatea,
forma de butoiaş etc. ) se înscriu în limitele câmpului de toleranţă prescris la
diametru şi în cazuri speciale, dacă se înscriu în limitele admise, pentru forma
geometrică corectă. Aceste limite sunt indicate pe desenul de execuţie.

4
5