Camila perfecta

Cu ani in urma, patru discipoli au calatorit prin desertul Kawir, cu o caravana.Seara, ei se strângeau in
jurul focului si discutau despre experientele lor.Toti aveau o admiratie deplina pentru camile.Erau uimiti
de linistea lor, admirau forta lor si gaseau rabdarea lor modesta aproape de neinteles."Noi suntem
maestrii condeiului", a spus unul."Haideti sa descriem sau sa desenam acest animal, in asa fel incât sa
pretuim si sa onoram camila." in timp ce spunea aceste cuvinte, el a luat o rola de pergament si a intrat
intr-un cort, care era luminat de o lampa cu ulei.Dupa câteva minute, el a iesit si a aratat lucrarea sa
celor trei prieteni.El desenase o camila, care tocmai se ridica dupa ce se odihnise.Camila era atât de bine
desenata, incât cineva aproape ar fi crezut ca era vie.Atunci, urmatorul barbat a intrat in cort si curând a
iesit.El facuse o scurta infatisare a avantajelor pe care camila le aduce pentru o caravana.Al treilea a scis
un poem incântator.Atunci, al patrulea barbat, in cele din urma a intrat in cort si le-a interzis celorlalti
sa-l deranjeze.Câteva ore mai târziu, focul s-a stins si ceilalti adormisera deja.Dar, din micul cort
intunecat inca se auzea scârtâitul si cântecul monoton al penitei.Urmatoarea zi, cei trei l-au asteptat
zadarnic pe colegul lor, la fel si a treia zi.La fel ca stânca, care s-a inchis in spatele lui Aladin, cortul era
inchis celor patru discipoli.in sfârsit, in cea de-a cincea zi, intrarea cortului s-a deschis, s cel mai silitor
dintre cei mai silitori a pasit afara, mort de oboseala, cu ochii incercanati si obrajii supti.Barba sa era
nerasa.Cu pasi obositi si cu o privire, ca si cum ar fi mâncat lamâi verzi, el s-a apropiat de ceilalti.El a
aruncat pe covor o legatura de pergamente.Pe fata primei role, el a scris cu litere mari, "Camila perfecta,
sau cum ar trebui sa fie o camila......." La fel ca multe alte lucruri, noi am invatat, de asemenea
raporturile noastre cu povestile, fabulele si basmele.Am invatat sa le iubim sau sa le respingem, sau sa
reactionam indiferent.Exista câteva intrebari care ne-ar putea ajuta sa intelegem sursele atitudinilor
noastre fata de povesti: Cine v-a citit sau v-a spus povesti (tata, mama, bunicii, matusa, educatoarea
s.a.m.d.)? Puteti sa va amintiti situatiile in care v-au fost spuse povestile? Cum v-ati simtit? Ce ati gândit
in legatura cu basmele si povestile? Ce povesti, naratiuni sau basme va vin in minte in mod automat?
Care este autorul dvs. favorit? Ce proverbe sau concepte au cea mai mare semnificatie pentru dvs?
Pentru multi oameni, nu basmele si fabulele sunt cele care imprima relatiile lor cu povestile.Mai curând,
ele sunt asociate cu parabolele religioase si povestile biblice.Unii au dezvoltat o preferinta pentru
imageria povestilor, dar altii au capatat o profunda neincredere sau antipatie emotionala.Dar acest
raspuns este mai curând o reactie impotriva legaturii religioase, decât impotriva povestilor in sine.