Sunteți pe pagina 1din 8

Tehnica picturii pe sticla

Vad ca multe persoane care intra pe acest blog cauta informatii despre tehnica picturii pe
sticla, despre culorile folosite sau chiar modele de tablouri si vitralii.
Desi "meseria" de mamica m-a distantat de aceasta activitate (cel putin momentan),
nostalgia pentru aceasta pasiune a ramas, asa ca reiau cu bucurie aceasta tema, chiar daca
doar sub forma cuvintelor.

Pentru pictura pe sticla sunt necesare cateva lucruri:


- sticla
- culori pentru sticla
- contur pentru sticla
- spirt (pentru degresat sticla)
- diluant (pentru clatit pensulele)
- pensule
Mai intai se pregateste suprafata ce se doreste a fi pictata stergandu-se bine cu spirt pentru
degresare si indepartand orice urma de praf sau amprente.
Se poate folosi un sablon cu modelul dorit sub sticla pe care pictam, sau se poate picta liber.
Se traseaza contururile cu pasta speciala de contur. Cand aceasta s-a uscat (in cateva ore)
se poate trece la pictura propriu-zisa. Culorile se pot combina sau folosi ca atare, direct din
sticlute. Este important sa acoperim repede suprafetele cu pictura, deoarece dupa ce
culoarea a inceput sa se usuce nu se mai poate interveni pe deasupra. Conturul are rolul de
a impiedica amestecarea culorilor alaturate.
Se lasa la uscat intr-un loc ferit de praf aproximativ o zi.
Cand pictura s-a uscat se poate inrama ca atare (pentru a pastra efectul de transparenta a
sticlei) sau cu un carton alb in spate.
Se poate picta si pe alte suprafete din sticla: geamuri, sticle de la bauturi, borcane, vaze,
pahare.
Eu folosesc culori Maimeri si Lefranc & Bourgeois si contur tot Maimeri. Culorile sunt destul
de toxice si mirositoare, iar diluantul la fel. De aceea folosesc si o masca contra vaporilor de
vopsea. In orice caz, este bine sa aerisiti foarte bine incaperea atat in timpul folosirii culorilor
cat si pana la uscarea lor. Interesati-va unde puteti arunca diluantul folosit, pana atunci il
puteti pastra in sticle inchise etans, nu-l aruncati direct la sistemul de canalizare. De
asemenea, aceste culori nu rezista la apa, deci nu spalati suprafetele pictate si nici nu le
expuneti in soare direct deoarece vopseaua ar putea crapa.

Despre pictura pe sticla:


TOTUL DESPRE CUM SE PICTEAZA ICOANELE PE STICLA

Continut:
-SUPORTUL, CULORILE, TEHNICA, MODELUL,SURSE DE INPIRATIE ,DETALII IMPORTANTE, MOD DE
INRAMARE, EXEMPLE SI IMAGINI CONTINAND ICOANE PE STICLA.

Nu se stie data exacta la care au aparut primele icoane . Ceea ce se tie este faptul ca erau pictate
de catre ucenici in atelierele mesterilor populari.
Cine erau acesti ucenici?
Din ceea ce s-a dedus de catre specialisti, ei nu puteau fi decat tarani intrati calfa pe la biserici.
In general acestia nu erau alfabetizati si nici nu aveau studii de specialitate, astfel ca intotdeauna
persoanjele nu erau realizate dupa scheme de proportie anatomica fiind disproportionate, avand de
regula capul supradimensionat. Totul se picta „dupa ochi” si rezultatul final depindea de talentul si
maiestria autorului.
In special se punea accent pe cromatica.Se picta in culori vii de obicei folosindu-se
rosul,albastrul,verdele si galbenul, rareori violetul, si foarte mult alb care se fokosea pentru
contraste.
Toate icoanele aveau aplicata foita sau pulbere de aur pentru a arata cae dintre persoanje era
sfantul sau pur i simplu se realizau decoratii ale scenelor prezentate.
Scenele pictate erau stereotipe deoarece se foloseau modele realizate de catre mesteri.Sa luam de
exemplu tema „VISUL MAICII DOMNULUI”.In toate icoanele Maica Domnului este infatisata din
semiprofil, cu mainile impreunata ca pentru rugaciune; in partea dreapta il vedem pe Iisus Hristos
rastignit pe cruce cu capul aplecat.De obicei era copiata si cromatica.In cazul aestei teme se
foloseste culorea verde.

IN CEEA CE URMEAZA VOM PARCURGE ETAPELE PENTRU PICTAREA ICOANELOR


1.Alegerea modelului
-nu conteaza ce model vom alege .Ceea ce ne intereseaza este sa fie un model care sa ne placa, si
fiindca e prima icoana,este mai bine sa cautam unul cat mai usor de realizat.Asta inseamna ca
trebuie cautata o tema pentru care nu e nevoie de multe culori,si care sa nu presupuna
introducerea multor personaje.
Sa incercam cu Visul.
In primul rand trebuie studiata paleta de culori.Pentru aceasta icoana s-a folosit verde si albastru in
cea mai mare parte.Ne vom asigura ca suntem pregatiti cu aceste doua culori ca si cu alb si,
bineintele foita de aur.Deasemenea avem nevoie de tus negru pentru contur.
2.Alegerea suportului.
Suportul este sticla .Cel mai potrivit este sa folosim sticla de 2-3 milimetri grosime fara reflexe,
incolora.Grosimea suportului va influenta in mare parte rezultatul final.Intotdeauna un rosu puternic
pe paleta noastra de culori va aparea pe fata icoanei putin estompat.Aceasta este o consecinta a
grosimii sticlei.Nu se poate evita acest inconvenient si tocmai de aceea vom folosi culori cat mai vii.
3.Pregatirea suportului.
Marginile sticlei trebuie finisate cu o piatra de polizor ca sa evitam accidentele.Nu avem nevoie da
taieturi pe maini.
Polizarea se face frecand marginile taioase dintr-un capat in celalalt da cateva ori cu piatra
ajungand si pe colturi.Trebuie evitata frecarea in doua sensuri pentru a nu ciobi colturile sau
marginile sticlei.
Aceasta operatiune trebuie urmata de degresare.
Sticla odata aleasa trebuie curatata cu spirt sau alcool industrial pentru a fi complet degresata.Daca
suportul nu este bine degresat nu vom putea picta uniform iar rezultatul va fi dezastruos.
4.Pregatirea modelului.
Dupa ce am ales tema pe care vrem sa o pictam vom face „negativul”.Acesta este fie o copie xerox
in alb-negru, fie o copie realizata cu ajutorul unei foi de calc(aceasta e de preferat deoarece putem
interveni asupra desenului pentru a-l imbunatati)
Foarte important!
La realizarea desenului trebuie tinut cont de faptul ca imaginea obtinuta trebuie sa fie apropiata de
original.Adica daca personajele sunt dispuse in partea stanga pe icoana originala, si pe icoana
noastra ele trebuie sa apara tot in stanga.Pentru a obtine aceasta, desenul dupa care ne ghidam va
fi facut”in oglinda” asta inseamna ca pe calc-ul nostru sau pe xerox-ul folosit, personajele vor
aparea in partea dreapta, orientate in sens invers fata de ceea ce trebuie obtinut.

5. alaturat am inceput realizarea desenului.Urmariti contururile pictate cu negru si desenati-le pe un


calc suprapus peste icoana sau peste fotografia acesteia.Ceea ce va rezulta va fi o coala alba pe
care nu vom vedea decat conturul in negru al personajelor sau obiectelor .
6.In continuare, se aseaza sticla peste coala desenata si se incepe lucrul propriu-zis la icoana
noastra.Pentru a evita deplasarea foii de sub sticla aceasta trebuie fixata cu banda adeziva pe sticla,
lipindu-se partea de susa hartiei pe sticla.Intre coala desenata si sticla se va aseza si o alta coala de
calc.Aceasta va estompa intr-o oarecare masura contururile de pe modelul nostru.Acest lucru ne a fi
util intrucat ceea ce vom desena pe sticla va fi mai usor de distins.
De mentionat faptul ca folosirea acestei coli aditionale de calc nu este obligatorie insa cu siguranta
ne usureaza munca.
Desenul se incepe (pentru dreptaci)din partea stanga sus pentru a nu pata suportul.(pentru
stangaci evident desenul se va incepe sin partea dreapta sus)Pentru a evita petele de tus sau
transpiratie vom folosi o coala de hartie pe care vom sprijini mana cu care lucram.
7.Substanta folosita la desenul pe sticla.
De obicei se foloseste tusul de rotring sau baitul negru.Deasemenea se mai poate utiliza culoarea
neagra (pe baza de ulei de in)sau praf de carbune negru amestecat cu emulsie de ou.
8.Instrumente folosite.
Pentru desen se poate folosi penita sau pensonul, ori un rotring de calitate.De preferat este sa
folosim pensonul fiindca acesta ne permite ingosarea sau subtierea liniei pentru a induce impresia
de prim-plan sau luminozitate.Pensonul folosit trebuie sa fie subtire, sa aiba parul si coada lunga si
sa faca varf.
Trebuie tinut cont de urmatorul lucru:nu toata lumea reuseste sa faca un desen bun la prima
incercare.Este foarte posibil ca din penson sa curga tus mai mult decat ne propunem si pentru a nu
se intampla asta vom incerca linia pe o bucatica de sticla alaturata paletei de culori.Daca nu reusim
totusi sa obtinem ceea ce dorim putem folosi penita.
Desenul este ,din punctul meu de vedere, etapa cea mai grea si cea mai importanta in realizarea
icoanei pe sticla.Acum este nevoie de foarta multa atentie la detaliu si la a nu murdari in nici un fel
sticla fiindca toate imperfectiunile se vor vedea dupa aplicarea culorii ! Pentru a putea urmari acest
lucru nu e nevoie decat de putina rabdare si atentie.Pe parcursul desenarii contururilor vom ridica
din cand in cand sticla de pe masa de lucru si vom privi desenul la lumina sau punandu-l in fata
unui panou (sau perete ) de culoare bej sau grizat pentru o mai buna observare .In cazul in care
vedem defecta ale desenului nu trebuie sa ne panicam.Petele se pot indeparta cu o carpa mica si
curata, uscata, sau folosind betisoarele cu vata(cele destinate curatarii urechilor). Pentru a finisa
desenul, se poate zgaria in unele locuri desenul cu un instrument ascutit, in locurile unde se
considera necesar.Acest lucru se realizeaza in cazul in care am obtinut linii prea groase intr-un loc in
care era nevoie de o linie fina, de exemplu pentru un prim-plan.
10.Fixarea desenului
Aceasta etapa se realizeaza in momentul in care tusul este bine uscat.De regula se asteapta cel
putin o ora sau doua inainte de fixare.
Se poate folosi uleiul de in care se intinde cu mana libera fara a freca sau apasa , intr-un strat cat
mai subtire.Si pentru acest pas e nevoie de atentie pentru a fi siguri ca am acoperit toata suprafata
sticlei.Se mai poate folosi un spray cu vernis .
Dupa aplicare se lasa cel putin o zi pentru uscare, intr-un loc ferit de praf.Nu se acopera .
11.
Colorarea
Se incepe cu fata personajului.In primul rand vom folosi albul.Vom folosi pensonul cu care am
desenat sau unul asemanator.Vom trasa linii fine langa conturul cu negru .Nu se dubleaza toate
liniile negre cu linii albe ci urmarim sa scoatem in evidenta trasaturile figurii, a mainilor sau
lominozitatea.De exemplu la nas sau la barbie vom trasa cate o linie alba in partea care ar trebui sa
apara mai luminoasa.La fel si la maini sau la vesminte.

12.Pictarea fetei.Se folosesc fie culori pe baza de ulei fie culori pe baza de apa(tempera) insa este
mai bine sa le folosim pe cele de ulei deoarece se usuca mai incet si isi pastreaza intensitatea fata
de tempera care se grizeaza la uscare.
La icoana pe sticla se picteaza inainte de alte detalii, fetele personajelor, in cazul icoanei visul
acestea sunt fata Maicii Domnului, a ingerilor si tot trupul lui Iisus Hristos.
La fata folosim alb la ochi,roz deschis pe toata fata si putin rosu pe buze.Vom putea improviza la
partea de cromatica urmarind tot timpul felul in care aceasta se vede pe fata icoanei.
Trebuie retinut ca toate culorile apar usor schimbate fata de felul in care le-am aplicat pe dosul
sticlei.
Deasemenea, cand vom picta buzele sfintilor vom avea grija ca acestea sa nu fie prea stridente.
Tot acum vom picta si mainile ,gatul urechile si toata carnatia vizibila.
Pentru a sugera umbrele nu vom folosi in nici un caz negrul ci vom amesteca cu albastru sau verde
culoarea pe care o folosim.Odata amestecate vom face proba pe o alta bucata de sticla pentru a
vedea daca am obtinut efectul dorit.Dupa pictarea fetei icoana va fi din nou asezata spre uscare
intr-un loc fara praf.

13.
Urmatorul pas este realizarea vesmintelor,cu grija pentru a nu depasi contururile desenului.
Trebuie stabilit de la inceput ce culori vom folosi.Cum pentru tema aleasa aici este nevoie de
verde ,albastru si galben, vom pune pe paleta de culori cate putin din fiecare.
Trebuie avute in vedere zonele de umbra sau cele de lumina .Pentru a reda aceste zone vom
amesteca putin din culoarea corespunzatoare fiecarei parti din pictura noastra cu albastru sau verde
,obtinand astfel o nuanta mai rece, mai inchisa.Aceasta nuanta o vom aplica sub forma de linii de-a
lungul conturului care se afla in zona de umbra.De exemplu, daca privim icoana de mai sus vedem
ca la vesmant avem nevoie de verde in mare parte.Ca sa redam umbrele amestecam verdele de pe
paleta cu albastru, obtinand un verde inchis.Acest verde inchis se aplica de-a lungul desenului in
zone de umbra.La fel se procedeaza si pentru albastru, in cazul acestei culori amestecand-o cu
verde.
Apoi, trecem la sugerarea zonelor luminoase.
Se combina culoarea zonei cu putin alb si o aplicam langa dunga alba trasata inainte, apoi coloram
restul vesmantului cu culoarea propriuzisa, in starea ei pura .
Dupa aceasta etapa lasam din nou icoana la uscat.
Pentru ca uscarea sa nu dureze prea mult este mai bine sa folosim straturi mai subtiri de
culoare.Putem dilua culoarea mai mult(in zona de umbra,sa o uscam si apoi sa pictam restul cu
culoarea pura intr-un strat mai gros) pentru uniformizare mai buna.
14.Aplicarea foitei de aur.
Pentru aceasta etapa avem nevoie in primul rand de foita de aur.Aceasta se poate cumpara de la
magazinele Fondului Plastic.In cazul in care avem posibilitatea sa procuram foita vom colora spatiile
destinate acesteia cu culoarea galben sau putem folosi, in ultima instanta staniol sau alte texturi si
materiale aurii, insa nu este indicat.Pentru a crea o icoana de valoare e mai bine sa urmam tot
procedeau corect.
Pentru a putea aplica foita pe sticla se foloseste o solutie MIXION.Aceasta se gaseste deasemenea la
magazinele Fondului Plastc.Inafaraa de aceasta solutie care este relativ scumpa, putem lucra cu un
adeziv incolor sau cu albus de ou batut.
Iata procedeul in cazul folosirii MIXIONULUI:
-aceasta solutie se evapora foarte repede si de aceea trebuie intotdeauna acoperit recipientul in
care se afla .
-se va pregati foita de aur in felul urmator:fiecare foita se aseaza intre doua coli mai groase de
hartie si se taie patretele cu o foarfeca bine ascutita.(foita se taie doar cand este intre cele doua coli
fiindca este foarte subtire si nu se poate lucra altfel cu ea).
-cu un penson mijlociu (3-5) vom lua putina solutie MIXION din sticluta si o vom amesteca cu
culoare neagra sau maro.Solutia trebuie sa fie de culoare inchisa pentru a da un efect foitei.
(amestecul cu culoare nu este obligatoriu insa da bine la produsul final).Se intinde repede solutia
rezultata pe portiunile destinate foitei pe rand.Adica , daca avem de asplicat foita pe aureole
,vesminte ,cruce si decoratii, vom aplica solutie din abundenta intai pe o aureola avand grija sa nu
depasim conturul.Apoi vom tampona cu un servetel surplusul de solutie.Imediat se aplica patretele
de foita cu ajutorul degetelor, acoperind portiunea respectiva in totalitate.Se ia apoi o coala nu prea
subtire de hartie si se aseaza deasupra portiunii cu foita si, cu un varf de creion, nu foarte bine
ascutit se hasureaza peste zona respectiva.(se foloseste hartia fiindca se poate zgaria usor stratul
de aur in lipsa acesteia.Se hasureaza pentru a ne asigura ca foita este bine prinsa pe sticla.)Hasura
este bine sa fie realizata in functie de forma zonei acoperita cu aur.De exemplu, daca am pus foita
pe aureola, este de preferat ca hasura sa fie radianta, cu pornire din centrul fetei sfantului, pentru a
da aspect de raze.
-se procedeaza la fel in cazul tuturor portiunilor ce necesita foita.
15.Finalizarea lucrarii.
Dupa ce am parcurs toate etapele enumerate mai sus, ceea ce trebuie sa mai facem este sa privim
icoana din fata in fata geamului sau a unei surse de lumina pentru a vedea daca sunt spatii
nepictate sau neacoprite cu foita.Bineinteles ca si pana in acest punct se presupune ca am urmarit
acest aspect in cazul fiecarui strat de culoare aplicat.Daca sunt portiuni foarte mici prin care
patrunde lumina nu avem motive de ingrijorare.Se poate aplica un strat de culoare pe toata
suprafata icoanei sau putem sa lipim pe dosul acesteia o hartie colorata care sa mascheze acest
lucru.
16.Inramarea.
Cel mai usor este sa facem comanda pentru o ram la un atelier de tamplarie.Rama va fi una simpla,
de preferat cu nuante maronii, mai inchisa (va fi data cu un bait).Trebuie evitate ramele incarcate
gen baroc sau rococo, la fel si cele realizate „in adancima” ca pentru goblen.Neaparat se va tine
cont de faptul ca icoanele pe sticla erau rodul muncii taranilor si prin urmare ramele nu erau
scumpe ci foarte simple.In general se potriveste ca aspect o rama de 3-4 cm latine, si 2-3 cm
grosime, si ca decoratie sa aiba cel mult o dunga ingusta. exemplu de rama
Cam aceasta a fost lectia de pictura pe sticla.Nu va fi usor pentru incepatori insa de la a doua
icoana totul va merge ”ca pe roate” .
Bafta!
Organizarea atelierului
Ca un adevarat atelier de pictura, spatiul trebuie sa fie corespunzator
.Materialele se vor alege din magazine specializate si avand o garantie a
calitatii lor.

1.Lumina naturala este principala conditie .Se va picta in conditii de


lumina naturala,intr-un spatiu unde aceasta se gaseste din abundenta.

2.Tehnica picturii pe sticla impune mai multe etape in realizarea icoanei,


cu o distanta de cel putin 4-5 zile,timp pentru uscarea culorilor.E
necesar un loc pentru depozitarea acestora, uscat si nu expus direct
luminii.Ideal este un raft ( masa lunga) unde sa fie expuse icoanele pana
la etapa succesiva.

3.Sticla, suportul pe care se va picta , trebuie sa aiba o grosime de


maxim 2mm, sa fie bine taiata pentru a nu provoca eventuale rani la
maini .Copiii reusesc cu greu sa picteze sprijinandu-se cu antebratul si
fara sa atinga suportul cu dosul palmei.Recomandabil este sa se cumpere
rame pentru foto ,in dimensiuni
standard( 13/18cm;18/24cm;24/30cm),inzestrate cu sticla bine
taiata,rame gata-facute, suport de carton pentru a proteja icoana pe
retro.

Sicla se va degresa cu alcool etilic (spirt) pe partea pe care se va picta.

Pentru prevenirea evetualelor incidente ,nu se va picta pe un material de


protectie al mesei de lucru(hartie, plastic) care poate aluneca .Dupa
realizarea activitatii ,se curata masa de lucru cu un material din bumbac.

Ramele vor fi alese in stil cat mai simplu, de culori esentiale oricarei
icoane:negru,gri,auriu, natural,maro.(de preferinta rame cu o latime de
2-4cm).

4.Culorile in ulei , folosite de catre pictori pentru pictura pe panza pot


inlocui amestecul traditional de tempera cu ou.Culorile in ulei au
profunzime la nivelul expresivitatii, sunt de o calitate buna si se gasesc
intr-un numar mare de nuante si tonuri.

Un numar de maxim 15 culori in format 60ml pot fi suficiente pentru 25


icoane.

Culori necesare:negru,alb, sienna (2-3nuante),ocru (2nuante),albastru


(3nuante),rosu (2 nuante),verde(2nuante),galben.Pentru aureolele
sfintilor si pentru a inlocui foita de aur, sunt culori speciale „oro”care au
o stralucire aparte.Se pot utiliza deopotriva tempera sau acrilice (care se
usuca mult mai repede).

5.Pensule in mod obligatoriu de calitate profesionala si de doua


marimi :una subtire ,pentru contur si accente de lumina si una cu varful
rotund pentru suprafete .

6.Materiale auxiliare:paleta de culori din lemn sau plastic(se pot utiliza


farfurii de plastic ), betisoare cu bumbac pentru curatarea sticlei si
indreptrea liniilor,material de bumbac pentru interventia imediata de
stergere a culorii (pata sau linie) in exces sau aplicata gresit,pentru
curatirea pensulelor . La sfarsitul fiecarei etape de lucru , indrumatorul
copiilor va spala el insusi pensulele cu trementina ,substanta folosita
pentru a pastra flexibilitatea firelor si pentru a permite reutilizarea
acestora.Curatirea pensulelor se face de adult ,datorita proprietatilor
chimice ale produsului , periculoase pentru copil.

7.Modelul (tiparul)

Modelul este realizat pe hartie in dimensiunile reale ale sticlei de pictat


si reprezinta alb/negru imaginea temei religioase .

Desenul trebuie sa fie simplu,in dimensiuni si proportii care sa permita


copilului sa lucreze.

In modelele cu chipuri de sfinti , realizate la dimensiunea bustului


(ex.Maica Domnului cu pruncul,Domnul nostru Isus Hristos ), accentele
vor cadea pe trasaturile fetelor , realizandu-se in mai multe trepte de
lumina (fruntea,nasul,pometii ,barbia mai luminate decat restul fetei ).

Fata personajului va fi astfel proportionata incat sa permita lucrul cu mai


multe culori reprezentand lumina si umbra.

In modelele cu mai multe personaje si elemente naturale sau


ornamentale, accentele vor cadea si pe vestimentatie , realizand partile
luminate cat si cele intunecate (cutele) cu tonuri inchise si deschise.

Modele pot fi realizate dupa alte icoane,dupa inspiratie personala dar cu


respectarea regulilor pe care le impune tema religiosa, in toate cazuri de
catre adult.Modelul se va schita in creion si primi forma desavarsita in
tus.

Inceperea activitatii
Ca orice activitate didactica ,atelierul de pictura presupune :

-anuntarea subiectului si a obiectivelor;

-impartirea materialelor si prezentarea regulilor de utilizare a acestora;

-discutii pregatitoare despre tematica si modul de realizare


generalizat(etape);

-desfasurarea activitatii;

-evaluarea rezultatelor;

- aprecieri generale si individuale.

Pentru activitatea didactica se sugereaza urmatoarele:

a)impartirea modelelor se va face dupa expunerea lor in totalitate


,copilul alegand modelul preferat;

b)conturul se va realiza cu negru ,exceptie facand „aurele sfintilor”


„norii”,stelele”, anumite elemente decorative (dupa dorinta);

c) ca regula de baza pentru a nu deteriora desenul ,se incepe de sus in


jos ,dinspre interior spre exterior ;

d) culoarea se va intinde in mod uniform si pentru realizarea liniei subtiri


nu se apasa,utilizandu-se numai varful pensulei .Pentru precizia
desenului,nu se va sprijini mana de dosul palmei ,ci a antebratului.

e) pentru copii cu varste mici (6-8ani) se pot limita liniile vestimentatiei


la cateva sugestive pentru delimitarea formei.

f)orice greseala nu se va trata ca fiind iremediabila ,ci se va incerca


indreptarea ei ,chiar pana la stergerea partiala sau totala a desenului
( valabil daca culorile sunt „proaspete”).In cazul in care se remarca o
greseala din desen in etapele succesive,dupa uscarea culorii(de
exemplu,o linie in plus care nu se explica), se va razui partea interesata
fara a deteriora sticla(se poate folosi un creion).

g) pe parcursul picturii,cand conturul incepe sa fie umplut cu culoare, se


va verifica expresivitaea culorii,ridicand cu grija sticla de partile laterale
si privind „dosul „ lucrarii ,cel care va reprezenta de fapt imaginea.In
lumina se observa partile necolorate –„golurile”-cat si combinatia
culorilor dupa aplicarea mai multor straturi.
i) in final,icoana se va intoarce si expune pe partea pe care nu s-a
lucrat(spatele).

j)vor fi laudate si expuse toate lucrarile ,indiferent de performante


artistice .Copilul va realiza singur o clasificare subiectiva a lucrarilor .El
va trebui sa fie incurajat si entuziasmat de rezultatul muncii sale.

Icoana pe sticla nu e un produs imediat.Pune la incercare rabdarea


,perseverenta copilului, ii solicita participarea la maxim.

Pentru o prima imagine a produsului final ,sunt necesare cel putin 4


etape cu o distanta de 4-5 zile intre ele.In total,un minim de 20 zile.

S-ar putea să vă placă și