Sunteți pe pagina 1din 2

Republica Moldova la etapa actuală.

Simbolistica Republicii Moldova


După prăbușirea URSS, toate cele ”15 republici surori” din lagărul sovietic și-au declarat
independența. Moldova nu a fost o excepție. Trezirea conștiinței naționale a căzut pe umerii
intelectualității progresiste (exemplu: cenaclul literar ”A. Mateevici”).

Prima Mare Adunare Națională din 27 august 1989 a decis ca revenim la limba română și grafia latină,
la Marea Adunare Națională din 27 august 1991 ne-am declarat INDEPENDENȚA. Primul președinte
a fost ales Mircea Snegur. În 1996, din turul doi de alegeri, președinte a devenit Petru Lucinschi –
omul care a ”reînviat” Partidul Comunist, care ulterior va veni la guvernare, va schimba Constituția
după cum le convine și vor opri mai multe reforme democratice. Președinte, ales de către Parlament a
fost Vladimir Voronin. Un ”produs” al comuniștilor a fost și următorul președinte, Igor Dodon. Din
decembrie 2020, Republica Moldova a ales un președinte pro-european, Maia Sandu (care este și
prima femeie președinte al Moldovei).

Economia noului stat Moldova, creat în 1991 a avut mai multe piedici: lipsa cadrelor, lipsa propriilor
resurse, corupția… În unele perioade a înregistrat unele progrese. În 1994 s-a început privatizarea, în
1993 este introdusă moneda națională – leul moldovenesc, care din 1999 poate fi folosit ca mijloc de
achitare în comerțul internațional. După anii 2000 se observă o înviorare a economiei datorită
investițiilor din afară, schimbarea, un pic, a mentalității producătorilor de la noi, politicile economice
promovate. Din păcate, corupția și justiția selectivă încă e în floare.

Politica externă a Republicii Moldova din 1991 până în 2022 – etapă importantă pentru
asigurarea independenței

Imediat după obținerea independenței, Republica Moldova s-a grăbit să devină membru a
organizațiilor internaționale, mondiale și regionale.

La 21 noiembrie 1991 Moldova a semnat Protocolul de constituire a Comunității Statelor


Independente (CSI). Scopul CSI este – menținerea legăturilor economice între fostele republici
sovietice și dezvoltarea cooperării dintre ele.

La 2 martie 1992 a avut loc admiterea țării noastre în Organizația Națiunilor Unite (ONU). La 3
ianuarie 1992 – Moldova devine membru al CSCE (Comisia pentru Securitate și Cooperare în
Europa), iar din 1995 numele organizației se schimbă în OSCE. Moldova se angaja astfel să creeze un
stat democratic și să respecte principiile dreptului internațional. Începând cu 14 iulie 1995 Republica
Moldova este membru cu drepturi depline a Consiliului Europei.

În luna martie, 2022 președinta Maia Sandu a semnat cererea de aderare a Republicii Moldova la
Uniunea Europeană. Moldova întreține și dezvoltă relații frumoase cu țările vecine: România și
Ucraina, dar și cu alte țări ale lumii. Dificile sunt relațiile cu Federația Rusă, pentru că aceasta nu vrea
să piardă influența sa asupra fostelor țări din lagărul sovietic, drept argument în acest sens este
problema Transnistriei, iar mai recent – războiul din Ucraina.

Singura modalitate de a rupe acest cerc vicios, este dezvoltarea învățământului și a gândirii civice și
critice, promovarea reformelor, ocuparea funcțiilor în baza meritocrației, achitarea unor salarii
decente, promovarea culturii la nivel de mase.

 Stema de Stat a Republicii Moldova este un simbol oficial major al suveranităţii şi


independenţei, al unităţii şi indivizibilităţii Republicii Moldova. Stema de Stat reprezintă un
scut tăiat pe orizontală având în partea superioară cromatică roşie, în cea inferioară – albastră,
încărcat cu capul de bour având între coarne o stea cu opt raze. Capul de bour este flancat în
dreapta de o roză cu cinci petale, iar în stânga de o semilună conturnată. Toate elementele
reprezentate în scut sunt de aur (galbene). Scutul este plasat pe pieptul unei acvile naturale
purtând în cioc o cruce de aur (acvila cruciată) şi ţinând în gheara dreaptă o ramură verde de
măslin, iar în cea stângă un sceptru de aur.
 Drapelul de Stat al Republicii Moldova este un simbol oficial major al suveranităţii şi
independenţei Republicii Moldova. Drapelul de Stat reprezintă o pânză dreptunghiulară, cu
proporţia dintre înălţimea şi lungimea pânzei de 1:2, tripartită vertical egal, începând de la
lance în culorile albastru, galben şi roşu, şi având în mijlocul câmpului galben imaginea
Stemei de Stat a Republicii Moldova, a cărei lăţime constituie 1/5 din lungimea drapelului.

Cetăţenii Republicii Moldova şi străinii aflaţi în Republica Moldova sunt datori să manifeste respect
faţă de Drapelul de Stat şi să nu comită acte prin care s-ar aduce ofensă acestuia. La ceremoniile de
arborare a Drapelului de Stat cu prilejul solemnităţilor, asistenţa va sta în picioare, bărbaţii îl vor onora
cu capul descoperit, iar militarii de toate gradele vor da onorul conform regulamentelor militare.

Utilizarea Drapelului de Stat cu încălcarea prevederilor prezentei legi, precum şi profanarea


Drapelului de Stat prin murdărire, pătare, inscripţionare, desenare, aplicare a unor obiecte, ardere,
călcare în picioare, utilizare în calitate de faţă de masă, husă de scaun, draperie etc. Atrag răspunderea
contravenţională sau penală stabilită de legislaţie. Ziua Drapelului de Stat este 27 aprilie.

 Al treilea simbol de stat este Imnul Republicii Moldova. Cântecul „Limba noastră”, scris de
Alexei Mateevici, muzica de Alexandru Cristea şi aranjament de Valentin Dânga. Poezia
„Limba noastră” a fost scrisă de poetul, folcloristul, lingvistul, traducătorul şi publicistul
Alexei Mateevici la 17 iunie 1917. Din anul 1991 până în 1994 imnul de stat a fost
„Deşteaptă-te Române”.

La 7 iunie 1994 Parlamentul Republicii Moldova a înlocuit provizoriu imnul cu piesa „Limba
noastră”, până la aprobarea unui nou imn elaborat prin concurs. Societatea civilă a protestat vehement
împotriva acestei hotărâri, iar intelectualitatea de creaţie a sabotat deschis concursul, care a eşuat.

În cele din urmă, la 22 iulie 1995, Parlamentul a votat Legea cu privire la Imnul de Stat al Republicii
Moldova, prin care „Limba noastră” devenea imn de stat oficial al ţării. Regulamentul privind
intonarea Imnului de Stat al Republicii Moldova a fost aprobat la 15 octombrie 1998.

S-ar putea să vă placă și