Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
ro/
index.php/taifasuri/la-taifas/
17135-chef-de-ras-cu-simbolul-
teatrului-de-revista-constantin-
tanase-vasile-muraru-la-11-12-
ani-ii-imitam-pe-stan-si-bran-
nr723-sapt28-mar-3-apr-2019
La taifas..
Chef de râs cu simbolul Teatrului de
Revistă „Constantin Tănase“ Vasile
Muraru: „La 11-12 ani îi imitam pe Stan şi
Bran“
de Carmen Ciripoiu
Cu mulți ani în urmă, nemuritorul Jean Gabin i-a mărturisit unui gazetar că a fi actor
nu e greu. Este sau ușor, sau... imposibil. Pentru că ai sau nu ai harul de la
Dumnezeu. Cine îl ascultă o dată pe Vasile Muraru, șuetar de înaltă clasă, evadează
din realitate și își va dori din acel moment să-l audă, să-l tot audă... măcar 1.001 de
seri. Un interviu de excepție în rândurile ce urmează cu geniul teatrului de revistă,
UNICUL Vasile Muraru.
„În copilăria mea, de Paști mirosea mereu în casă a cozonac”
- Sărbătoarea Învierii se apropie cu pași repezi și aș vrea să începem dialogul nostru
cu o întrebare de suflet: Cum era Paștile de altădată acasă, la Piatra Neamț?
- O mare sărbătoare pentru că, atunci când începea postul, se schimba viața total.
Bunica și mama curățau oalele de peste iarnă, la fel ca toate femeile din sat. Se
terminau șezătorile și începeau muncile în grădină, apoi pregătirile pentru Înviere.
Așteptam cu sufletul la gură Săptămâna Mare pentru că ne mai înnoiau cu câte o
pereche de teniși sau un puloveraș. Era o tradiție ca de Paști să existe în
vestimentație ceva nou. Apoi, la biserică, la Denii, făceam tot felul de giumbușlucuri,
de la pocnitori la sperietori pentru fete. Eram mulți copii, plini de voie bună și
veselie. Din păcate, Paștile s-a schimbat. Acum, lumea se duce să ia lumină și
pleacă fiecare în treaba lui...
- Ce făcea mama bun de Paști?
- De Paști, mirosea mereu în casă a cozonac! Mama mă trimitea după frunze pe
coastă sau pe luncă, pe care urma să le pună pe ouă și să deseneze diverse modele.
Nu lipseau mieii la cuptor, pasca, drobul de miel și, bineînțeles, și celelalte
mâncăruri. Dar eu așteptam întotdeauna să degust costița de miel, mai rupeam și
din pască... În dimineața Paștilor, mama punea într-o cană apă, un ou și un bănuț.
Ne spălam cu apă ca să fim rumeni în obraz ca oul și nu știu de ce, cine era ultimul,
lua și bănuțul. (râde)
„M-am născut… mort”
„Pe timpuri, exista respect foarte mare față de meserie, față de teatru, de
public. Acum, pare că s-a mai dus. Teatrul se face cu o modestie
deosebită“
„Voi sărbători 40 de ani de carieră la 30 martie printr-un spectacol“
- Mai sunt câteva zile până la 30 martie, când veți avea un spectacol aniversar.
Despre ce este vorba? Ce invitați veți avea?
- E un spectacol de 40 de ani de carieră, de la primul meu film care a fost în 1979 şi
care s-a numit „Între oglinzi paralele”. Ca invitați vor fi Alexandru Arșinel, Petrică
Mîțu Stoian, Mariana Ionescu Căpitănescu, Steliana Sima, Mioara Velicu, Gelu Voicu,
Jean Paler, Nicolae Datcu, Olguța Berbec, Mariana Deac, Văru’ Săndel, Ioan Paladi
etc. Ideea nu a fost a mea, ci a domnului impresar Anghel Stoian. Biletele pentru
spectacol s-au vândut de mult timp. Ce-i drept, s-a muncit enorm, sunt afișe până la
Bușteni și Sinaia. Nu mai am să vă dau nici măcar un tichet. (râde)
„Un singur cuvânt mi-a spus părintele Iustin Pârvu despre români:
«Unitate»“
- Ați avut onoarea să-i cunoașteți pe marii duhovnici ai României...
- Da. Am avut mare binecuvântare de la Dumnezeu să cunosc niște sfinți ai Bisericii,
de la părintele Ioan Iovan (care a fost adus la noi, la țară, de părintele Rusu din
Piatra Neamț, când era prigonit cu maica Veronica), părintele Arsenie Papacioc, cu
care am avut multe discuții de-a lungul vremii, părintele Teofil Părăian, dar și
părintele Iustin Pârvu, la care m-a dus bunica când eram în clasa a IV-a și pe care l-
am vizitat până în ultimele momente ale vieții sale. De altfel, cu câteva luni înainte
să treacă la cele veșnice, am fost cu mama la sfinția sa și l-am întrebat ce putem
face pentru poporul ăsta. Iar el mi-a spus: unitate!
„Un actor ca Stela Popescu se naşte o dată la un milion“