Sunteți pe pagina 1din 103

CURS

Consilier pentru dezvoltare personala


Acreditat de Ministerul Muncii, Ministerul Educatiei si ANC(CNFPA)
- cod COR 242324 -

Adriana Chira
Adrenalin Mirific Concept
http://www.adrianachira.ro
amcconsilier@gmail.com
CUPRINS

Cuprins Cuprins … 1

Bibliografie Bibliografie … 6

1 CAPITOLUL I. NOTIUNI INTRODUCTIVE ... 7


1.1 Consilierea … 7
1.2 Definitie ... 8
1.3 Tipuri de consiliere … 8
1.4 Cine sunt consilierii … 8
1.5 Abilitatile si calitatile definitorii ale consilierilor … 9
1.6 Calitatile consilierilor … 9
1.7 Decizia in procesul de consiliere … 10
1.8 EXERCITIU … 12
1.9 Comunicarea verbala … 15
1.9.1 Obstacole in gandirea si comunicarea verbala … 15
1.9.2 Ambiguitatea … 15
1.9.3 Polarizarea … 15
1.9.4 Generalizarea … 16
1.9.5 Logoreea … 16
1.9.6 Egocentrismul … 16
1.9.7 Secretomania … 16
1.9.8 Jargonul … 17
1.9.9 Abstractizarea … 17
1.10 Ascultarea activa … 17
1.10.1 Blocaje ale ascultarii … 19
1.10.2 Compararea … 19
1.10.3 Citirea gandurilor … 20
1.10.4 Repetitia … 20
1.10.5 Filtrarea … 20
1.10.6 Judecarea … 21
1.10.7 Visarea … 21
1.10.8 Identificarea … 21
1.10.9 Sfatuirea … 21
1.10.10 Contrazicerea … 22
1.10.11 A avea dreptate … 22
1.10.12 A schimba vorba … 23
1.10.13 A pune placa … 23
1.11 Comunicarea nonverbala … 23
1.11.1 RAPORT … 24
1.12 Modalitati fundamentale de transmitere a mesajelor de comunicare si
actiune … 28
1.13 Modalitati mentale fundamentale … 28

Pagină 1
1.14 Limbajul constientului … 29
1.15 Sisteme de reprezentare senzoriala … 30
1.15.1 Vizual … 30
1.15.2 Auditiv … 30
1.15.3 Kinestezic … 31
1.15.4 Auditiv digital … 31
1.15.5 Imagine privire … 32
1.15.6 VR Amintit vizual … 32
1.15.7 VC Construit vizual … 32
1.15.8 AR Amintite Auditiv … 33
1.15.9 AC Construite Auditiv … 33
1.15.10 AD Digital Auditiv … 33
1.15.11 K Tactil … 33
1.16 Exemple de verbe, substantive, adjective … 34
1.16.1 Vizuale … 34
1.16.2 Auditive … 34
1.16.3 Kinestezice … 34
1.16.4 Neutre – nespecifice … 34
1.17 Test pentru detectarea sistemului predominant de reprezentare … 35
1.18 EXERCITIU … 38
1.19 Consilierii si clientii ca persoane diferite … 39
1.19.1 Cultura … 39
1.19.2 Rasa … 39
1.19.3 Clasa sociala … 40
1.19.4 Sexul biologic … 40
1.19.5 Identitatea sex-rol … 40
1.19.6 Starea civila … 40
1.19.7 Varsta … 40
1.19.8 Dizabilitate fizica … 40
1.19.9 Religia … 41
1.20 Cine are nevoie de consiliere? … 41
1.20.1 Rolul clientului … 41
1.20.2 Relatia de sprijin dintre consilier si client … 42
1.20.3 Exemplu … 43
1.20.4 Situatie … 46
1.20.5 Intrebare … 48
1.21 EXERCITIU … 49
1.22 Conditii de baza ale relatiilor de consiliere … 50
1.22.1 Empatia … 50
1.22.2 Privirea pozitiva neconditionata … 51
1.22.3 Congruenta sau autenticitatea … 51
1.23 Scopul si obiectivele consilierii … 51
1.23.1 Consilierea este orientata spre … 51
1.23.2 Obiectivele consilierii … 52
1.23.3 Tipuri de consiliere … 52
1.23.4 Domenii de aplicare a consilierii … 53

Pagină 2
1.24 Modelul de consiliere … 53
1.24.1 Stadiul 1 – Relationare … 53
1.24.2 Stadiul 2 – Intelegerea … 54
1.24.3 Stadiul 3 – Schimbarea … 54

2 CAPITOLUL II. PASII UNEI CONSILIERI … 55


2.1 Deschiderea unei sedinte de consiliere … 55
2.1.1 Obligatia consilierului … 55
2.1.2 Cadre formale … 55
2.1.3 Cadre informale … 56
2.2 Discutia … 56
2.2.1 Exemplu de rezumare … 56
2.3 Tehnici de restructurare … 57
2.3.1 Exemple de afirmatii de restructurare … 57
2.4 Adresarea intrebarilor … 58
2.4.1 Intrebari despre sentimente si reactii fizice … 58
2.4.1.1 Exemple de intrebari … 58
2.4.2 Intrebari privind modul de gandire … 59
2.4.2.1 Exemple de intrebari … 59
2.4.3 Intrebari privind comunicarile si actiunile … 59
2.4.3.1 Tipuri de intrebari … 59
2.5 Impletirea ascultarii active cu intrebari … 59
2.5.1 Exemplu de situatie problema … 59
2.6 Facilitarea rezolvarii de problema … 60
2.6.1 Exemple de intrebari de clarificat obiectivele … 60
2.7 Explorarea optiunilor … 60
2.7.1 Exemplu de caz … 61
2.8 Intrebari percutante … 63
2.9 Intrebari simple / complicate … 64
2.10 Intrebari neutre / dirijate … 64
2.11 Intrebari deschise / inchise … 66
2.12 Intrebari active / analitice … 67
2.12.1 De ce ? … 67
2.12.2 Cum ? … 68
2.13 Exercitiu … 70
2.14 Inchiderea sedintei … 72

3 CAPITOLUL III. TEHNICI SPECIFICE DE CONSILIERE … 75


3.1 Cadrul intern de referinta … 75
3.2 Folosirea ascultarii active … 75
3.3 EXERCITIU … 77
3.4 Metafora terapeutica si schimbarea … 79
3.4.1 Puterea metaforei … 80
3.4.2 Cum functioneaza metafora … 80
3.5 EXERCITIU … 82
3.6 Obiective … 83

Pagină 3
3.7 Recadrarea / reframing … 85
3.7.1 Recadrarea contextului … 87
3.7.2 Recadrarea continutului … 88
3.7.3 Recadrarea semnificatiei … 88
3.8 Pozitii perceptuale … 89
3.8.1 Solutia pentru rezolvarea conflictelor … 89
3.8.2 Conflicte la locul de munca … 90
3.9 EXERCITIU … 91
3.10 Strategia de creativitate Disney … 92
3.10.1 “Visatorul” … 92
3.10.2 “Realistul” … 93
3.10.3 “Criticul” … 93
3.11 EXERCITIU … 94
3.12 Tipuri de emotii … 95
3.12.1 Furia … 95
3.12.2 Teama … 95
3.12.3 Dezamagirea … 95
3.12.4 Amaraciunea … 95
3.12.5 Vinovatia … 96
3.13 Constientizarea propriilor emotii … 96
3.14 Constientizarea emotiilor celorlalti … 97
3.15 Controlul proprilor emotii … 97
3.16 Emotiile – expresia valorilor noastre … 97
3.17 Emotiile – expresia valorilor noastre emotionale … 98

4 CAPITOLUL IV. ETICA IN CONSILIERE … 99


4.1 Aspecte ale eticii in consiliere … 100
4.1.1 Confidentialitatea … 100
4.1.2 Relatia de consiliere … 100
4.1.3 Supervizarea … 100

In loc de concluzie … 102

Pagină 4
,,A intalni un om inseamna a avea de rezolvat o enigma’’

E. LEVINAS

Pagină 5
BIBLIOGRAFIE

1. Nelson, Richard — Manual de consiliere, ed. Trei, Bucuresti, 2007

2. Buzducea, Doru, Mitrofan, Iolanda — Psihologia pierderii si terapia durerii,


Ed. Albedo, Bucuresti, 1999

3. Mitrofan, Iolanda si Vasile, Diana — Terapii de familie, Ed. Sper, Bucuresti,


2001

4. Dafinoiu, I., Vargha, J., L. — Psihoterapii scurte. Strategii, metode, tehnici,


Editura Polirom, Iasi, 2005

5. Holdevici, I. — Elemente de psihoterapie, Editura All, Bucuresti, 1996

6. Anthony Robbins — Putere Nemarginita, editura Amaltea, 2001

7. Suport de curs — Maria Cotoi — www.strategiidesucces.ro — trainer NLP

8. Suport de curs — Alina Roman — www.alinaroinan.ro — trainer —


inteligenta emotiilor

9. Walter Lubeck - Punti spirituale spre o legatura armonica dintre inima si


minte - EDITURA MIX 10. (Teoria şi practica consilierii, Craiova 2009)

Pagină 6
CAPITOLUL I. NOTIUNI INTRODUCTIVE

1.1 Consilierea

Consilierea consta in acordarea unui suport imediat persoanelor care se


afla intr-o situatie de criza sau intr-un moment de schimbare ce necesita o
adaptare la conditii de viata cu care persoana nu este familiarizata.

Consilierea nu se adreseaza doar persoanelor care manifesta lipsuri grave


in zona abilitatilor sau a cunostintelor. Pornind de la premisa ca nimeni nu e
perfect si ca uneori poate fi util un ,,ochi” din afara, pentru schimbarea
perspectivei, consilierul este util si pentru a confirma lucrurile pe care o
persoana le face bine, uneori pentru a face corectiile de ,,acord fin”.

Marea majoritate a conversatiei dintre consilier si consiliat se invarte in


jurul seriilor continue de intrebari pe care primul le adreseaza.Consilierea este
bazata pe principiul dezvoltarii personale ii ajuta pe clienti sa-si identifice si
sa-si clarifice problemele.

În literatura de specialitate există numeroase definiţii şi accepţiuni date


conceptului de consiliere. ,,Consilierea presupune existenţa unei persoane care
are temporar sau permanent rolul de consilier şi care oferă sau acceptă în mod
explicit să acorde timp, atenţie şi respect uneia sau mai multor persoane, cu rolul
temporar de client. Sarcina consilierii este de a oferi clientului oportunitatea de a
explora, descoperi şi clarifica moduri de a trăi valorificându-şi resursele, ceea ce
conduce la sentimentul de bine interior, îndreptându-se spre o cât mai bună
existenţă” (Asociaţia Britanică pentru Consiliere,1991). ,,Consilierea este o
activitate care este iniţiată de o persoană care caută ajutor. Oferă oportunitatea
clientului de a identifica ceea ce-l perturbă, de a se autoexplora şi de a se
înţelege. Procesul de consiliere îl va ajuta să-şi identifice gândurile, emoţiile şi
comportamentele, care conştientizate fiind, îl fac să se simtă plin de resurse şi să
hotărască schimbarea”(Russel, Dexter, Bond, 1992). ,,Conceptul de consiliere
este prezent în multe domenii, cum ar fi: juridic, economic, religios, imobiliar,
afaceri, management, psihologic, educaţie, etc.. De aici s-au dezvoltat şi diferite
tipuri de consiliere: informaţională, educaţională, de dezvoltare personală,
suportivă, vocaţională (de carieră sau OSP), de criză (asistarea psihologică a
persoanelor aflate în dificultate), pastorală”. (Băban, 2001).

Pagină 7
Consilierea reprezinta un proces intensiv de acordare a asistentei unei
persoane normale (sanatoase psihic). Consilierea consta in acordarea unui suport
imediat persoanelor care se afla intr-o situatie de criza sau intr-un moment de
schimbare ce necesita o adaptare la conditii de viata cu care persoana nu este
familiarizata.

1.2 Consilierea este:


 o relaţie;
 o formă specială de comunicare;
 implică ascultarea;
 previne situaţiile de criză – rol proactiv;
 persoană este ajutată de alta;
 persoană ajută un grup de persoane;
 formă confidenţială de a oferi ajutor;
 bazată pe principiul dezvoltării personale;
 presupune „împuternicirea” persoanelor care caută ajutor;
 înseamnă a-i ajuta pe alţii să-şi identifice şi să-şi clarifice problemele;
 activitate efectuată de profesionişti;
 se ghidează după anumite teorii şi după metode specifice domeniului
(Hough, 1998).

1.3 Există mai multe tipuri de consiliere, cum ar fi:

 Consilierea educaţională - furnizarea de repere psihoeducaţionale pentru


sănătatea mentală, emoţională, fizică, socială şi spirituală a copiilor;
 Consilierea informaţională - oferirea de informaţii pe domenii, teme
specifice;
 Consilierea de dezvoltare personală - formarea de abilităţi şi atitudini
care permit o funcţionare personală şi socială flexibilă şi eficientă în
scopul atingerii stării de bine;
 Consilierea suportivă - oferirea de suport emoţional, apreciativ, material;
 Consilierea vocaţională - dezvoltarea capacităţii de planificare a carierei;
 Consilierea de criză - asistarea psihologică a persoanelor aflate în
dificultate; consilierea pastorală - realizată din perspectivă religioasă.

1.4 Cine sunt consilierii?

Persoane imputernicite si acreditate profesional pentru a oferi consilierea.

Pagină 8
1.5 Abilitatile si calitatile definitorii consilierilor

Abilitate conform dex = indemanare, iscusinta, pricepere, dibacie, deprinderi.

Abilitatie de consiliere sunt abilitati de comunicare interpersonala utilizata in


concordanta cu scopurile si valorile eticii profesionale ale consilierului.

Alte cercetări subliniază importanţa personalităţii consilierului, dincolo de


pregătirea sa profesională. Au fost identificate următoarele caracteristici
personale ale consilierului care contribuie, alături de cunoştinţe şi experienţă
practică, la succesul consilierii.

Calităţi personale ale consilierului

 Interes pentru oameni


 Cald şi comunicativ în relaţiile cu oamenii
 Sensibil la sentimentele celuilalt
 Toleranţă
 Analitic / sintetic
 Autocontrol
 Tolerează ambiguitatea
 Creativ
 Realist
 Flexibil
 Umor

1.6 Consilierii trebuie sa detina urmatoarele calitati:

 empatia sau intelegerea, efortul de a vedea lumea prin ochii celuilalt;


Empatia se poate defini ca „intrare/pasire” in lumea interioara a unei
alte persoane, cu scopul de a intelege gandurile, sentimentele,
comportamentele si semnificatiile pe care pe care persoana respectiva
le atribuie unor evenimente. In acelasi timp, consilierul ramane insa el
insusi, empatia nepresupunand identificare. Nivelul empatiei este
strans corelat cu gradul in care clientul reuseste sa-si exploreze lumea
interioara.
 respectul (increderea in capacitatea celuilalt de a rezolva problema);

Pagină 9
 concretetea sau specificitatea (cel consiliat sa-si reduca astfel
confuziile);
 autocunoasterea si autoacceptarea; Acceptarea este o alta conditie
esentiala in consiliere. Ea contine implicit o alta, si anume cea a
recunoasterii unicitatii persoanei. Acceptarea este cadrul necesar
schimbarii. Consilierii au in general grade diferite de acceptare care
pot varia de la zi la zi sau de la client la client. Daca acceptam oamenii
asa cum sunt ei, la randul lor, acestia ne vor accepta pe noi asa cum
suntem.
 autenticitatea in relatiile cu clientii; Autenticitatea reprezinta gradul
in care consilierul este el insusi in cadrul relatiei cu clientul. Ca baza a
comunicarii, autenticitatea este in acelasi timp o preconditie a empatiei
care incurajeaza clientul sa se exploreze si sa fie, la randul lui, sincer si
deschis.
 congruenta (limbajul verbal se potriveste cu cel nonverbal)
 manifestarea increderii in capacitatea clientului de a-si rezolva
dificultatile;
 tact in orientarea clientului catre centrul problemei, directionand
discutia de la general la particular si ajutand individul sa-si exprime
gandurile si sentimentele;
 suport pentru identificarea unor posibile solutii si in constientizarea
riscurilor alternativelor prezentate
 motivarea pozitiva a clientului pentru fiecare actiune reusita;
 sustinerea clientului in depasirea obstacolelor si atingerea scopului
propus de catre acesta

1.7 Decizia in procesul de consiliere

In procesul de consiliere luarea unei decizii ar trebui sa respecte


urmatoarele conditii:

 sa insemne ceva personal pentru client;


 sa aiba legatura cu nevoile si capacitatile clientului;
 sa fie formulata in termeni si actiuni care pot fi intelese usor de client
si consilier;
 sa aiba o legatura evidenta cu sperantele de viitor ale clientului;
 sa fie deschisa la revizuiri si schimbari in functie de circumstante.

Pagină 10
Abilitatile fundamentale in consiliere inseamna a fi ,,de baza” mai de graba
decat a fi avansat. Printre abilitatile consilierului se enumera si ,,intelegerea
cadrului intern de referinta al clientului si reflectarea sentimentelor lui”.

Pentru a putea fi un bun consilier trebuie mai intai sa stii cine esti!

Sa facem cunostinta cu noi insine!

Completati chestionarul lui PROUST, stati de vorba cu voi!

Consilierii pot adresa clientilor intrebari cheie privind sentimentele,


reactiile fizice etc. Toti consilierii au nevoie de cunoasterea unor tehnici
fundamentale pentru a putea relationa cu clientii si pentru a-i ajuta sa-si
inteleaga problemele.

Una dintre cele mai importante abilitati pe care un consilier trebuie sa le


aiba este abilitatea de comunicare interpersonala.

Comunicarea interpersonala este formata din comunicare verbala 7%,


comunicare nonverbala 93%. Comunicarea nonverbala este la randul ei impartita
in paralimbaj 37% si limbajul trupului 56%.

Pagină 11
EXERCITIUL 1.8
CHESTIONARUL LUI PROUST
- AUTOCUNOASTERE -

Cititi cu atenție și completați cu răspunsul care vă vine in minte prima


dată :

1. Principala trăsătură a caracterului meu:

2. Calitatea pe care o prefer la un bărbat:

3. Calitatea pe care o prefer la o femeie:

4. Ce apreciez cel mai mult la prietenii mei:

5. Principalul meu defect:

6. Ocupația mea preferată:

7. Visul meu de fericire:

8. Care ar fi cea mai mare nefericire a mea:

9. Ce ați vrea să fiți?

10. Țara în care aș vrea să trăiesc:

Pagină 12
11. Culoarea preferată:

12. Floarea preferată:

13. Pasărea preferată:

14. Prozatorii mei preferați:

15. Poeții mei preferați:

16. Eroul meu preferat:

17. Eroina mea preferată:

18. Compozitorii mei preferați:

19. Pictorii preferați:

20. Eroii din viața reală:

21. Eroinele din istorie:

22. Băutura și mâncarea preferate:

Pagină 13
23. Numele preferat:

24. Ce detest cel mai mult:

25. Personajele istorice pe care le detest cel mai mult:

26. Fapta militară pe care o admir cel mai mult:

27. Darul natural pe care aș vrea să-l am:

28. Cum aș vrea să mor:

29. Starea de spirit actuală:

30. Greșeli care-mi inspiră cea mai multă indulgență:

31. Deviza mea:

Pagină 14
1.9 Comunicarea verbala

Una din componentele esentiale ale comunicarii este ascultarea activa.


Cand sunt ascultati, oamenii se simt maguliti, se simt importanti. Cel mai
frumos dar pe care il putem face este sa-i ascultam cu atentie, cedand din timpul
si din orgoliul nostru. Ascultarea activa nu este una dintre marile abilitati
sociale. Avem vanitosul obicei de a intrerupe interlocutorul inainte de a sfarsi ce
are de spus. Asta vine din ideea ca „Nu poate spune ceva mai valoros decat
mine”, idee aflata undeva in subconstient.

A asculta inseamna „a auzi” si „a intelege” luate la un loc.

Comunicarea verbala reprezinta cuvantul in scris sau vorbit. Cuvintele


sunt materia prima a unei limbi.

1.9.1 Obstacole in gandirea si comunicarea verbala

Faptul ca gandim in cuvinte si comunicam tot cu ajutorul lor face ca intre


gandire si limbajul verbal sa existe interdependente.

1.9.2 Ambiguitatea mesajelor verbale poate fi consecita fireasca a confuziei


intre denotatie si conotatie, ca si a efectelor de sinonimie omonimie si polisemie.

Atunci cand formulam mesaje verbale trebuie sa alegem cu grija cuvintele


marcate de echivoc.

1.9.3 Polarizarea - tendinta de a privi realitatea in ipostaze contrarii si a o


descrie prin cuvinte extreme alb-negru, bun sau rau, urat sau frumos, pozitiv sau
negativ, inteligent sau imbecil, sanatos sau bolnav, bogat sau sarac etc.. -
polarizeaza gandirea. Oamenilor, obiectelor si evenimentelor li se atribuie doar
valori polare.

Acest mod de a polariza gandirea prin limbaj ne poate face sa hotaram ca


„cine nu-i cu noi este impotriva noastra”. Cand cineva nu ne impartaseste opinia
il percepem ca dusman, si atacam imediat: „ori,ori”. Polarizarea ne face sa

Pagină 15
spunem frecvent: „Habar n-ai!” - sau – „Ascultati-ma pe mine!”. Astfel, a
contesta, a denigra, a blama si a spune „NU” - devine rutina.

Un bun mod de a lucra cu oamenii inclinati spre polarizare este acela de a


le propune contrariul a ceea ce dorim de fapt: „Nu credeti ca ar fi mai bine sa ..”.
Din spirit de contradictie vor reactiona negativ, iar noi ne vom atinge scopul.

1.9.4 Generalizarea - este imposibil sa stim sau sa exprimam totul despre ceva
si este hazardat sa tragem concluzii generalizatoare, pe temeiul fragmentului de
cunostinte de care dispunem.

Enunturile globalizate sunt deseori generatoare de conflict, mai ales atunci


cand contin adverbele: totdeauna, niciodata, toti, nimeni, etc..

„Niciodata nu platesti la timp” sau „Intotdeauna ma critici” pot fi


formulari nedrepte.

1.9.5 Logoreea - guralivilor le place sa vorbeasca mult si inutil. Atunci cand


sunt in joc sentimente sau afaceri private, partenerul de comunicare cu faima de
„gura sparta” este evitat sau acceptat cu rezerve. Dincolo de faptul ca prezenta
sa provoaca blocaje in comunicare, lipsa respectului pentru confidentialitate si
caracterul secret al unor mesaje atinge aspecte ce tin de moralitatea relatiilor
interumane.

1.9.6 Egocentrismul - destui oameni sunt interesati aproape exclusiv de ei


insisi. Se intereseaza prea putin, prea rar sau deloc de ceea ce se intampla cu
partenerul de comunicare. Raman surzi la orice incercare de a-i scoate de pe
propria orbita si se readuc mereu in atentie pe ei insisi. Acest comportament
creeaza frustrare si indeparteaza treptat interlocutorii egoisti din comunicare.

1.9.7 Secretomania - o alta categorie de oameni care nu vorbesc aproape


nicioadata despre ei insisi. Nu numai ca nu se dezvaluie din proprie initiativa si
nu fac confidente spontane, dar refuza sistematic orice tentativa de a pune in

Pagină 16
discutie aspecte ce privesc propria personalitate. Chiar daca se comporta astfel
mai curand pentru ca se simt slabi si vulnerabili, decat pentru ca ar fi suspiciosi
din fire, in timp rezultatul este unul negativ pentru comunicare si relationare.
Partenerii ii parasesc pentru ca se simt respinsi, jigniti, suspectati.

1.9.8 Jargonul - prin jargon se intelege limbajul specific unor grupuri si


categorii sociale, ca si cel propriu anumitor profesii si meserii. Folosirea
jargonului reflecta fie dorinta de a delimita persoane sau grupul de marea masa a
vorbitorilor, fie nevoia de a folosi termeni specifici unor profesii si meserii.

Folosirea jargonului nu merita restrictii acolo unde este inteligibil.


Precizia termenilor ajuta comunicarea profesionala si de grup relativ inchis.

1.9.9 Abstractizarea - cuvintele abstracte sunt surse de conflicte. Cu cat nivelul


de abstractizare este mai ridicat, cu atat se introduce mai multa incertitudine.
Oamenii se simt mai siguri atunci cand asculta discursuri exprimate in termeni
directi, concreti, pe care-i pot transforma in imagini si vizualiza mental.

Cand cineva imi spune: „Felul tau de a scrie este deosebit”, inca nu stiu
precis ce vrea sa spuna. Pentru a intelege exact ce vrea sa spuna, putem pune
cateva intrebari de clarificare: „Ai putea fi, te rog, mai concret? Deosebit de ce?
De cum? De cine?”.

1.10 Ascultarea activa

Ascultarea inseamna sa auzim cuvintele, sa ascultam tonul vocii, ritmul si


volumul vocii. Inseamna sa ascultam ce este spus si ce nu se aude. Cand cineva
vorbeste, pentru o ascultare activa, ne oprim din orice facem (telefoane,
emailuri, etc). Cand copilul ne intreaba ceva, lasam totul la o parte, ascultam si
raspundem. Cand suntem in familie, la masa, inchidem TV si suntem atenti la
discutia familiei.

Abilitatea de a asculta este o strategie. Ascultarea necesita concentrare,


intr-o lume in care suntem distrasi de multe alte elemente.

Pagină 17
Cand asculti activ trimiti urmatorul mesaj celuilalt:

"esti important, vreau sa te inteleg".

Ascultarea activa are la baza cateva elemente de care trebuie sa tinem


cont. A asculta activ inseamna mai mult decat a ramane tacuti pentru a auzi ce
spune partenerul si a astepta cuminti sa termine ceea ce are de spus. Inseamna
si:

 a gasi distanta, plasamentul si pozitia trupului din care sa putem auzi


clar ce se spune si sa vedem partenerul fara efort;
 a concentra atentia asupra vorbitorului si a centra mentalul asupra
continutului mesajului.
 a ramane tacuti, calmi si stapaniti, pentru ca nu pute aculta simultan
atat discursul partenerului, cat si propriul discurs.
 a ignora propriile emotii si sentimente, pentru ca nu-i usor sa simtim ca
el si ca noi in acelasi timp.
 a emite permanent semnale de confirmare a faptului ca auzimceea ce
spune si intelegem ceea ce simte
 a clarifica din timp in timp aspectele neclare si a elucida zonele de
umbra si lacunele generate de omisiunile, generalizarile si
distorsiunile inerente limbajului verbal
 a incuraja periodic vorbitorul, a-l stimula sa spuna mai mlte despre
subiectul in discutie, eventual despre starea lui, despre ceea ce simte
 a controla gradul de implicare emotionala agresiva sau defensiva, care
perturba luciditatea, prin grija de a face distinctie intre continutul a
ceea ce spune vorbitorul si natura relatiei cu el
 a fi empatici, adica a ne plasa in postura interlocutorului, pentru a-i
intelege si retrai emotiile si sentimentele pe care le dezvaluie prin
tonul, volumul si ritmul vocii, ca si prin limbajul trupului (daca nu
vorbim la telefon). A arata empatie inseamna sa te pui emotional in
pielea celuilalt. Abilitatea de a empatiza depinde direct de abilitatea de
a simti si de a ne identifica propriile noastre emotii.

Elemente ale ascultarii empatice:

 incetam orice alta activitate in timp ce ascultam;


 privim interlocutorul;

Pagină 18
 clarificam si parafrazam interlocutorul;
 nu judecam prin limbajul trupului si prin expresia faciala;
 nu intrerupem, intervenind cu evaluari sau concluzii pripite;
 nu dam sfaturi.

1.10.1 Blocaje ale ascultarii:

a) Compararea;

b) Citirea gandurilor;

c) Repetitia;

d) Filtrarea;

e) Judecarea;

f) Visarea;

g) Identificarea;

h) Sfatuirea;

i) Contrazicerea;

j) A avea dreptate;

k) A schimba vorba;

l) A pune placa.

1.10.2 Compararea

Compararea face ascultarea mai dificila pentru ca acorzi atentie dorintei


de a vedea cine este mai destept, mai competent, mai sanatos emotional, tu sau
celalalt.

Unii sunt mai atenti in a face comparatii intre cine a suferit mai mult sau
cine este mai indreptatit sa-si asume rolul de victima, decat sa fie atenti la
ascultarea propriu-zisa. Astfel, in timp ce vorbeste celalalt tu te gandesti: „As

Pagină 19
putea eu sa fac bine asta? Eu am suferit mai mult, el/ea nu stie ce este suferinta...
Castig mai mult decat el/ea... Copiii mei sunt mai destepti."

Cu alte cuvinte, nu esti receptiv la mesaj, ci esti preocupat tot timpul sa


masuri.

1.10.3 Citirea gandurilor

Presupunerea ca stim ce gandeste/simte o alta persoana, fara sa avem


dovezi senzoriale de calibrare. Citirea gandurilor spune mai mult despre noi
decat despre cealalta persoana, proiectand propriile stari emotionale, perceptii,
nevoi, valori, experiente. Un om care intelege repede ceea ce i se comunica nu
mai acorda prea multa atentie la ceea ce se discuta. De altfel, nici nu are
incredere in interlocutor si incearca sa descopere ceea ce gandeste sau simte
celalalt cu adevarat: "El/ea spune ca vrea sa mearga la teatru, dar sunt sigur ca
de fapt este obosit/a si vrea sa se relaxeze. Probabil ca va fi nemultumit/a daca
il/o voi forta sa mearga." In acest model se acorda mai putina atentie cuvintelor
si mai multa gesturilor si aluziilor subtile, in efortul de a descoperi adevarul.

Daca esti o astfel de persoana, probabil ca faci presupuneri despre cum


reactioneaza oamenii fata de tine: „Pun pariu ca acum se uita la mainile mele
ingrijite"... „Crede ca sunt stupid(a)”... „Si-a pierdut interesul pentru mine din
cauza timiditatii mele”. Aceste ganduri se nasc din intuitie si din vagi presimtiri,
insa au foarte putin de-a face cu ceea ce spune persoana respectiva.

1.10.4 Repetitia

Nu ai timp sa asculti atunci cand repeti in gand ceea ce urmeaza sa spui.


Atentia ta este indreptata asupra pregatirii si prelucrarii urmatorului tau
comentariu. Trebuie sa pari interesat(a), dar mintea ta este la o departare de zeci
kilometri pentru ca tu ai o poveste de spus sau o opinie de prezentat. Unii chiar
repeta lantul ideatic: „Voi spune... si apoi el/ea va spune... si apoi eu voi
spune..."

1.10.5 Filtrarea

In acest caz, asculti unele lucruri si pe altele nu. Acorzi o atentie sporita
doar momentului in care cineva este suparat, nefericit sau daca te afli in pericol
emotional. Fiind sigur ca nici unul din aceste lucruri nu sunt constiente in cadrul
comunicarii respective, iti lasi mintea sa selectioneze informatiile primite. O

Pagină 20
mama isi asculta fiul doar ca sa vada daca acesta s-a mai batut la scoala sau daca
a invatat. Odata aflate aceste lucruri, desi conversatia continua, ea se gandeste la
cumparaturile pe care le are de facut.

1.10.6 Judecarea

Etichetele pot juca un rol important in procesul de ascultare. Daca tratezi


pe cineva pornind de la prejudecata ca este prost sau idiot, nu vei mai acorda
prea multa atentie la ce spune. Deja 1-ai catalogat. Judecarea pripita inseamna ca
te-ai oprit din ascultare. O regula de baza a ascultarii este ca judecata sa se faca
dupa ce ai inteles continutul mesajului.

1.10.7 Visarea

Asculti doar pe jumatate, iar ceea ce spune interlocutorul tau la un


moment dat il asociezi cu chestiuni personale. Vecina ta iti spune ca este
somera, iar tu iti amintesti ca ai fost concediat pentru ca jucai carti in pauze.
Aceasta aduce cu sine amintirea placerii pe care ti-o provoca acel joc, gandurile
tale sunt deja departe. Te reintorci in conversatie peste cateva momente cand
vecina iti spune: "Stiu ca tu ma intelegi, insa te rog sa nu-i spui sotului meu".

Esti predispus/a la visare cand esti anxios/a sau plictisit/a. Toata lumea
viseaza cu ochii deschisi si cateodata trebuie sa faci eforturi serioase pentru a
reveni la realitate. Dar daca asta ti se intampla cu prea multe persoane, atunci
denota o lipsa de intelegere din partea ta, o lipsa de consideratie fata de celalalt,
inseamna ca nu acorzi importanta spuselor altora.

1.10.8 Identificarea

In acest caz, iei tot ce ti se spune prin raportare la propria persoana. Daca,
de exemplu, ti se povesteste despre dureri de masele, tu te lansezi in a povesti
despre o operatie la gingie pe care ai suferit-o cu catva timp in urma, nelasand
partenerul de discutie sa-si termine povestirea. Altfel spus, tot ceea ce auzi iti
aduce aminte de experientele tale si esti atat de preocupat/a de tine insuti, incat
nu ai timp sa-1auzi si sa il cunosti pe interlocutor.

1.10.9 Sfatuirea

Te situezi pe pozitia marelui rezolvator de probleme, gata oricand sa ofere


sugestii. Nu trebuie sa auzi decat cateva propozitii pentru a incepe sa dai sfatul

Pagină 21
„potrivit”. Oricum, in timp ce tu iti pregatesti sugestiile si incerci sa-1 convingi
pe interlocutor „macar sa incerce”, e posibil sa pierzi ce e mai important pentru
ca nu-i asculti sentimentele. Cu toate sfaturile tale, interlocutorul se va simti
singur pentru ca nu te-ai limitat doar la a fi acolo pentru el.

1.10.10 Contrazicerea

Acest blocaj se refera la discutiile in contradictoriu cu ceilalti.


Interlocutorul nu se va simti deloc ascultat pentru ca in timp ce el/ea vorbeste tu
te concentrezi in special pe gasirea de puncte de discutie asupra carora sa te
contrazici cu el/ea. Adica ai standarde clare in ceea ce priveste credintele si
preferintele tale. Poti evita insa acest gen de situatii repetand, reformuland si
intelegand ceea ce auzi. De asemenea, te poti concentra pe niste puncte asupra
carora sa fii de acord cu celalalt. Un prim subtip al acestui blocaj este folosirea
unor remarci sarcastice pentru a desfiinta punctul de vedere al celuilalt. De
exemplu, Violeta ii vorbeste lui Ioan despre problemele pe care le are cu o
prietena si primeste un raspuns de tipul: "Cand o sa fii suficient de desteapta
pentru a renunta la prietenia cu ea?" Acesta este un blocaj standard intalnit la
multe cupluri. Comunicarea este impinsa spre un model streotip in care fiecare
persoana „pune placa" cu mesajul ostil. Un al doilea subtip este neincrederea. Ea
apare de regula la persoane care nu suporta complimentele. De exemplu, "O, n-
am facut nimic deosebit... Dragut din partea ta ca spui asta, dar nu am reusit
mare lucru...”

Tehnica de baza a neincrederii este sa te subapreciezi atunci cand esti


complimentat/a. Cealalta persoana nu va fi multumita pentru ca nu ii iei in
considerare aprecierile, si are dreptate.

1.10.11 A avea dreptate

Mergi pana in panzele albe (intorci lucrurile pe toate partile, ataci, gasesti
scuze, acuzi, reamintesti greseli din trecut) pentru a evita acceptarea faptului ca
ai gresit. Nu poti suporta sa fii criticat/a corectat/a si nu poti accepta alt punct de
vedere. Convingerile tale sunt de neclintit. si totusi, daca nu-ti vei recunoaste
greselile, vei continua sa le faci.

Pagină 22
1.10.12 A schimba vorba

Acest blocaj presupune schimbarea rapida a subiectului aflat in discutie si


apare atunci cand te plictisesti sau te simti inconfortabil intr-o conversatie. Alt
mod de producere a acestui blocaj este luarea in ras a subiectului. Raspunzi
mereu cu o gluma pentru a evita disconfortul sau anxietatea ce apar intr-o
discutie serioasa.

1.10.13 A pune placa

„Exact... absolut... stiu ... bineinteles... incredibil... da... chiar asa?” Vrei
sa fii dragut/a, placut/a, suportiv/a, vrei ca oamenii sa te placa. Prin urmare, esti
de acord cu tot ce ti se spune. Este posibil sa asculti doar cu o ureche, suficient
pentru a da senzatia de implicare, dar de fapt nu te implici. Mai curand „pui
placa” decat sa te concentrezi asupra subiectului.

1.11 Comunicarea nonverbala

Comunicarea nonverbala este formata din paralimbaj (paraverbal) si


limbajul trupului.

Paralimbajul sau paraverbalul reprezinta ritmul vocii, tonul, intonatiile,


inflexiunile, pauzele.

Limbajul trupului reprezinta miscarea corpului, mimica fetei, semnele,


pozitia corpului .

Limbajul trupului exprima atitudini,emotii,si sentimente mai curand decat


concepte si idei.Limbajul trupului leaga limbi si culturi diferite,in sensul ca are
adesea aceleasi semnificatii aproape oriunde in lume. Expresia corporala a
fericirii sau a tristetii, a satisfactiei sau a maniei, a acordului sau dezacordului
transcede culturile si limbile pamantului.

Comunicarea nonverbala este foarte importanta pentru a stabili un contact


pozitiv cu persoana consiliata. Exista mai multe „reguli” care pot facilita acest
contact:

Pagină 23
 consilierul sta cu fata spre persoana consiliata (pentru a-1 asigura pe
client de atentia lui);
 consilierul are o postura deschisa (netinand mainile si picioarele
incrucisate);
 consilierul realizeaza RAPORT (oglindire) cu persoana consiliata,
aratand interesul pentru ceea ce spune;

1.11.1 RAPORT — in orice relatie de comunicare este vitala existenta unei


legaturi, a unui raport de rezonanta empatica intre cei doi parteneri, pe baza unui
climat de incredere reciproca in care oamenii sa se poate simti si manifesta liber.
Raportul este esential in comunicarea eficienta. Stabilirea raportului presupune
gasirea elementelor comune ale comunicatorilor care se suprapun. Raportul este
comunicare simultana la nivel inconstient si constient, la nivel verbal,
paraverbal, nonverbal. Raportul este ca un dans, un ghidaj permanent intre cei
doi parteneri, cu singura deosebire ca in cazul dansului cel care conduce dansul,
nu se schimba.

Raport inseamna ascultare activa, implicare cu mintea si cu inima, cu


corpul, cu urechile si cu vocea. Foloseste-ti inima si mintea pentru a intelege
nevoile si dorintele celui din fata ta, corpul utilizeaza-1 pentru a crea armonie
prin raport, asculta ceea ce-ti spune si cum iti spune persoana, iar vocea
modeleaz-o in intrebari care sa- l faca pe celalalt sa isi largeasca orizonturile.
Evita creearea senzatiei de interogatoriu, senzatie care activeaza mecanismele de
aparare. In limbaj NLP, acest proces „raport” se numeste „oglindire” sau
„potrivire”.

Exista multe moduri de a crea lucruri comune cu altcineva si de aici, o


stare de raport.

 Ii poti oglindi interesele - adica sa traiesti o experienta asemanatoare,


sau sa ai acelasi stil de a te imbraca sau aceeasi activitate preferata.
 Ii poti oglindi asociatii - adica sa aveti aceiasi prieteni si aceleasi
cunostinte.
 Ii poti oglindi convingeri. Acestea sunt experientele comune. Asa iti
creezi prieteni si relatii. Toate aceste experiente au ceva in comun: sunt
comunicate prin cuvinte.

Pagină 24
In timp ce cuvintele actioneaza asupra constientului unei persoane,
fiziologia actioneaza asupra subconstientului.

Aceea este partea din creier care gandeste:

„Ei, dar persoana aceasta este ca si mine! Este probabil un tip dintr-o
bucata”. Si o data ce se intampla acest lucru, apare o atractie extraordinara, o
legatura extraordinara. Si pentru ca este inconstienta, este cu atat mai solida. Nu
esti constient de nimic altceva decat de legatura care s-a creat.

Dar cum sa faci ca sa oglindesti fiziologia cuiva? Ce fel de trasaturi fizice


poti oglindi?

 Incepe cu vocea. Oglindeste-i tonalitatea si formulele de exprimare,


inaltimea vocii, cat de repede vorbeste, ce fel de pauze face, volumul
vocii. Oglindeste cuvintele preferate sau expresii.
 Dar atitudinea si tiparele de respiratie, felul cum prinde privirea cuiva,
limbajul corpului, expresii ale fetei, gesturi ale mainilor sau alte
miscari distinctive?

Orice aspect de fiziologie, de la felul in care cineva calca, pana la felul


cum isi inclina capul, reprezinta ceva ce poate fi oglindit. Poate ca va suna
absurd, la inceput. Ce-ati zice daca ati putea oglindi tot felul de a fi al unei alte
persoane? Stiti ce s-ar intampla? Oamenii ar simti ca si cand si-ar fi gasit
sufletul ingemanat, pe cineva care ii intelege pe de-a intregul, care le citeste
gandurile cele mai profunde, care este exact ca ei. Insa nu trebuie sa oglindesti
totul la o persoana ca sa creezi o stare de raport. Daca incepi cu tonul vocii sau
cu o expresie similara a fetei, poti ajunge sa construiesti un raport incredibil cu
cineva.

Abilitatile de comunicare si actiune implica anumite comportamemente


observabile. Acestea reprezinta ce fac oamenii si modul in care o fac, mai
degraba decat ceea ce simt sau gandesc. De exemplu, una este sa fi un consilier
ingrijorat pentru clientii tai si una este sa actionezi in sprijinul lor.

Pagină 25
Calibrare

In grupuri.

Exploratorul povesteste 3 intamplari din propria viata. Doua dintre povestiri vor
fi reale, una singura falsa. Exploratorul este liber sa-si aleaga ordinea in care va
spune aceste intamplari.

Ghidul il insoteste in povestire prin rapport si calibrare, afland mai multe date
despre cele intamplate.

Observatorul calibreaza persoana exploratorului si aduna informatii nonverbal.

La sfarsit vor concluziona care intamplare a fost adevarata si care falsa pe baza
informatiilor stranse in urma calibrarii exploratorului.

Limbaj paraverbal - înseamnă tot ce ţine de VOCE. Timbrul vocal, intonaţia,


emisia vocală, ambitusul, dicţia, ritmul vorbirii, volumul vocii, respiraţia,
registrul vocal, inflexiunile, modulaţiile şi nuanţele vocale, vitalitatea glasului
— toate compun limbajul.

Atunci cand sunt impreuna, clientii si consilierii isi transmit intotdeauna mesaje
unul altuia: vocale, verbale, corporale, etc. Mesajele corporale sunt principala
categorie de raspunsuri ale consilierului atunci cand clientii le vorbesc. Un
exemplu simplu de ce nu trebuie facut...un client vine la consilier si in timp ce
consilierul ne cere sa spunem de ce am venit, se uita pe fereastra si isi pune
picioarele pe birou.

Fii disponibil. Consilierii trebuie sa le transmita clientilor mesaje clare despre


disponibilitate si acces.

Adopta o postura relaxata si deschisa o postura a corpului relaxata, care sa nu fie


greoaie, contribuie la mesajul conform caruia consilierul este receptiv.
Consilierii si clientii trebuie sa adopte o pozitie deschisa pentru a fi pe deplin
accesibili si pentru a se vedea unul pe celalalt.

Optiuni de asezare in consiliere: umarul stang al consilierului sa fie opus


umarului drept al clientului. O alta optiune este de a sta doar putin rasucit, intr-
un unghi ascutit fata de client. In acest caz, ambele persoane pot sa primeasca
toate mesajele semnificative faciale si corporale ale celeilalte persoane. Modul

Pagină 26
in care consilierii isi folosesc bratele si picioarele poate spori sau diminua o
postura deschisa.

De exemplu, bratele incrucisate pot fi percepute ca fiind o bariera, si uneori


chiar si picioarele incrucisate.

Cea mai utila abilitate esentiala in comunicare, daca nu cumva cea mai
importanta, este abilitatea de a crea un proces de rapport. Acest „rapport” este
un cuvant care descrie o serie larga de situatii in comunicare. Se poate spune ca
exista rapport in comunicare in momentul in care exista o armonie, intelegere
intre comunicatori, atunci cand doi oameni se inteleg si sunt „pe aceeasi lungime
de unda” sau altfel spus sunt „in acord”.

Orice proces de rapport este constituit din elemente componente, precum


calibrare, pacing si leading. Fiecare din cele trei componente are rolul sau de
ghidare a procesului de comunicare dintre consilier si client.

Calibrarea consta din observarea si recunoasterea starii emotionale a clientului


de catre consilier. Aceasta parte a procesului confera informatii privind starea
emotionala a clientului, capacitatea acestuia de a primi informatii si de a accepta
deal-ul la momentul intalnirii. Acest proces este deosebit de important pentru ca
starea emotionala a ambilor participanti la actul de consiliere este vitala.

Pacing-ul, ca partea a doua a procesului de raport, consta in observarea de catre


consilier a elementelor de comportament exterior, respectiv fiziologie, limbaj
sau particularitati culturale, daca este cazul. Deosebit de importanta in aceasta
faza este oglindirea de catre consilier a posturii, a expresiilor faciale, a gesturilor
si miscarilor corporale, a tonului si tempoului vocal ale clientului, in acelasi
scop de a stabili raport cu acea persoana. De ce oglindire? Pentru ca asa cum am
spus in articolele precedente, consilierea poate fi facuta numai in climat de
incredere reciproca. Iar acest proces de oglindire, facut in mod ecologic, tocmai
asta face, castiga increderea. Cum se intampla asta? Oamenii tind sa aiba
simpatie fata de persoanele care le aseamana si sa aiba incredere in acestea.
Pacing-ul confera sentimentul ca avem ceva in comun, ne comportam si gandim
aproximativ la fel.

Leading-ul presupune cunoasterea din partea consilierului a directiei discursului


sau si a modului cum trebuie sa inchida consilierea. Ajuns la acest punct al
rapportului se doreste incercarea de a influenta clientul sa ia o decizie in a-si

Pagină 27
schimba optiunile. Atunci cand faci leading cu clientul din postura de consilier,
incerci sa il influentezi catre un nou comportament si catre o noua gandire.

Starea de rapport este un proces in care ambii participanti se influenteaza unul


pe celalalt, fiecare element influenteaza si este influentat de alte elemente. Este
esential de mentionat faptul ca rapport-ul este un proces, nu este o functie liniara
de tip cauza-efect.

„A crea raport presupune a crea incredere, armonie si cooperare intr-o


relatie de comunicare.” — Robert Dilts, trainer NLP.

1.12 Modalitati fundamentale de transmitere a mesajelor de comunicare si


actiune:

1. mesaje verbale — oamenii le pot transmite prin cuvinte


2. mesaje vocale — oamenii le transmit prin vocile lor: volum, articulare,
emfaza, cadenta vorbirii
3. mesaje corporale — oamenii le transmit prin corpul lor: privire, contact
vizual, expresie faciala, postura, gesturi, vestimentatie
4. mesaje prin atingere — reprezinta o categorie aparte a mesajelor
corporale
5. mesaje de initiere a actiunii — oamenii le transmit atunci cand nu sunt
de fata clientii: atunci cand trimit scrisori, emailuri, etc.

Abilitatile mentale mai sunt cunoscute sub numele de terapii cognitive.

1.13 Modalitati mentale fundamentale:

1. crearea limbajului intern — declaratii pozitive, de invingator


2. crearea regulilor — „trebuie sa fiu mereu fericit”, „altii trebuie sa aiba
grija de mine”, pot fi schimbate cu „prefer sa fiu fericit in majoritatea
timpului”
3. crearea perceptiilor — oamenii pot invata sa testeze realitatea
perceptiilor lor mai degraba decat sa sara direct la concluzii.

Pagină 28
Intelegerea cadrului intern de referinta si reflectarea sentimentelor lui sunt
doua dintre abilitatile fundamentale ale consilierului.

Consilierii le pot adresa clientilor intrebari cheie privind sentimentele,


reactiile fizice, gandurile, comunicarea si actiunile lor.

1.14 Limbajul constientului

Cu ajutorul acestui limbaj al constientului (metamodelul) putem afla unde


se gasesc cauzele problemelor, de ce suntem nemultumiti si ce duce la vesnicele
noastre neintelegeri (intre parteneri, colegi, prieteni).

Metamodelul poate sa:

 reduca informatiile abstracte transmise verbal la -experientele concrete


care se gasesc in spatele acestora;
 fie de folos la procurarea unor informatii importante, exacte, in
vederea unor activitati viitoare;
 clarifice semnificatia cuvintelor si sa dea definitii precise; identifice si
sa structureze flexibil imaginile limitate pe care un individ le are
despre lume si despre sine;
 ofere mai multe posibilitati de alegere rationala in situatiile
decizionale;

Cum functioneaza limbajul constientului

In loc sa vorbim pe cat posibil de imprecis, metaforic sau simbolic si sa


lasi deschise cat mai multe posibilitati de interpretare, sa definim cat mai bine ce
vrem sau sa folosim aceasta strategie pentru a afla ce vrea celalalt.

Sunt folositoare urmatoarele intrebari:

 cine? (oameni, plante, animale, altele)


 ce? (actiuni pe care cei de la punctul de mai sus le executa sau le vor
executa)
 unde? (locul sau locurile unde au loc actiunile)
 cand? (timpul sau perioada in care au avut loc sau au loc actiunile
celor de mai sus)

Pagină 29
1.15 Sisteme de reprezentare senzoriala

Recunoasterea simturilor pe care le prefera ceilalti oameni ca sa perceapa


lumea si folosirea acestor informatii in procesul de stabilire a relatiilor cu
ceilalti: pe plan personal, profesional, social, pot sa exercite o influenta foarte
mare asupra felului in care acestia ne raspund.

Proportia in populatie este: 50% V (vizual), 30% K (kinestezic), 20% A


(auditiv). La multe persoane dialogul interior (Ad) este imediat declansat de
informatiile venite prin sistemul de reprezentare preferat.

1.15.1 Vizual

Cei care sunt vizuali tind sa:

 Fie organizati, bine ingrijiti. Pentru ca ei vor sa arate bine. Si ce asteapta


de la ceilalti? Acelasi lucru!
 Foloseasca vizualizarea pentru a-si aduce aminte si pentru a lua decizii
 Aiba o imaginatie bogata si sa le fie greu sa-si exprime ideile in cuvinte
 Vorbeasca mai repede decat majoritatea oamenilor. De ce? Pentru ca au o
imagine in minte, si acea imagine se misca si trebuie sa spuna totul despre
ea intr-un timp foarte scurt.
 Prefera interactiunile personale — sa vada persoana cu care vorbeste si
sa-i vada reactiile
 Vrea sa vada concepte, idei sau cum se face un anumit lucru.
 Vrea sa vada imaginea de ansamblu.
 Uneori nu isi amintesc ce s-a spus si devin confuzi cand li se dau multe
indicatii verbale. Daca le poti desena o harta sau o schita, ei vad mai clar
ce ai vrut sa le comunici.
 Isi aminteasca mai degraba fete decat nume.
 Sa se concentreze mai degraba pe o activitate vizuala decat pe zgomot.

1.15.2 Auditiv

 Sunt constienti de schimbarile din tonul vocii si raspund mai usor la


anumite tonalitati.
 Percep anumite secvente si isi pot aminti cu usurinta instructiunile
primite.

Pagină 30
 Se bucura de discutii si prefera sa comunice oral mai degraba decat in
scris.
 Au nevoie sa fie auziti.
 Sunt usor distrasi de zgomot.

1.15.3 Kinestezic

 Vorbesc mai incet decat ceilalti oameni. Ei au nevoie de timp pentru a-si
da seama ce simt despre acel subiect.
 Sunt mai sensibili la cum isi percep corpul si sentimentele si raspund bine
la atingeri.
 Invata facand, miscandu-se si atingand.
 Se imbraca si se ingrijesc mai mult pentru propriul confort decat pentru
modul in care arata.
 Iau decizii bazate pe sentimente.
 Stau mai aproape de oameni decat cei cu sistem vizual de reprezentare
pentru a simti energia celeilalte persoane. Persoanele vizuale stau mai in
spate pentru a avea o perspectiva mai buna si a-i vedea mai bine, in
intregime, pe ceilalti.

1.15.4 Auditiv digital

 Simt nevoia sa gaseasca un sens in orice, sa-si dea seama, sa inteleaga.


 Vorbesc cu ei insisi si poarta conversatii imaginare cu diverse persoane.
Adesea isi aduc aminte ca au discutat ceva cu cineva, cand de fapt
conversatia nu a a vut loc decat in imaginatia lor.
 Invata prin a-si aseza lucrurile mental
 Nu sunt spontani, le place sa gandeasca mult.
 Logica, faptele si cifrele joaca cel mai mare rol in luarea deciziilor.
 Memoreaza pe secvente, proceduri, pasi.

Chiar daca dispunem de un sistem senzorial dominant, este recomandabil sa fim


adaptabili si sa ne servim si de altele, in functie de contextul dat.

Astfel, daca, sa presupunem, avem ca predominant canalul vizual de


comunicare, nimeni si nimic nu ne impiedica sa "functionam", preponderent, ca
"auditivi" sau "kinestezici", in functie de context.

Pagină 31
In mod evident, intrebarea care se impune, logic, este: cum recunoastem si/sau
cum identificam canalul senzorial privilegiat de comunicare apelat de
interlocutor ? Raspunsul consta in relevarea "predicatelor" (a verbelor si/sau a
expresiilor) preferential apelate si utilizate de fiecare persoana, in functie de
propriul canal senzorial privilegiat de comunicare.

1.15.5 Imagine privire

1.15.6 VR Amintit vizual: A vedea imagini ale lucrurilor deja vazute, asa cum
au fost vazute inainte. Intrebari care de obicei dezvaluie acest tip de procesare
cuprind: „Ce culoare au ochii mamei tale?” si „Cum arata haina ta?”

1.15.7 VC Construit vizual: A vedea imagini ale unor lucruri care nu au fost
vazute niciodata, sau a vedea lucrurile in mod diferit fata de cum au fost deja
vazute. Intrebarile care dezvaluie de obicei acest gen de procesare cuprind:

Pagină 32
„Cum ar arata un hipopotam portocaliu cu pete purpurii?” si „Cum ai arata daca
ai fi privit din partea opusa a camerei?”

1.15.8 AR Amintite Auditiv: A va aminti sunete deja auzite. Intrebarile care de


obicei dezvaluie acest tip de procesare cuprind: „Care este ultimul lucru pe care
1-am afirmat?” si „Cum suna ceasul tau desteptator?”

1.15.9 AC Construite Auditiv: A auzi cuvinte pe care nu le-ati mai auzit asa
inainte. A imbina sunete sau expresii intr-un mod nou. Intrebari care pot
dezvalui acest fel de procesare includ: „Daca ar fi sa compui un cantec nou
acum, cum ar suna el?” si „Inchipuie-ti un suier de sirena facut de o chitara
electrica.”

1.15.10 AD Digital Auditiv: Vorbeste cu tine insuti. Afirmatiile care tind sa


dezvaluie acest tip de procesare includ: „Spune-ti ceva ce iti spui adesea” si
„Spune Juramantul de Credinta”.

1.15.11 K Tactil: A simti emotii, senzatii tactile (simtul pipaitului), sau senzatii
proprioceptice (a simti miscarea muschilor). Intrebari care dezvaluie acest tip de
procesare cuprind: „Cum te simti cand esti fericit?”, „Ce simti cand atingi un
con de brad?” si „Ce simti cand alergi?”

Purtati o discutie cu cineva si observati-i miscarile ochilor. Puneti-i intrebari


prin care sa-i cereti sa-si aminteasca imagini, .sunete sau senzatii tactile. Ce
miscari fac ochii dupa fiecare dintre intrebari? Verificati pentru voi daca
schemele se aplica.

Complexitatea aceastei metode de interventie este data de faptul ca procesul de


ajutorare a individului se desfasoara pe parcursul a mai multor sedinte (numarul
de intalniri/ sedinte de consiliere se stabileste impreuna cu clientul). In cadrul
acestui demers, consilierul impreuna cu clientul va analiza mai intai care este
natura problemei, apoi se vor explora resursele individului/familiei/comunitatii
(calitati, credinte sau valori ale individului, etc). Ulterior, clientul va alege o
solutie pentru rezolvarea situatiei sale si va realiza schimbarea dorita cu sprijinul
consilierului.

Pagină 33
1.16 Exemple de verbe, substantive, adjective:

1.16.1 Vizuale

- a ne da seama, a vedea, a clarifica, a prevedea, a intrevedea, punct de vedere,


imagine, clar, a privi, a aparea, stralucitor, culoare, colorat etc;

- a pune la punct clar, ca lumina zilei, a ti face o parere din punct de vedere, „tur
de orizont”, la prima vedere;

1.16.2 Auditive

- a auzi, a spune, a suna, sunet, zgomot, a nota, a accentua, accent, a vorbi, a


asculta, a dialoga, oral etc;

- a fi in rezonanta cu, a-ti pica fisa, a pune accentul, a-ti suna fals, a-ti respecta
cuvantul, asta imi spune ceva etc;

1.16.3 Kinestezice

- a simti, a resimti, senzatie, a atinge, a contacta, intangibil, frig, a agita, soc,


rezistent, a sesiza etc

- a pastra contactul, a pune degetul pe..., a realiza o situatie, a fi cu capul pe


umerii tai, a ramane fermi,etc;

1.16.4 Neutre -nespecifice

- a crede, a decide, a gandi a motiva, a schimba, a aplanifica, a sti, a sfatui, a


invata, a delibera, a crea, a anticipa, a gestiona, a actiona, a analiza etc

Pagină 34
1.17 Test pentru detectarea sistemului predominant de reprezentare

Pentru fiecare dintre intrebarile urmatoare, atribuiti un punctaj conform


urmatoarei grile:

4 – varianta cea mai apropiata de realitate

3 – varianta ce descrie ceva mai prost realitatea

2 – varianta ce are doar rare aplicatii

1 – varianta ce nu mi se potriveste deloc sau foarte putin

1) Deciziile importante le iau bazandu-ma pe:

a. Intuitie

b. Ceea ce suna mai bine

c. Ceea ce mi se pare mai correct/ bun

d. Analiza precisa si detaliata a problemei.

2) Pe timpul unei dispute, cel mai adesea ma influenteaza:

a. Tonul vocii celeilalte persoane

b. Daca imi pot sau nu imagina ce anume doreste cealalta persoana

c. Logica argumentelor aduse de persoana respectiva

d. Daca ma simt sau nu in contact cu cealalta persoana.

3) Le indic celor din jur cum ma simt la un moment dat prin:

a. Aspectul fizic si imbracaminte

b. Sentimentele pe care le exprim

c. Cuvintele cu care le aleg

Pagină 35
d. Tonul vocii mele.

4) Pentru mine lucrul cel mai usor este sa:

a. Reglez cu precizie volumul si tonul unui sistem audio

b. Identific argumentul logic cel mai relevant legat de un subiect

c. Selectionez cea mai comoda mobila

d. Sa aleg cele mai atragatoare si complexe combinatii de culori.

5) De obicei:

a. Captez si sunt in armonie cu sunetele ce ma inconjoara

b. Ma preocupa descoperirea semnificatiei si logicii noilor situatii cu care


ma confront

c. Reactionez puternic la culorile si la aspectul mediului in care ma aflu

d. Sunt foarte sensibil/a la senzatiile pe care mi le produce contactul hainelor


sau obiectelor cu corpul meu.

Interpretare:

Pasul 1. Copiati notele date la fiecare intrebare in urmatorul tabel:

1.___K 2.___A 3.___V 4.___A 5.___A

___A ___V ___K ___Ad ___Ad

___V ___Ad __Ad ___K ___V

___Ad ___K ___A ___V __k

Pagină 36
1. Copiati valorile date fiecarui canal sensorial in tabelul urmator:

Sistemul/ V A K Ad
intrebare

Total

Pagină 37
EXERCITIUL 1.18

Completati spatiile libere, folosind sistemul de reprezentare

1. K- Simt ca nu sunt apreciat.

AD

2. V - Pare o fata asa dulce

AD

3. V - Imi pot imagina cum este.

AD

4. K - Am incercat sa prind ce vrea seful.

AD

5. V - Ne zugraveste o imagine clara a situatiei

AD

Pagină 38
1.19 Consilierii si clientii ca persoane diferite

Dincolo de istoriile personale, consilierii si clientii poseda un amestec de


caracteristici diferite pe care le aduc in relatiile de consiliere. Nu exista potrivire
perfecta consilier-client, desi ar putea exista similaritati importante si adesea
chiar dezirabile, de exemplu cultura sau rasa.

Arii de diversitate in consiliere

 Cultura - originile ancestrale, ale majoritatii sau ale unui grup minoritar,
iar in cazul din urma, gradul de aculturatie a cuiva.
 Rasa - faptul ca poseda caracteristici fizice distinctive in conformitate cu
o subgrupare rasiala sau faptul de a fi o rasa mixta.
 Clasa sociala - diferentele din venit, deprinderi educationale si status
ocupational.
 Sexul biologic - femeie sau barbat.
 Identitate sex-rol - diferentele de sentimente, ganduri si comportament, in
raport cu clasificarea sociala a atributelor feminin si masculin.
 Starea civila - casatorit, necasatorit, divortat, vaduv, recasatorit.
 Varsta - copilarie, adolescenta, adult tanar, varsta de mijloc, batranete.
 Dizabilitate fizica - o deficienta in structura sau functionarea unor organe
sau a unor parti ale corpului.
 Religia - crestin, hindus, musulman, budist, etc.

1.19.1 Cultura - o problema culturala importanta este legata de asteptarile cu


privire la rolurile de consilier si de client. De exemplu, diferite culturi pot avea
reguli diferite pentru persoanele considerate potrivite pentru acordarea
sprijinului in ceea ce priveste ideea de a dezvalui informatii personale strainilor,
modul in care ei simt emotii si simptome diferite si gradul de indrumare asteptat
de consilieri. In plus, culturile difera in ceea ce priveste si respectarea
programarilor.

1.19.2 Rasa - consilierii si clientii pot proveni din rase diferite. Desi diferentele
culturale pot fi subtile, diferentele rasiale sunt evident observabile. Uneori cei
care fac parte din culturile majoritare pot resimti suspiciune si ostilitate atunci
cand se aventureaza in culturile minoritare.

Pagină 39
1.19.3 Clasa sociala - consilierii si clientii isi aduc si clasa sociala in relatii. Mai
mult decat atat, ei aduc si sensibilitatea la efectele pe care le are clasa sociala a
altora asupra lor si clasa lor sociala asupra altora. La persoanele fara abilitati
suficiente, consideratiile cu privire la clasa sociala pot crea bariere inutile in
stabilirea unor relatii de consiliere eficiente. In cazul in care consilierii au
sentimente de inferioritate sau superioritate ar trebui sa le elimine.

1.19.4 Sexul biologic - in relatia client-consilier se aduce si sexul biologic. In


majoritatea cadrelor de consiliere, femeile ii depasesc ca numar pe barbati, atat
in calitate de consilieri cat si de clienti. Faptul ca relatia de consiliere exista intre
persoane de acelasi sex sau de sexe diferite poate influenta calitatea comunicarii.

1.19.5 Identitatea sex-rol - Consilierii si clientii isi aduc identitatea de sex sau
identitatea de sex-rol in discutie, modul in care se vad pe ei insisi si unii pe altii
in ceea ce priveste dimensiunile „masculinitate” si „feminitate” si importanta pe
care o ataseaza acestor concepte.

1.19.6 Starea civila - in majoritatea cazurilor in care consilierii se folosesc de


abilitatile de consiliere ca parte a altor roluri de baza, starea lor civila este
posibil sa fie considerata irelevanta de catre ei insisi si de catre clientii lor.
Totusi, atunci cand consilierii ii ajuta pe clienti in imbunatatirea relatiilor intime,
starea lor civila ar putea fi o problema pentru unii dintre clienti.

1.19.7 Varsta - imediat dupa ce consilierii si clientii se intalnesc pentru prima


data, acestia vor incepe sa faca presupuneri cu privire la varsta celuilalt.
Declaratiile cu privire la varsta ar putea constitui punctul de plecare pentru alte
ganduri si sentimente despre ei insisi si despre celalalt. De exemplu, persoanele
tinere s-ar putea simti depasite atunci cand acorda ajutor unor persoane mai in
varsta, de vreme ce nu au suficienta experienta de viata. Clientii tineri ar putea
crede ca persoanele consilieri mai in varsta nu i-ar putea intelege, data fiind
diferenta dintre generatii. Aceasta ar putea implica multe provocari in ceea ce
priveste consilierea, inclusiv sub aspectul acordarii unei atentii mai mari
nevoilor persoanelor mai in varsta. Varsta este o atitudine a mintii. Persoanele in
varsta pot fi vii si vibrante si unele persoane tinere pot fi rigide mental.

1.19.8 Dizabilitate fizica - fie consilierul, fie clientul pot avea o dizabilitate
fizica. Multi oameni sufera in ceea ce priveste aspectul mobilitatii, al auzului, al
vederii, etc. Unii consilieri se pot simti in mod corect necaficati pentru a lucra cu

Pagină 40
anumiti clienti cu aceste dizabilitati. Multi consilieri cu dizabilitati au devenit
mai puternici dupa ce au parcurs cu succes toate ramificatiile emotionale ale
dizabilitatii lor.

1.19.9 Religia - consilierii si clientii isi aduc credintele religioase, dorintele


spirituale si explicatiile privind sensul vietii in relatiile lor. Astfel de credinte pot
fi surse de putere. De exemplu, in culturile occidentale, multi consilieri sunt
puternic motivati de conceptul crestin „ciragoste neconditionata". O problema ar
putea fi, de exemplu, consilierii romano-catolici ar putea intampina conflicte de
valori in domenii cum ar fi divortul, contraceptia, avortul si sexul premarital,
lesbian si homosexual.

1.20 Cine are nevoie de consiliere?

Termenul de client este folosit pentru a desemna, pe scurt, numerosii oameni cu


care interactioneaza consilierii atunci cand isi folosesc abilitatile de consiliere.

Tipuri de clienti:

 Clienti care se ajuta singuri - persoane care au nevoie doar de un suport


minimal de consiliere si care sunt capabili sa se descurce singuri,
asumandu-si responsabilitati;
 Clienti care raspund activ - persoane care au nevoie de consiliere, dar care
sunt motivati sa lucreze autonom si se implica cu entuziasm;
 Clienti orientati extern - cei care au nevoie sa fie ghidati, avizati si care
simt nevoia sa fie ajutati de consilier. Ei sunt inclinati spre extreme, vad
lucrurile doar in alb si negru si doresc ajutorul unui expert;
 Clienti diferiti din punct de vedere cultural - persoane care apartin altei
culturi in comparatie cu cea de care apartine consilierul, cultura care poate
sa fie sau nu marginalizata.

1.20.1 Rolul clientului este de a renunta la „ar trebui” si „ar fi bine”, adica la a
trai in functie de asteptarile celorlalti. O persoana decide asupra propriilor
standarde si valideaza independent alegerile si deciziile pe care le ia.

Clientul face toate acestea de cele mai multe ori cu buna credinta, si, in oarecare
masura, inconstient. Nu este cazul aici sa punem la indoiala buna credinta a
persoanei. Totusi, pentru a-1 ajuta sa vada mai clar sa-si rezolve conflictele cu el

Pagină 41
insusi si cu apropiatii, este important sa-l facem sa considere propria versiune ca
o interpretare partiala si trunchiata a realitatii, diferita de cea a partenerului, de
care in acest fel se poate apropia incetul cu incetul.

In viata de fiecare zi, persoana in cauza are tendinta de a repeta aceeasi


problema si cu altii, fara a constientiza partea sa de responsabilitate in ceea ce i
se intampla si ajunge sa creada ca lucrurile nu merg bine din cauza celorlalti.

Iar asta constituie o drama pentru ca nimic nu se poate schimba in aceasta eroare
de perspectiva.

Intr-o consultatie individuala, clientul nu poate povesti decat lucrurile de care


este constient. El este incapabil sa povesteasca partea inconstienta care se afla la
originea problemei. Nu poate sa vorbeasca decat despre trecut. Nostalgia poate
fi o fixatie intr-un trecut pe care persoana in cauza nu reuseste sa-l depaseasca,
sa-l „termine”, cum ar spune Gestalt-terapia.

1.20.2 Relatia de sprijin dintre consilier si client

Prin consiliere, profesionistul construieste o relatie de sprijin, in sensul motivarii


clientului de a actiona pentru schimbarea acelui comportament care a determinat
situatia de criza si pentru restabilirea echilibrului psihosocial al vietii. Pentru a
lua majoritatea hotararilor care au un impact direct asupra comportamentului,
folosim doar trei din cele cinci simturi: vizual, auditiv si tactil.

Acesti receptori specializati transmit stimuli externi catre creier. Prin


intermediul proceselor de generalizare, distorsiune si stergere, creierul ia apoi
aceste semnale electrice si le filtreaza intr-o reprezentare interioara.

Astfel, reprezentarea noastra interioara, experienta noastra legata de un


eveniment, nu este tocmai ceea ce s-a intamplat, ci mai degraba o reprezentare
interioara personalizata.

Astfel creierul filtreaza si depoziteaza informatiile de care are nevoie sau de care
se asteapta sa aiba nevoie mai tarziu, si permite mintii constiente a individului sa
nu ia in seama restul. Acest proces de filtrare explica uriasul domeniu al
perceptiei umane.

Pagină 42
1.20.3 Exemplu:

Doi oameni pot vedea acelasi accident rutier, dar il pot relata in mod complet
diferit. Poate ca unul din ei a fost mai atent la ceea ce a vazut, iar celalalt la ce a
auzit. Ei 1-au observat din unghiuri diferite. Au o fiziologie diferita de a incepe
procesul de perceptie intai si intai. Unul poate avea dioptrii mari in timp ce
celalalt poate avea resurse fizice reduse.

Poate ca unul dintre ei a suferit el insusi un accident si avea o reprezentare inca


vie, gata inmagazinata deja. Oricum ar sta lucrurile, cei doi vor avea reprezentari
diferite ale aceluiasi eveniment. Si vor continua sa inmagazineze acele perceptii
si reprezentari interioare ca pe niste filtre noi prin care vor judeca lucrurile pe
viitor. Exista un concept important folosit in NLP „Harta nu este totuna cu
teritoriul”.

Convingerile sunt busola si hartile care ne ghideaza catre telurile noastre si ne


dau sentimentul de siguranta ca vom ajunge acolo. Fara convingeri sau
priceperea de a patrunde la ele, oamenii pot fi lipsiti de puteri. Sunt precum o
motocicleta fara motor sau fara ghidon. Cu convingeri calauzitoare puternice,
aveti puterea sa treceti la fapte si sa creati lumea in care sa vreti sa traiti si sa
indrumati clientul spre alegerea optima pentru el. Este insa limpede ca, chiar la
nivel fiziologic, credintele (reprezentari interne corespunzatoare) au control
asupra realitatii.

Nu cu mult timp in urma s-a intreprins un studiu asupra schizofreniei. Intr-unul


din cazuri era vorba de femeie cu personalitate dubla. In mod normal, nivelurile
ei erau perfect normale. Dar in momentele cand credea ca este diabetica,
intreaga ei fiziologie se schimba in asa fel incat sa semene cu cea a unui
diabetic. Convingerea ei devenea realitate. Convingerea noastra este aceea care
hotaraste cat din potentialul nostru vom fi capabili sa aruncam in lupta.
Convingerile pot da drumul fluxului de idei sau il pot opri.

Principii fundamentale, regulile de baza ale vietii

„Harta nu este teritoriul” ne trimite direct la perceptiile noastre asupra realitatii,


ceea ce inseamna ca fiecare percepe realitatea intr-un mod personal, conform
credintelor, valorilor, experientelor, concluziilor, deciziilor si a altor aspecte
mentale interne legate de modul in care vedem noi lumea si cum relationam cu
universul. Astfel, toate acestea filtreza si influenteaza perceptia noastra asupra

Pagină 43
exteriorului, reprezentandu-ne o harta mentala a realitatii. Hartile noastre contin
elemente ale prezentului (Acum si Aici), trecutului (memoria) si viitorului
(imaginatia). Deci avem doua nivele ale fenomenelor - realitatea exterioara si
cea interoara, subiectiva.

In alcatuirea hartii mentale, primul rol, care se dovedeste a fi foarte important il


au cele cinci simturi prin care experimentam realitatea: VAKOG sau vizual,
auditiv, kinestezic ( emotii si sentimente), olfactiv si gustativ. Simturile noastre
nu pot culege toate informatiile din exterior, de exemplu, nu putem auzi gama
completa de sunete. Asta inseamna ca harta sau modelul construit de noi despre
ce este in afara noastra, in realitate va fi intotdeauna limitat pentru ca nu
dispunem de informatia completa.

In al doilea rand, suntem limitati de cantitatea de informatie pe care o putem lua


intr-o anumita perioada de timp. Putem fi constienti de 7+/-2 elemente la un
moment dat, in timp ce suntem bombardati cu milioane de biti de informatie.
Aceasta limitare afecteaza abilitatea noastra de a ne crea o viziune completa a
realitatii.

Nu in ultimul rand, avem filtrele personale, cum ar fi cultura, experientele din


trecut, mass media, credintele, valorile, profesori, parinti etc. care retin
informatia necesara, restul fiind stearsa, distorsionata si generalizata.

Cu alte cuvinte, noi percepem teritoriul (care este lumea si mediul nostru) prin
simturi, apoi procesam informatia prin compararea cu experientele trecute, fapt
care duce la o perceptie mentala a realitatii conform careia actionam. Aceste
harti ne determina comportamentul. Prin urmare putem actiona asupra
mecanismelor perceptiei pentru a fi mai adaptabili, adica putem actiona asupra
prezentului, trecutului si viitorului prin procesele de memorie si imaginatie
deoarece folosesc aceleasi circuite nervoase.

Cu ce te ajuta?

Pentru a intelege mai bine diferenta dintre harta si teritoriu, dintre experienta
interna si cea externa, am ales doua exemple semnificative. Vei intelege cat de
important e pentru propria ta persoana si, mai ales, in relatiile cu cei din jur.

Pagină 44
Exemplul 1.

Harta ta mentala e la fel de ajutatoare precum e harta rutiera. Imagineaza-ti ca


pornesti la drum cu masina. O idee buna ar fi ca inainte de plecare sa-ti setezi
GPS-ul; s-ar putea sa faca o treaba excelenta pentru tine, aratandu-ti indicii si
repere ca tu sa ajungi la destinatie. Vei observa ca atunci cand te uiti pe geam
vei vedea mult mai multe aspecte fata de ce iti indica GPS-ul; si daca mergi in
anumite zone s-ar putea sa-ti arate si mai mult spatiu gol. Asta inseamana ca
harta nu este intru totul potrivita cu teritoriul. Chiar si atunci cand mergi prin
oras, GPS-ul tau iti va indica multe detalii care reprezinta harta, insa ea nu este
aceeasi cu teritoriul. Acum imagineaza-ti ca fiecare persoana are un sistem GPS
in cap. Nu exista unul standard, fiecare are un sistem unic. Fiecare are o harta
unica, actioneaza si se comporta conform ei. Retine aceasta idee: oamenii nu
reactioneaza la realitatea insasi, ci la propria harta mentala. Mai repet o data, ca
sa nu uiti: oamenii nu reactioneaza la realitatea insasi, ci la propria harta
mentala. Si pot sa mai repet o data pentru ca iti voi spune un secret: propria ta
fericire tine de intelegerea profunda a acestui lucru - oamenii nu reactioneaza la
realitatea insasi, ci la propria harta mentala. Desigur, impartim harti la nivel de
grup in societate (religie, cultura, nationalitate, limba), si in acelasi timp avem o
harta individuala (valori, credinte, istorie personala). E important de luat in
considerare atunci cand dai sfaturi, ele pot sau nu sa fie in ajutorul persoanei.

Exemplul 2.

Un tanar, se pregatea pentru o calatorie mai lunga cu trenul. Odata ajuns in gara,
isi da seama ca trenul va sosi in gara cu o oarecare intarziere. Pentru ca era
nevoie sa astepte, s-a gandit sa-si cumpere o carte si un pachet de biscuiti. Ca sa
treaca timpul mai usor, s-a asezat in sala de asteptare si a inceput sa citeasca.
Langa el, pe scaunul alaturat erau biscuitii si pe urmatorul scaun era o doamna
care citea ziarul. Cand a inceput pachetul de biscuiti, doamna de alaturi a luat si
ea unul. El s-a simtit indignat, dar n-a zis nimic si a continuat să citeascâ.

In interiorul lui isi spunea: "Asa ceva n-am mai pomenit, macar putea sa ma
roage frumos."

Si asa de fiecare data cand el lua un biscuit, lua si ea unul. Acest lucru il infuria
dar nu dorea sa fie cauza unei scene. In interiorul lui parca rulau la nesfarsit
cuvintele: " Cata nesimtire, si nici nu-i pasa!".

Pagină 45
Cand a mai ramas in pachet ultimul biscuit, el se gandea: "acum vreau sa vad,
chiar il ia si pe ultimul?!". Doamna a luat ultimul biscuit, l-a rupt in doua si i-a
dat si tanarului jumatate.

"Ah! Asta e culmea!" gandi el. Isi lua lucrurile, cartea si geanta si se indrepta
spre iesirea salii de asteptare.

Inchise cartea si deschise geanta pentru a-si pune cartea, cand... Surpriza, vede
pachetul de biscuiti intreg, neatins, in geanta! Se rusina de modul in care s-a
comportat si abia atunci intelese ca pachetul de biscuiti pe care il mancase nu era
al lui, ci al doamnei de alaturi.

De cate ori ti s-a intamplat sa tragi concluzii prea repede? Sau sa acuzi o
persoana prea usor, fara sa cunosti parerea ei? Sau chiar fara sa o cunosti?
Suntem pusi zilnic in situatii de a lua decizii, de a trage concluzii si toate acestea
provin din propria perceptie asupra exteriorului. De aceea e foarte important sa
intelegem ca „oamenii reactioneaza si raspund in conformitate cu hartile
interioare” si nicio harta individuala nu e mai „reala”, mai „buna”, mai
„adevarata”, mai „obiectiva” decat alta harta. Harta mentala, pe langa faptul ca e
un instrument convenabil de navigare prin viata, e deasemenea un plan pe care
mintea ta il utilizeaza in relatiile cu cei din jur. Complexitatea si unicitatea
hartilor noastre fac din fiecare dintre noi o persoana unica.

1.20.4 Inchipuiti-va urmatoarea situatie:

Cineva va spune „Adu-mi sarea, te rog!”, si pe cand intri in incaperea alaturata,


zici: „Dar nu stiu unde e”. Dupa o cautare de cateva minute, strigi: „Nu gasesc
sarea”. Apoi, acel cineva intra in incapere, ia sarea chiar de pe raftul din fata ta
si iti spune: „Uite-o, prostule, e chiar in fata ta. Daca era sarpe, putea sa te
muste”.

Atunci cand ai spus: „Nu pot”, i-ai comandat creierului tau sa nu vada sarea. In
psihologie acest lucru se numeste scotom.

Tineti minte: orice experienta umana, orice ai spus, auzit, simtit, mirosit sau
gustat vreodata este pus la pastrare in creierul tau. Atunci cand spui cu
convingere ca poti, ii dai un ordin sistemului tau nervos care deschide calea

Pagină 46
catre acea parte din creierul tau care, potential, este capabila sa furnizeze
raspunsurile de care ai nevoie.

„Pot pentru ca ei cred ca pot” - Vergiliu

Daca puteti face un singur lucru pe care il credeati absolut imposibil, aceasta va
va determina sa va revizuiti convingerile.

Viata este mai subtila si mai complexa decat ne place unora dintre noi sa
credem. Asa ca, daca n-ati facut-o inca, revizuiti-va convingerile si hotarati
pe care le puteti schimba acum si cu ce le veti inlocui.

Realitatea ta este realitatea pe care ti-o creezi tu. Daca ai convingeri sau
reprezentari interioare pozitive, este pentru ca tu le-ai creat. Daca sunt negative,
tot tu le-ai creat. Tineti minte ca daca oricine este capabil sa obtina un anume
rezultat, acel rezultat este obtinut prin actiuni specifice, atat mentale cat si fizice.
Daca imitati exact aceleasi actiuni, puteti copia si rezultatele pe care le obtine
acea persoana. Pentru a obtine un rezultat, trebuie sa stiti de ce ingrediente este
nevoie.

Cand o fiinta omeneasca vrea sa schimbe ceva, de obicei vrea sa schimbe unul
sau amandoua lucrurile: cum se simte - adica starea in care este, si/sau cum se
comporta.

S-a spus demult ca ochii sunt fereastra sufletului. Nu este nici un mister
parapsihologic legat de acest lucru. Este suficient sa observati cu atentie ochii
cuiva si va veti da seama imediat ce sistem de reprezentari foloseste intr-un
anumit moment: vizual, auditiv sau tactil.

Raspunde la aceasta intrebare: Ce cadou ai primit cand ai implinit varsta de 12


ani? Stai o clipa si incearca sa-ti amintesti... Pentru a raspunde la aceasta
intrebare, 90% dintre voi privesc in sus si spre stanga. Asa procedeaza dreptacii
si chiar unii stangaci pentru a accesa imagini memorate vizual.

Pagină 47
1.20.5 Iata o alta intrebare:

Cum ar arata o minge patrata? Incercati un moment sa va creati imaginea. De


data aceasta veti privi in sus si spre dreapta. Asa acceseaza ochii oamenilor
imagini construite. Asadar, doar privind ochii oamenilor, s-ar putea sa aflati ce
sistem senzorial folosesc. Citindu-le in privire, le puteti citi strategiile. Urmariti
miscarile ochilor clientilor din fata voastra.

Pagină 48
EXERCITIUL 1.21

Convingeri

Care sunt cateva dintre convingerile pe care le aveti legate de cine sunteti si de
ce sunteti in stare? Va rog sa va luati un ragaz si sa scrieti pe scurt cinci
convingeri cheie care au fost niste oprelisti pentru voi in trecut.

1.

2.

3.

4.

5.

Faceti o lista cu cel putin cinci convingeri pozitive are pot acum sa va serveasca
drept sprijin in realizarea telurilor voastre cele mai inalte.

1.

2.

3.

4.

5.

Pagină 49
1.22 Conditii de baza ale relatiilor de consiliere

In 1957, Carl Rogers a publicat un articol intitulat „ Conditiile necesare si


suficiente ale schimbarii terapeutice de personalitate", in care a identificat sase
conditii pentru aceasta schimbare, trei dintre ele fiind de baza:

1. Intelegerea empatica.

2. Privire pozitiva neconditionata.

3. Congruenta.

1.22.1 Empatia

Clientilor le place sa se simta intelesi in proprii lor termeni de catre consilieri.


Empatia este capacitatea de a se identifica mental cu lumea interioara a
clientului si de a intelege pe de-a intregul. Carl Rogers a considerat ca
persoanele care ofera ajutor ar trebui sa aiba si sa faca dovada unei atitudini
empatice. El a accentuat crearea unui climat emotional empatic in interviul de
consiliere, mai degraba decat folosirea empatiei ca pe un set de abilitati. Empatia
este un proces activ, in care consilierii doresc sa stie si sa ajunga sa primeasca
intelesurile si comunicarile clientilor.

Exemplu: Afinnatia clientului : „Nu stiu ce este. Stii ca atunci cand vorbesc
despre asta, simt o lovitura usoara. Daca stau linistita un minut , simt ca o mare
lovitura aici jos. Ajunge sa ma simt inselata”.

Procesul de raspuns al consilierului:

Observare si ascultare: observa si asculta comunicarea verbala vocala si


colporala a clientului .

Rezonare: simte o parte din emotia clientei.

Discriminare: discrimineaza ccea ce este cu adevarat important pentru clienta si


formuleaza acest lucru intr-un raspuns.

Comunicare: „este mult mai usor sa fie doar o lovitura usoara, pentru ca atunci
nu mai simti tot pietroiul acela de durere,” comunica un raspuns care incearca
sa arate intelegerea gandurilor, sentimentelor si intelesurilor personale ale
clientei. Insoteste verbalizarea cu o buna comunicare vocala si corporala.
Verificare: in acest caz,clienta a facut rapid urmatoarea afirmatie, care a urmat

Pagină 50
firul experientelor si gandurior sale. Totusi, consilierul putea sa fi asteptat si sa
ii acorde clientei spatiul de a raspunde sau ar fi putut sa o intrebe daca raspunsul
era corect.

Perceptia clientului asupra raspunsului consilierului :modul in care a


reactionat clienta a indicat ,faptul ca ea a perceput ca, consilierul a dovedit o
empatie excelenta si a fost capabil/a sa continue sa intre si mai mult in contact
cu experientele sale.

1.22.2 Privirea pozitiva neconditionata

Privirea pozitiva nconditionata consta in doua dimensiuni:

 Nivelul privirii
 Neconditionalitatea privirii

Nivelul pivirii, consta in sentimentele pozitive pe care le are consilierului pentru


client, cum ar fi simpatia, caldura, faptul ca ii pasa.

Neconditionalitatea privirii, se refera la acceptarea lipsita de judecata a


experientei clientului.

1.22.3 Congruenta sau autenticitatea are atat o dimensiune interioara, cat si


una exterioara. Din punct de vedere interior, consilierii sunt capabili sa isi
constientizeze in mod corect gandurile, sentimentele si experientele
semnificative. Acestia au un grad mare de constiinta de sine.

1.23 Scopul si obiectivele consilierii

Scopul principal al consilierului este acela de a oferi persoanei consiliate


oportunitatea de a se autoexplora, a se intelege, a-si identifica gandurile,
emotiile si comportamentele, problemele, a se simti plin de resurse si a utiliza
eficient resursele.

1.23.1 Consilierea este orientata spre:

 Dezvoltare personala;
 Sprijin in situatie de criza;
 Rezolvarea problemelor.

Pagină 51
1.23.2 Obiectivele consilierii:

 Perspicacitatea - controlul rational al trairilor si actiunilor;


 Autoacceptarea - atitudine pozitiva fata de sine, acceptarea criticilor,
respingerilor;
 Autodezvoltarea si individualizarea - dezvoltarea si implinirea
potentialitatilor, integrarea
 Intelegerea propriilor probleme;
 Rezolvarea de probleme - invatarea cautarii solutiilor si gasirea unei
solutii adecvate;
 Educatia psihologica - achizitionarea de tehnici pentru intelegerea si
controlarea comportamentului;
 Achizitionarea de abilitati sociale - mentinerea contactului privirii,
conducerea conversatiilor, controlul furiei;
 Schimbarea cognitiva - modificarea sau inlaturarea credintelor irationale;
 Modificarea comportamentala - schimbarea sau inlocuirea modelelor
comportamentale neadaptative sau distructive;
 Dezvoltare - lucrul cu priceperile, deprinderile, constiinta, cunostintele
care vor ajuta persoana consiliata sa se confrunte cu inegalitatile sociale;
 Restituire sau compensare - ajutorarea persoanei sa indrepte
comportamente distructive anterioare.

1.23.3 Tipuri de consiliere

De departe, cel mai comun mod de consiliere este consilierea individuala. Un alt
mod, este cel de consiliere in cuplu, unde consilierii lucreaza cu partenerii sau
cu sotii. Consilierea cuplului poate fi extinsa si in cazul problemelor dintre
profesori, muncitori, studenti, etc. Un alt mod de consiliere este acela al
consilierii familiei. Exista si consilierea de grup, numarul de clienti recomandat
fiind de maxim 6 pentru a putea distribui atentia echilibrat catre fiecare.

1. Consiliere individuala

2. Consiliere in situatii de criza

3. Consiliere de cuplu

4. Consiliere in grup

In general, sunt cunoscute doua tipuri de consiliere:

Pagină 52
 centrata pe rezolvarea de probleme;
 centrata pe persoana.

Modul in care consilierii incep o sedinta variaza in functie de contextul


consilierii. De exemplul aceste contexte pot necesita colectarea de informatii de
baza la inceputul sedintelor. Unii clienti vin cu o situatie problema foarte clar
identificata, de exemplu cum sa gestioneze intr-o saptamana anxietatea privind
un examen important. Daca exista mai mult decat o problema, consilierii pot
rezuma si identifica diferitele probleme si ii pot intreba pe clienti pe care doresc
sa o abordeze.

1.23.4 Domenii de aplicare a consilierii

 Scoala (elevi, parinti, cadre didactice);


 Institutiile de asistenta medicala;
 Institutiile de asistenta sociala;
 Domeniul muncii si al relatiilor de munca;
 Domeniul relatiilor de cuplu si de familie;
 Domeniul nevoilor speciale ale indivizilor (consiliere de reabilitare si
consiliere corectionala);
 Domeniul spiritual.

Conditiile de desfasurare a unei bune consilieri sunt empatia, "caldura" non-


posesiva, acceptarea si autenticitatea.

1.24 Modelul de consiliere

RELATIONARE – INTELEGERE – SCHIMBARE (RIS)

1.24.1 Stadiul 1 - Relationare

In acest stadiu principala sarcina a consilierului si a clientului este de a incepe sa


stabileasca o relatie de colaborare. Relatiile de consiliere incep in punctul in care
consilierii isi intalnesc pentru prima data clientii, daca nu chiar inainte.

De exemplu: modul in care consilierii gestioneaza un apel telefonic poate


determinaun client sa fixeze o intalnire cu ei.

Pagină 53
1.24.2 Stadiul 2 - Intelegerea

In cadrul acestui stadiu, principala sarcina a consilieului si a clientului este de a


clarifica si de a extinde intelegerea privind situatia problema aleasa. Adesea
clientii se simt intr-un impas in situatiile problema. Descrierea intregii situatii
intr-un climat emotional suportiv le poate dezlega gandurile, ii poate lamuri si
incuraja sa creada ca ar putea fi capabili sa faca fata mai bine. In contextul unor
bune abilitati de ascultare activa consilierii se pot folosi de abilitatile de
chestionare, care extrag informatii de la clienti cu privire la situatile lor
problema.

La finalul stadiului intelegerii consilierii pot rezuma toate punctele importante


care au fost obtinute pana in acel moment si sa verifice impreuna cu clientii
acuratetea acestora si daca acestia doresc sa modifice, sa adauge sau sa renunte
la ceva.

1.24.3 Stadiul 3 - Schimbarea

In cadrul acestui stadiu, principala sarcina a consilierilor si a clientilor este


schimbarea clientilor, astfel incat acestia sa gestioneze situatiile problema mai
eficient decat in trecut. Consilierii si clientii fixeaza obiective, dezvolta si
implementeaza strategii pentru a rezolva situatiile problema si a comunica, a
reactiona si a gandi mai bine. Mai mult decat atat ei au in vedere modul in care
clientii pot mentine schimbarile folositoare.

Consilierii ii pot ajuta pe clienti sa repete si sa practice noile moduri de gandire


si comuncare intre sedinte si sa le raporteze la inceputul sedintelor urmatoare.

Pagină 54
CAPITOLUL II. PASII UNEI CONSILIERI

2.1 Deschiderea unei sedinte de consiliere

Inceputurile bune cresc sansele unor sedinte bune si ale unor finaluri reusite.
Inceputurile nepotrivite pot sa conduca fie la pierderea clientilor, fie la pierderea
terenului, care sa fie greu de recuperat. In cadre formale sau informale,
consilierii de dezvoltare personala pot incepe sedinta de consiliere in moduri
prietenoase si functionale.

2.1.1 Consilierul are obligatia:

 Sa-1 asigure pe client de confidentialitate;


 Sa-1 anunte pe client durata sedintei de consiliere;
 Sa-1 anunte pe client tariful sedintei de consiliere;
 Sa creeze conditiile care sa incurajeze discutia;
 Sa reduca anxietatea initiala;
 Sa fie retinut si sa-i dea clientului posibilitatea sa vorbeasca;
 Sa asculte cu atentie pentru ca anumite subiecte ii dau informatii despre
problemele clientului;

Incuviintarile de a vorbi sunt afirmatii scurte, care invita clientul sa isi spuna
povestile si care indica faptul ca persoanele care acorda sprijin sunt pregatite sa
asculte. Incuviintarile de a vorbi sunt „usi deschise”, care le transmit clientilor
mesajul „sunt interesat si pregatit sa te ascult”. Consilierii ar trebui sa aiba grija
atunci cand folosesc intrebari la deschiderea sesiunii de consiliere. „Ce pot face
pentru tine” sau „cu ce pot sa-ti fiu de folos?”, pot duce la inceputuri nepotrivite,
sugerandu-le clientilor ca depind de resursele consilierilor mai degraba decat de
dezvoltarea propriilor resurse.

Congruenta, este foarte importanta in consiliere. Mesajul de intampinare, tonul


vocii, tinuta, mesajul corporal, toate acestea ii arata clientului cat de important
este el pentru tine.

Cateva exemple de incuviiintare de a vorbi:

2.1.2 Cadre formale:

 Spune-mi, te rog, ce te aduce aici?


 Spune-mi, te rog, ce te preocupa?

Pagină 55
 Spune-mi, te rog, care este problema?
 Te rog sa imi faci un rezumat;
 De unde ai dori sa incepi?
 Ai fost trimis de catre........................ cum iti percepi situatia?

2.1.3 Cadre informale:

 Ai ceva anume in minte?


 Sunt disponibil daca vrei sa vorbesti.
 Pari trist azi (spus simpatetic).

Recomandarea mea este sa intelegeti clientul din fata si prin intuitie veti stii care
este intrebarea potrivita.

2.2 Discutia

In cazul in care clientii au vorbit timp indelungat, consilierii pot rezuma cele
spuse, pentru a-si stabili prezenta si pentru a deschide aceasta intalnire spre
dialog. Mai mult, in cazul in care clientii vorbesc repede, consilierii pot oferi
rezumate intr-un ritm mai lent, pentru a-i calma pe clienti. Rezumatele au si
functia de punte pentru clienti, care le permite sa treaca la alt subiect sau sa
mearga mai departe. Alta functie, este aceea de asigurare ca persoana care
acorda sprijin asculta corect. Sa presupunem ca un client vine sa solicite
consiliere si incepe sa descrie un numar de probleme diferite. Rezumatele
privind identificarea zonei problemei pot oferi clientilor afirmatii mai clare decat
au reusit ei sa genereze.

2.2.1 Exemplu de rezumare:

Caz: Consilier catre o femeie tanara: „Iubitul tau te-a parasit si ai


sentimente amestecate cu privire la acest lucru. Ati locuit impreuna timp de
2 ani si sa fii din nou singura reprezinta o schimbare destul de mare. Iti
lipsesc vremurile bune pe care le-ati petrecut impreuna, dar realizezi ca se
imputinasera momentele odata cu trecerea timpului. Esti ranita pentru ca
te-a parasit insa te simti mai optimista cu privire la viitor. Nu esti inca
pregatita sa-ti cauti un alt prieten, insa simti ca o poti face dupa ce te vei
reface emotional. Te-am inteles corect?”

Pagină 56
2.3 Tehnici de structurare

Sedintele de consiliere reprezinta experiente noi pentru multi clienti.


Structurarea reprezinta explicarea procesului de consiliere clientilor. Consilierii
comunica prin mesaje corporale si vocale, precum si verbale. Dupa ce consilierii
si-au folosit tehnicile de ascultare activa pentru a-i ajuta pe clienti sa spuna de ce
au venit, ei pot rezuma punctele importante si verifica acuratetea rezumatelor
lor.

2.3.1 Exemple de afirmatii de structurare

Prima afirmatie

Avem la dispozitie 60 minute impreuna, te rog sa-mi spui ce te preocupa ?

A doua afirmatie - posibila de structurare

O singura problema - Mi-am facut o idee in ceea ce priveste motivul pentru


care ai venit. Acum, de vreme ce timpul este limitat, ma intreb daca putem
selecta impreuna o situatie specifica in cadrul problemei tale (specificati care) pe
care putem lucra. Te voi ajuta sa intelegi situatia pe de-a intregul si apoi putem
examina strategii de a o gestiona mai bine. Este in regula?

Mai mult de o problema

Dupa ce au fost rezumate mai multe probleme, consilierul spune: Pe care dintre
aceste probleme doresti sa te concentrezi? (clientul isi exprima alegerea). Bun.
Acum ma intreb daca putem identifica o situatie specifica din cadrul acestei
probleme, pe care este important sa o gestionezi mai bine. Este in regula pentru
tine?

Recapitulare - parcurgerea pasilor unei sedinte de consiliere

1. Afirmatii deschidere

2. Oferirea incuviintarii de a vorbi

3. Parafrazarea

4. Reflectarea sentimentelor

5. Folosirea intrebarilor cu final deschis

Pagină 57
6. Rezumatul

7. Efectuarea unei a doua afirmatii de structurare

2.4 Adresarea intrebarilor

Consilierii ar trebui sa se infraneze din tendinta de a chestiona prea mult si a


asculta prea putin. Intrebarile au potentialul de a distruge relatiile de consiliere,
uneori fara cale de intoarcere. De exemplu, consilierii neexperimentati pot pune
o seama de intrebari fara sa asculte intrebarile, pentru ca apoi sa urmareasca o
alta directie. In cazul acesta pot provoca rezistenta si furie.

Este foarte important sa te adresezi cu un volum al vocii potrivit, nici strident,


nici puternic, nici stins. Mai mult, si mesajele corporale trebuie sa fie
congruente.

2.4.1 Intrebari despre sentimente si reactii fizice

In mod frecvent, cand consilierii nu pot presupune un inteles comun, este nevoie
sa isi clarifice etichetele pe care clientii le ataseaza sentimentelor. Exemplu:
intrebarile ulterioare adresate unui client care spune: „sunt foarte deprimat” ar
putea fi: „atunci cand spui ca esti foarte deprimat, ce vrei sa spui?” sau „atunci
cand spui ca esti foarte deprimat, care sunt sentimentele specifice sau reactiile
fizice?” sau „te simti foarte deprimat, spune-mi mai multe despre acest
sentiment”. Apoi consilierul poate colabora cu clientul pentru a identifica
sentimentele si reactiile fizice relevante.

2.4.1.1 Exemple de intrebari:

 Cand ai inceput sa te simti astfel?


 Spune-mi mai multe despre acest sentiment.
 Descrie-mi ce simti in corp cand ai acest sentiment.
 Ai vreo imagine vizuala care sa capteze acest sentiment?
 In ce stare erai atunci si in ce stare esti azi?
 Mai sunt si alte sentimente care insotesc sau stau la baza acelui sentiment?
 Cum te simti aici si acum?
 Cat de persistent este sentimentul?
 Pe o scala de la 0 la 10 cat de puternic este sentimentul?

Pagină 58
2.4.2 Intrebari privind modul de gandire. O modalitate de adresare a
intrebarilor referitoare la modul de gandire este denumita „gandeste cu voce
tare". Aceasta modalitate incurajeaza clientii sa gandeasca cu voce tare anumite
situatii specifice. De exemplu, clientilor li se poate cere sa ii plimbe pe
consilieri, cu incetinitorul printre gandurile si sentimentele lor referitoare la
anumite experiente evocatoare de anxietate.

2.4.2.1 Exemple de intrebari:

 Ce ganduri ai avut inainte/ in timpul/ dupa situatia respectiva?


 Ce iti trecea prin minte chiar inainte sa incepi sa simti acest lucru?
 Ce fel de imagini iti vin in minte in situatia respectiva?
 Cat de frecvent ai aceste ganduri?
 De ce iti este frica?
 Ce amintiri iti starneste aceasta situatie?
 Mai erau si alte ganduri sau imagini?

2.4.3 Intrebari privind comunicarile si actiunile. Intrebarile privind


comunicarile si actiunile clientilor sunt menite sa extraga anumite detalii despre
modul in care acestia se comporta. Ceea ce spun clientii devine vag si consilierii
au nevoie de sprijin pentru a descoperi despre ce este vorba.

2.4.3.1 Exemple de intrebari/ Tipuri de intrebari

 Cum te-ai comportat atunci?


 Ce ai spus?
 Cum comunicai vocal?
 Cum comunicai prin limbajul trupului?
 Ce s-a intamplat inainte sa faci acel lucru?
 Care au fost consecintele faptului ca ai facut acel lucru?
 Unde reactionezi la fel?

2.5 Impletirea ascultarii active cu intrebari. Clientii se simt interogati atunci


cand persoanele care acorda sprijin adreseaza o serie de intrebari intr-o
succesiune foarte rapida.

2.5.1 Exemplu de situatie problema: Debbie, in varsta de 27 ani, functionara,


se prezinta la un consilier pentru ca nu se intelege cu colegii ei.

Pagină 59
 Debbie: sunt foarte ingrijorata pentru ca nu ma inteleg bine cu colegii
mei.
 Consilierul: esti preocupata de aceste relatii la locul de munca, poti sa-mi
spui mai multe despre asta?
 Debbie: da, suntem 6 functionari doar ca ceilalti par sa fie prieteni.
 Consilierul: ceilalti se inteleg bine, dar cum se poarta cu tine?
 Debbie: nu sunt rautaciosi in fata, doar ca evita sa imi vorbeasca.
 Consilierul: asadar te simti exclusa, te-am inteles bine?
 Debbie: da.
 Consilierul: tu cum te porti fata de ei?
 Debbie: mai curand tind sa ma retin decat sa vorbesc cu ei. Cumva imi
este teama de ei.

2.6 Facilitarea rezolvarii de probleme

Clarificarea obiectivelor

Consilierii ar putea sa inceapa sa ii sprijine pe clienti accesand problematica


supusa schimbarii printr-o afirmatie structurata de tipul: „acum, ca am clarificat
si rezumat multe dintre principalele dimensiuni ale situatiei-problema, am putea
si sa incercam sa clarificam obiectivele care stau la baza acesteia. Crezi ca ar fi
folositor?

Multi clienti ar raspunde „da", imediat. Unii ar raspunde „ce vrei sa spui".

2.6.1 Exemple de intrebari de clarificat obiectivele

 Care sunt obiectivele tale in aceasta situatie?


 Ce ai considera ca fiind un rezultat de succes?
 Care sunt optiunile tale in fixarea obiectivelor?
 Ce doresti sa realizezi in aceasta situatie?
 Pentru tine;
 Pentru o alta persoana sau pentru relatia ta (daca e cazul);

Recomandare: a se evita bombardarea clientilor cu intrebari privind obiectivele.

2.7 Explorarea optiunilor

Intrebarile care clarifica obiective se refera la finaluri

Pagină 60
Adesea, dupa ce isi fixeaza obiectivele, clientii se blocheaza si nu stiu cum sa
inceapa. Intrebarile si comentariile pentru generarea si explorarea optiunilor
includ: „dat fiind obiectivul tau de a (specificati obiectivul), in ce feluri crezi ca
1-ai putea atinge?”, „lasa pur si simplu ideile sa-ti inunde mintea, fara a le
suprima prea mult”, „mai sunt si alte feluri in care poti aborda situatia?”, „care
ar putea sa fie consecintele acestei actiuni?”.

2.7.1 Exemplu de caz: Situatia-problema Andrei, 39 ani, intra in procesul de


consiliere ingrijorat de relatia in continua deteriorare cu sotia sa, Adela, 38 ani si
fiul sau Mihai, 14 ani. In acest caz, consiliera, Diana 41 ani, lucreaza cu el
asupra imbunatatirii relatiei cu Mihai. Andrei admite faptul ca se concentreaza
prea mult asupra muncii sale si ca nu petrece prea mult timp, ca tata, cu Mihai.
Andrei, il vede ca pe un baiat inteligent dar este supus riscului de a-si pierde
controlul. Mihai nu pare sa acorde prea mult timp studiului, sta prin casa plictisit
si incepe sa aiba anturaj dubios. Uneori, Adela si Andrei se cearta in fata lui
Mihai, iar el iese din camera.

Obiectivele lui Andrei

 Sa dezvolte o relatie mai buna cu Mihai;


 Sa il ajute pe Mihai sa gestioneze problemele adolescentei. Optiunile lui
Mihai cu ajutorul Dianei, iata unele dintre optiunile pe care Andrei le
genereaza pentru a-si atinge obiectivele:

Obiectivul 1: optiunile pentru dezvoltarea unei relatii mai bune cu Mihai

 Organizarea volumului de munca pentru a ma asigura ca am timp pentru


Adela si Mihai;
 Sa il salut pe Mihai intr-un mod prietenos dimineata si seara cand ajung
acasa;
 Sa-i spun lui Mihai ca doresc sa-mi imbunatatesc relatia cu el si cu Adela;
 Sa nu ma mai cert cu Adela in fata lui Mihai;
 Sa ma interesez de ceea ce se petrece in viata lui Mihai, in masura in care
el este pregatit sa-mi impartaseasca;
 Sa ii spun lui Mihai ca as vrea sa petrec mai mult timp cu el;
 Sa discut cu despre lucruri pe care sa le facem impreuna ca familie;
 Sa imi iau angajamentul ca vom face lucruri impreuna;

Pagină 61
Obiectivul 2: optiuni pentru a-1 ajuta pe Mihai cu problemele adolescentei

 Sa ma port in asa fel incat Mihai sa stie ca sunt disponibil pentru el


oricand vrea el
 Sa ma interesez de activitatile lui scolare;
 Sa ma interesez de activitatile lui extracurriculare;
 Sa vorbesc cu Mihai despre faptele de viata intr-un mod neamenintator;
 Sa ii spun lui Mihai ca il voi ajuta sa conduca, atunci cand va obtine
carnetul;
 Sa ma asigur ca Mihai are destui bani de buzunar;
 Consilierii ii pot incuraja pe clienti sa scrie planurile pe hartie, pentru a fi
mai usor reamintite.

Exemplu de plan „Obiectivul lui Andrei”

Sa dezvolte o relatie mai buna cu Mihai

Pasul 1: incepand de azi il salut pe Mihai in fiecare zi intr-un mod prietenesc


dimineata si seara, la intoarcere, si ma interesez de ceea ce se petrece in viata lui
Mihai, atat cat este el pregatit sa-mi impartaseasca. De asemenea, incepand de
astazi, imi organizez munca in asa fel incat sa ma asigur ca am timp pentru
Adela si Mihai si nu ma mai cert cu Adela in fata lui Mihai.

Pasul 2: in timpul acestui weekend ii spun lui Mihai ca vreau sa-mi


imbunatatesc relatia cu el si cu Adela, ii spun ca vreau sa petrec mai mult timp
cu el, sa vedem ce putem organiza impreuna.

Pasul 3: nu mai tarziu de o saptamana dupa Pasul 2, sa ma angajez intr-o


activitate placuta cu Mihai. Pasul 4: la cel putin doua saptamani, sa mai angajez
inca o activitate placuta cu Mihai. Sa organizez activitati placute in familie.

Pentru a practica consilierea, trebuie stiut ca ceea ce il determina pe client sa


faca apel la un noi este tocmai faptul ca el, clientul, este cel mai competent
cunoscator al problemei, obiectivului sau ambitiei lui. El se afla pe un teritoriu
pe care-1 cunoaste perfect, doar ca a ajuns intr-un impas.

Or, aici este cheia problemei clientului si temelia artei consilierii. In felul in care
este pusa de client, problema este insolubila. In felul in care si-1 fixeaza el,
obiectivul este de neatins. In felul in care o abordeaza, situatia este fara iesire.

Pagină 62
Acesta este punctul asupra caruia se concentreaza consilierul atat atunci cand isi
asculta clientul, cat si atunci cand isi pune in aplicare capacitatile creatoare.

Trebuie stiut ca, daca o persoana a pus in mod clar o problema, iar daca
respectiva persoana este considerata inteligenta si experta in domeniul sau,
atunci ea ar trebui sa-si poata rezolva singura problema. Daca insa aceasta
persoana nu gaseste nicio solutie la problema cu pricina sau nu gaseste
mijloacele necesare atingerii unui obiectiv, inseamna ca ea trebuie sa reanalizeze
modul in care isi pune problema sau in care intentioneaza sa-si atinga obiectivul.

2.8 Intrebari percutante

Rezulta din cele de mai sus ca, atunci cand un client simte ca a ajuns intr-o
situatie fara iesire, este inutil sa cautam o solutie acolo unde o cauta sau in
modul in care o cauta si el. Trebuie, dimpotriva, sa-1 indrumam intr-o
reconfigurare a modului in care isi abordeaza problema sau ambitia. Aceasta
strategie se concretizeaza in felul in care clientul isi asculta clientul si in arta lui
de a pune intrebari

 Consilierul asculta nu atat problema clientului, cat felul in care clientul


pune problema respectiva. Ca urmare, el nu reflecteaza cu clientul, ci isi
indreapta atentia asupra modului de a reflecta al clientului.
 Consilierul nu incearca sa-si ajute clientul in cadrul de referinta al
acestuia, ci cauta sa-1 ajute pe client sa-si modifice cadrul de referinta
pentru a-si percepe altfel universul.
 Intrebarile clientului nu au rolul de a smulge cat mai multe informatii de
la client, ci de a-1 determina pe acesta sa simta, sa reflecteze si sa
reactioneze altfel.

Drept urmare, consilierul nu trebuie sa-si indrepte atentia spre detaliile tehnice
ale problemei clientului, caci risca astfel sa se trezeasca prizonierul aceluiasi
cadru de referinta ingust. Consilierul va interveni asupra cadrului general, care
determina modul de cautare a solutiilor de catre clientul sau.

Consilierul nu-si va indrepta in niciun caz atentia asupra dimensiunii tehnice a


problemei punctuale care trebuie rezolvata sau a obiectivului ce trebuie atins. Cu
alte cuvinte, cosnilierul nu va incerca sa ia locul clientului, ca sa nu se trezeasca
prizonierul acelorasi constrangeri si al aceluiasi impas...

Pagină 63
Paradoxal, tocmai aceasta strategie ii va permite clientului sa-si rezolve
problema sau sa-si atinga obiectivul. Caci numai efortul de reconfigurare a
cadrului sau de referinta sau de modificare a perspectivei asupra propriiilor sale
mize ii va permite clientului sa gaseasca subit o noua abordare, prin care isi va
rezolva problemele sau isi va realiza ambitiile.

In acest context paradoxal al relatiei cu clientul, cu cat consilierul va asculta si


va afla mai multe amanunte despre situatia clientului, ajungand sa-1
compatimeasca, cu atat va risca mai mult sa se pomeneasca alaturi de client intr-
o situatie fara iesire. Ca urmare, postura consilierului consta in a-si acompania
clientul fara insa a-i prelua cadrul de referinta si fara sa coboare prea adanc in
universul lui. Caci rolul consilierului este tocmai acela de a-1 ajuta pe client sa-
si regandeasca propriul cadru de referinta, sa-si perceapa mediul ambiant dintr-
un alt unghi, sa-si priveasca universul dintr-o perspectiva originala si salutara.

Diferitele intrebari ale consilierului, instrumente extraordinar de utile, nu sunt cu


adevarat eficiente decat daca sunt folosite cu finete si pertinenta, in scopul de a-
1 ajuta pe client sa perceapa altfel pentru a face altfel. Intrebarile au rolul de a-1
indruma pe client intr-un demers fara echivoc: transformarea cadrului de
referinta care-i limiteaza potentialul de crestere si de dezvoltare in scopul de a-1
determina apoi sa actioneze altfel.

2.9 Intrebari simple / complicate

Punand intrebari prea multe, prea lungi si indreptate spre optiuni personale, unii
consilieri demonstreaza ca incearca, indirect sau inconstient, sa propuna solutii,
sa obtina recunostinta, sa-si justifice prezenta, sa accelereze procesul prin care
trece clientul lor etc. Chiar daca astfel de intrebari prea numeroase si, de multe
ori, nepotrivite au la baza sentimentele cele mai bune, ele nu fac decat sa
impiedice demersul autonom al clientului. De aceea, intrebarile de acest gen
sunt considerate inefic iente.

2.10 Intrebari neutre / dirijate

O alta deosebire dintre tipurile de intrebari se refera la obiectul lor. In consiliere,


ca si in comunicarea generala, consideram ca o intrebare are drept scop
obtinerea de noi informatii. Ca urmare, pentru a obtine intr-adevar noi
informatii, este bine sa nu incercam sa influentam dinainte continutul
raspunsului.

Pagină 64
O intrebare care lasa-i lasa interlocutorului campul continutului complet liber
este o intrebare „neutra” si este considerata utila. In schimb, o intrebare care prin
felul in care este formulata, propune o anumit raspuns, este o intrebare
„dirijata”. In consiliere, intrebarile dirijate trebuie evitate. De exemplu:

 „Sunteti furios?" propune o emotie printre altele si atrage atentia


clientului asupra unui continut specific.

Clientul se poate concentra asupra acestei emotii, remarcand ca, intr-adevar,


simte o anume enervare, vecina cu furia. Totusi, atentie, caci concentrarea
personala asupra unei emotii ii poate da acesteia importanta, in detrimentul
alteia, la fel de prezenta, dar nementionata de catre consilier.

Daca vrem cu adevarat sa stim ce gandeste sau ce simte o persoana, este bine
asadar sa-i punem o intrebare mai „neutra" (chiar daca ea vizeaza anumite
emotii sau sentimente), care, prin forma ei, sa faciliteze libera exprimare a
respectivei persoane; de exemplu:

 „Ce simtiti in momentul asta?"

Forma intrebarii de mai sus: „Sunteti furios?" are totusi meritul de a fi simpla.
Unele intrebari dirijate vehiculeaza atatea informatii si chiar judecati sau
credinte, incat aproape ca-i propun interlocutorului sa accepte sau sa refuze
cadrul de referinta ingust al celui care le pune. Daca, din punct de vedere formal,
astfel de intrebari pretind ca urmaresc obtinerea unor informatii, in realitate
lucrurile stau cu totul invers. De exemplu:

 „Acest mediu ambiant pasiv, care va obliga sa duceti in spinare mai mult
decat partea dumneavoastra de responsabilite, nu starneste in
dumneavoastra o reactie de furie, sau cel putin de enervare?"
 „Nu credeti ca, atunci cand ne aflam intr-un context ierarhic, iar cultura
intreprinderii este de tip traditional, este mai intelept sa reflectam foarte
bine inainte de a ne asuma un risc?"

Este limpede ca cele doua intrebari dirijate si complicate de mai sus nu sunt
intrebarile unui consilier. Daca doreste sa-i lase clientului sau un spatiu cu
adevarat liber in care acesta sa se poata exprima neingradit, consilierul va pune o
intrebare neutra si simpla: „Ce parere aveti?" sau „Ce simtiti acum?" etc. Astfel
de intrebari au totodata si un caracter „deschis".

Pagină 65
2.11 Intrebari deschise / inchise

Printre diferitele categorii de intrebari exista si intrebarile „deschise", care ii pun


clientului la dispozitie un vast teritoriu de exprimare, precum si cele „inchise",
care propun o alternativa, lasandu-1 pe client sa aleaga sau sa se pozitioneze
intr-un fel sau altul. Intrebarile deschise largesc campul de „dialog" al clientului,
in vreme ce intrebarile inchise il obliga sa opteze. Sa luam cateva exemple de
intrebari deschise:

 Ce doriti sa faceti in aceasta situatie?


 Care sunt optiunile dumneavoastra?
 Care este pentru dumneavoastra etapa urmatoare?
 Care sunt termenele de punere in practica?
 Ce sentimente va incearca intr-o astfel de situatie?

Pus sa raspunda la astfel de intrebari, clientul poate descrie pe larg ce doreste, ce


simte, poate vorbi despre ritmul sau, despre gandurile sale etc. Consilier-ul isi
formuleaza intrebarea astfel incat nimic sa nu sugereze ca el ar avea o parere sau
ca si-ar indrepta atentia spre un punct anume. Consilierul nu influenteaza
raspunsul. Acest gen de intrebari suscita din partea clientului un comentariu mai
personal, uneori original sau neasteptat, alteori mai lung sau ezitant.

Este bine ca, in anumite momente, consilier-ul sa-1 determine pe client sa-si
restranga domeniul de cautare sau campul „dialogului" personal. Consilier-ul va
propune atunci o forma de intrebare cu un continut mai „dirijat”:

 Doriti sa treceti la actiune, sau preferati sa mai asteptati putin?


 Preferati optiunii A optiunea B sau C?
 Aveti de gand sa reactionati imediat, sau vreti sa lasati lucrurile sa se mai
„coaca”?
 Va simtiti mai degraba iritat sau mai degraba stimulat de aceasta
intamplare?

Toate intrebarile de mai sus propun alternative si il obliga pe client sa opteze.


Clientul va alege intre cele doua sau mai multe optiuni pe care i le propune
consilierul (dar care rezulta din propriul sau dialog). In cazul in care clientul nu
s-a hotarat, forma intrebarii ii sugereaza s-o faca. Rostul unor astfel de intrebari
este deci acela de a-1 indruma pe client atunci cand acesta este gata sa faca o
alegere.

Pagină 66
Consilierul trebuie sa aiba in vedere faptul ca forma intrebarii „inchise" il poate
indrepta pe client spre o actiune sau spre o concluzie, fara insa a influenta
continutul alegerii sale.

Atentie: daca aceasta alegere este propusa prea devreme, clientul nu va fi gata sa
transeze. Raspunsul care va arata ca propunerea venita din partea consilierului
este prematura va fi „Nu stiu”. Consilierul trebuie deci sa stie cand anume sa
puna o intrebare inchisa. Caci intrebarile inchise pot provoca sau confirma o
hotarare sau o concluzie, cand sunt puse la timp sau pot scoate la iveala pripeala
consilierului sau insuficienta pregatire a clientului, cand sunt puse prea devreme.

Atentie: de regula, intrebarile inchise atrag din partea clientului un raspuns scurt.
S-ar putea ca, dupa ce a raspuns, clientul sa se astepte la o noua intrebare. De
aceea, intrebarile inchise constituie un fel de jalon care poate duce la aparitia
unei pauze in dialogul clientului. O stimulare judicioasa din partea consilierului
il va ajuta pe client sa-si duca mai departe gandurile, sau sa initieze tranzitia spre
o alta activitate de dialog personal.

2.12 Intrebari active / analitice

Printre tipurile de intrebari, o alta distinctie este aceea dintre intrebarile care
asteapta un raspuns analitic si cele care provoaca o actiune. Intrebarile analitice
atrag de regula raspunsuri ce fac apel la trecut sau la cadrul de referinta dobandit
al clientului.

Intrebarea analitica urmareste sa-1 ajute pe client sa-si constientizeze


motivatiile, contextul, mijloacele si constrangerile. Clientul va starui asupra
istoricului situatiei sau o va descrie mai amanuntit. Intrebarile analitice puse de
consilier smulg de la client mai multe informatii, sub forma de explicatii sau de
justificari. Subliniem de aceea ca intrebarile analitice nu se numara printre cele
la care ar trebui sa recurga un consilier.

2.12.1 De ce?

Acestea isi au intotdeauna originea fie in trecutul clientului, fie in mediul lui
ambiant, perceput ca restrictiv sau constrangator si care-i limiteaza posibilitatile
de dezvoltare.

De aici rezulta ca toate intrebarile orientate spre intelegerea problemei, spre


trecut, spre dificultatile insurmontabile ale clientului, spre disecarea contextului

Pagină 67
sau a alegerilor gresite din trecut pot fi considerate ca, practic, inutile. Daca
pornesc de la principiul paradoxal potrivit caruia „pentru a reusi, trebuie sa
intelegi de ce ai esuat”, astfel de intrebari nu fac decat sa-1 lase pe client
prizonier al contextului sau al cadrului de referinta care-1 limiteaza si din care el
ar trebui ajutat sa se smulga.

Aceasta afirmatie are, desigur, si cateva exceptii importante. De pilda, un


consilier poate intreba „de ce?” pentru a intelege mai bine din raspunsul
clientului sau felul in care acesta se limiteaza. Consilierul insa nu trebuie sa
asculte continutul raspunsului, ci sa caute mai degraba sa surprinda ce anume se
ascunde in spatele cuvintelor, pentru a sesiza cadrul de referinta al clientului; in
acest caz, raspunsul clientului ii va permite consilierului sa inteleaga modul sau
de a gandi.

Astfel, daca intamplator il va intreba pe client „de ce?”, consilierul nu va asculta


continutul raspunsul in specificitatea lui proprie situatiei, ci in forma lui
generala. Aceasta forma ofera adeseori indicatii asupra structurii care limiteaza
cadrul de referinta al clientului.

2.12.2 Cum?

Intrebarile centrate pe actiune au meritul ca il determina pe client sa ia in calcul


noi posibilitati, sa se gandeasca la faurirea unui viitor nou, diferit. In general,
astfel de intrebari incep cu „Cum ati proceda ca sa...?”.

In consiliere, intrebarile care incep astfel sunt considerate cele mai bune. O
asemenea intrebare, deschisa, poate fi neutra, sau poate fi dirijata subtil, in
functie de etapa de consiliering in care s-a ajuns.

Intr-adevar, intrebarea „Cum ati proceda ca sa...?” presupune ca deja clientul s-a
hotarat sa treaca la fapte si ca poate acum reflecta la strategia, tactica sau
comportamentul de care are nevoie. Aceasta presupunere poate sa fi confirmata
de activitatea ce preceda intrebarea, caz in care intrebarea va fi neutra. Daca insa
clientul nu a dat semne ca ar dori sa treaca la fapte, o asemenea intrebare din
partea consilierului il va dirija spre alegerea unei actiuni. Cu alte cuvinte, daca
apare prematur in raport cu dorinta clientului de a trece la actiune, intrebarea
„Cum ati proceda ca sa...?” va fi perceputa ca o intrebare dirijata si deci
nepotrivita.

Pagină 68
Sa examinam, de exemplu, urmatoarele doua intrebari:

„Aveti de gand sa-i explicati colaboratorului dvs. punctul dvs. de vedere?”

Intrebarea este analitica si neutra. „Aveti de gand sa...?” este o intrebare care-i
propune clientului sa reflecteze la oportunitatea unei actiuni. Ea da nastere unui
dialog asupra avantajelor si inconvenientelor unei actiuni, ceea ce, in sine,
privilegiaza reflectia si poate duce la o amanare, fie si trecatoare, a hotararii de a
actiona. Acest lucru poate fi oportun in cazul in care clientul nu este gata sa
actioneze, sau inoportun, daca il va incuraja sa-si amane actiunea.

„Cum ii veti explica punctul dvs. de vedere colaboratorului dumneavoastra?”

O astfel de intrebare este considerata activa si, uneori, dirijata. In acest exemplu,
intrebarea, care incepe cu „Cum...?”, porneste de la presupunerea ca va avea loc
o explicatie. Intrebarea este centrata pe modul in care va proceda clientul. Ea ii
propune clientului sa pregateasca o punere in practica, pornind de la
presupunerea ca hotararea de a actiona a fost deja luata. Daca nu este pregatit,
clientul s-ar putea simti impins intr-o directie pe care inca nu a ales-o. Daca insa
clientul este gata sa actioneze, atunci aceasta intrebare oportuna ii va propune sa
faca un pas inainte, trecand la definirea unei tactici sau a unei strategii.

In general, in demersul de consiliere, intrebarile care-1 orienteaza rapid pe client


spre elaborarea si punerea in aplicare a unor solutii si spre construirea activa a
propriului sau viitor sunt considerate ca fiind mult mai eficiente decat acelea
care il centreaza pe analiza si intelegerea situatiei sale prezente sau trecute.

Pagină 69
EXERCITIUL 2.13

Obiective OMUN (HUGG, Joseph O'Connor, preluare Maria Cotoi)

OBIECTIVELE DIN ALTĂ PERSPECTIVĂ

Gandește-te la viața ta. Ce obiective îți dorești aici și acum?

1. Ce anume îți dorești? (formulat pozitiv).

2. De ce vrei să obții....................................? Ce valoare are în ochii tăi? De ce


este important penteru tine?

3. Îți poți asigura prin forțele proprii mijloacele necesare? Cum îți poți crește
capacitatea de a le obține?

4. Ce anume te face să crezi că poți acest lucru? Au reușit și alții?

5. Ce anume ai de făcut pentru atingerea obiectivului?

6. Când faci primul pas? Ce anume poți face în prima zi, prima săptămână, lună?
Care este al doilea pas? Până la ce dată reușești totul?

7. În ce fel vei știi că ți-ai atins obiectivul?

8. Cum îți pot confirma cei din jur ca ți-ai atins obiectivul?

9. Unde, când, cum vrei să-ți atingi obiectivul?

Pagină 70
10. Ce anume te-a împiedicat pâna acum ?

11. Dar în prezent?

12. Ce te-ar putea împiedica în viitor?

13. Aceste blocaje sunt mereu prezente?

14. Ce ai de câștigat în felul acesta?

15. Ce anume pierzi?

16. În ce mod pot fii afectați alții de îndeplinirea obiectivului tău?

17. De ce resurse ai nevoie?

18. Ce resurse ai deja?

19. Cum le poți obține pe celelalte?

Pagină 71
2.14 Inchiderea sedintei

a) Sa fie anuntata (pana aici; cred ca este suficient pentru astazi); Formulari
pentru final:

Observ ca trebuie sa terminam in 10 minute...si presupunand ca doresti sa revii,


poate ca ar trebui sa petrecem o parte din acest timp uitandu-ne la ceea ce ai
putea face inainte de urmatoarea intalnire;

Inainte de a incheia, ar putea fi o idee buna sa revedem ce am facut azi si sa


vedem cum poti sa construiesti pe aceasta baza, pana ne intalnim data viitoare;

Ai mai dori sa aduci ceva in discutie pana data viitoare?

 Sa faca o rezumare sau sa faca beneficiarul rezumarea;


 Feedback reciproc.

Oferirea de provocari si feedback sunt doua tehnici de referinta ale consilierului.


Provocarile calificate invita clientii sa examineze discrepantele dintre
sentimente, gandurile sau mesajele lor, pe care, din varii motive, pot sa nu le
constientizeze suficient.

Exemple de inconsecventa in oferirea de provocari

 Imi spuneti ca va simtiti trist cu privire la acest aspect si cu toate acestea,


zambiti;
 Spuneti ca ati trecut peste povestea cu el, si cu toate acestea, il sunati;
 Imi spuneti ca apreciati adevarul si cu toate acestea, il modificati
cateodata;
 Ati spus ca doriti sa petreceti mai mult timp cu copiii si cu toate acestea,
nu o faceti;
 In ultima noastra sedinta, ati spus ca v-ati saturat de seful dvs;
 Imi spuneati ca partenerul dvs nu face nimic pentru dvs iar acum imi
spuneti ca a spalat toate vasele;

Mesajele pentru oferirea de provocari includ:

 Pe de o parte...pe de alta parte;


 Pe de o parte....totusi;
 Spuneti ca...dar;
 Receptionez doua mesaje....

Pagină 72
Consilierii trebuie sa aiba grija, sa nu exagereze cu oferirea de provocari.

Feedback-ul este acel proces prin care o persoana sau un grup primeste
informatii despre modul in care comportamentul persoanei sau grupului are o
influenta asupra altor persoane sau grupuri.

Un proces de feedback reusit este un proces prin care se ofera ajutor si se


realizeaza invatarea.

Care este scopul procesului de feedback? Un feedback constructiv determina


persoana care il primeste sa devina constienta de anumite lucruri, ii ofera
acesteia diverse optiuni si posibilitatea de a alege, incurajeaza activitatea de
dezvoltare personala.

Un feedback constructiv nu inseamna in mod necesar un feedback pozitiv; un


feedback negativ, in conditiile in care este bine realizat, poate constitui un
instrument de invatare util si eficient.

Un feedback distructiv este cel prin care in loc sa se transmita persoanei


respective informatii utile si in loc sa i se dea acesteia posibilitatea de a le folosi
in procesul de invatare, i se induce un sentiment neplacut si i se ofera prea
putine informatii utile in procesul de invatare.

Un feedback bine realizat

Indrumari

Folositi mesaje care sa cuprinda pronumele „eu” mai degraba decat „tu” (sau
„dvs”)

 Ai facut....
 Te resimt...

Fiti concreti iar cand este posibil, emiteti feed back in mod pozitiv .

 Inexact si negativ - acest lucru este putin productiv


 Concret si pozitiv - credeam ca poti vorbi mai tare si ca poti folosi
contactul vizual
 Folositi feed back ul de verificare, precum si pe cel corectiv
 Consider ca volumul vocii tale este unul bun, insa ai putea folosi si
contactul vizual;

Pagină 73
Luati in considerare feed back ul emotional, precum si pe cel comportamental.
Atunci cand ai vorbit cu voce tare si ai avut contact vizual foarte direct, m-am
simtit dominat de tine. Luati in considerare demonstrarea feed back ului

- As dori sa-ti arat cum m-a coplesit contactul tau vizual (apoi demonstrati)
Oferiti-le ocazia clientilor de a raspunde la feed back

- Care este reactia ta la ce ti-am spus? Dupa conducerea unor mici jocuri de rol,
cereti-le clientilor sa se evalueze pe ei insisi inainte de a oferi orice fel de feed
back. Unul dintre motivele bune pentru a-si oferi feed back, este autoobservarea.
La sfarsit, continuati „te-ar deranja daca as face si eu o observatie, doua....?” si
continuati cu feedback-ul.

Pagină 74
CAPITOLUL III.TEHNICI SPECIFICE DE CONSILIERE

3.1 Cadrul intern de referinta

Cati oameni cunoastem care sa ne asculte in mod adecvat? Putini. Pe langa


faptul ca doresc sa aiba timp pentru a vorbi despre propriile ganduri, sentimente
si experiente, multi oameni dintre cei pe care ii cunoastem vor pune „pecetea"
asupra a ceea ce spunem, in loc sa ne asculte. Singurul obiectiv al oricarui curs
de tehnici de consiliere de baza sau de consiliere este de a imbunatati calitatea
ascultarii.

3.2 Folosirea ascultarii active

Exemplu: doi consilieri se intalnesc la sfarsitul zilei de lucru. Unul pare plin de
vigoare, celalalt obosit. Consilierul obosit: nu stiu cum poti sa fi atat de plin de
vigoare dupa ce ai ascultat atata timp. Consilierul plin de vigoare: cine asculta?

In orice relatie de consiliere unu-la-unu au loc patru feluri de ascultare.


Ascultarea se manifesta intre consilier si client si in cadrul fiecarei parti.
Calitatea ascultarii interioare a unui consilier sau sensibilitatea la propriile
ganduri si sentimente poate fi vitala pentru calitatea ascultarii exterioare. O
atitudine de acceptare implica respectarea clientilor ca oameni diferiti, cu
drepturi asupra propriilor ganduri si sentimente. Toti oamenii sunt supusi
greselii si detin competente mai buna sau mai slabe sau capacitati care pot duce
fie la fericirea sau la suferinta proprie. Consilierii trebuie sa fie prezenti total in
fata clientului, acest lucru insemnand absenta atitudinii de aparare si a dorintei
de a permite expresiilor si experientelor clientilor sa-i afecteze. Exista un
proverb indian care spune „nu judeca nici o persoana pana cand nu ai umblat
doua luni cu mocasinii ei.”. Pentru ca unii clienti sa simta ca, consilierii ii
receptioneaza, este necesar ca acestia sa-si dezvolte abilitatea de a „umbla in
mocasinii lor” sau „sa se pune in locul lor” sau „sa vada lumea prin ochii lor”.

Exemple de raspunsuri ale consilierilor:

Raspunsuri din cadrul extern de referinta

 Ei bine, este foarte interesant


 Eu as fi reactionat altfel in acea situatie
 Pur si simplu, nu poti sa ai incredere in barbati/ femei
 Cred ca ai fi putut sa o faci daca ai fi incercat cu adevarat

Pagină 75
 Pari sa te enervezi prea usor

Raspunsuri din cadrul intern de referinta

 Esti foarte fericit cu noii tai colegi de lucru


 Te simti enervat pentru faptul de a fi reactionat astfel
 Ai sentimente amestecate cu privire
 Te simti inspaimantat cand el/ ea tipa la tine...
 Esti ingrijorat ca ai putea pica testul pentru obtinerea carnetului de sofer...

Exemple de sedinta de consiliere:

Clientul catre consilier

Client : sunt ingrijorat ca ea nu m-a vizitat dupa operatie

Consilier:

a. n-ai de ce sa te ingrijorezi (Exterior)

b. Esti ingrijorat ca nu a mai venit dupa aceea (interior)

c. Cred ca o sa vina (exterior)

Pagină 76
EXERCITIUL 3.3

Raspunsuri din cadrul extern/ intern de referinta

Exemple de sedinte de consiliere:

Clientul catre consilier

Client : -sunt ingrijorat ca ea nu m-a vizitat dupa operatie

Consilier:

a. n-ai de ce sa te ingrijorezi (Exterior)

b. Esti ingrijorat ca nu a mai venit dupa aceea (interior)

c. Cred ca o sa vina (exterior)

Care este cadrul de referinta in exemplele de mai jos?

Clientul: chiar este vital pentru mine sa trec de aceste trei examene si sa incep sa
castig bani

Consilier:

- si eu simteam la fel cand eram in pragul absolvirii (IN/ Ex)

- pune-ti capul la contributie pana dupa examen (IN/Ex)

- simti ca este foarte important sa treci de aceste examene si sa ai un venit (In/


EX)

Clientul: vreau sa ies si sa ma simt bine insa nu am bani

Consilier:

- ti-ai dori sa iesi si sa te distrezi insa nu ai bani (In/EX)

- exista cateva lucruri pe care poti sa lle faci si care nu sunt scumpe (IN/ Ex)

- de ce nu-ti cauti o slujba cu jumatate de norma (IN/ Ex)

Pagină 77
Clientul: sunt nefericit pentru ca nu exista nimeni de care sa fiu apropiat aici

Consilier:

- multor oameni le trebuie ceva timp pentru a se adapta intr-un loc nou (IN/Ex)

- esti singur pentru ca nu ai prieteni adevarati aici (In/ EX)

- ei bine, am mai vazut oameni care s-au simtit la fel (IN/ Ex)

Pagină 78
3.4 Metafora terapeutica si schimbarea

Ajuta-i pe cei care au nevoie sa-si schimbe un comportament nedorit, sa


depaseasca obstacole, sa-si invinga rezistenta si sa-si traiasca viata deplin
utilizand metafora terapeutica de D. Harlan Kilstein.

Legendarul Milton Erickson, celebrul hipnoterapeut, era renumit pentru


extraordinara sa abilitate de a-i ajuta pe oameni sa realizeze schimbari personale
dramatice.

El spunea povestiri, parabole si glume in care recunoastem patternuri profunde


puse la lucru. Erickson facea totul sa para atat de usor incat ii pacalea pana si pe
specialisti.

Ernest Rossi, student al lui Erickson, a urmarit felul cum acesta lucra cu unul
dintre clientii sai si a inregistrat sedinta in cadrul careia profesorul sau a realizat
o inductie hipnotica. La un moment dat Rossi a intrerupt inregistrarea
specificand faptul ca in momentul respectiv Dr. Erickson a inceput sa-i spuna
clientului sau o povestire.

Asa cum unul dintre cei mai buni studenti ai lui Erickson n-a recunoscut
folosirea unor patternuri extraordinare, nici clientii cu care vei lucra n-o vor
face. Erickson avusese la un moment dat un client a carui problema o constituia
ejacularea precoce si faptul ca din cauza acesteia nu avea o viata sexuala
normala. Barbatului ii era atat de jena sa vorbeasca despre problema sa incat nu
suporta sa discute pe aceasta tema, asa ca Erickson i-a spus o povestire.

In 1935 "British Journal of Medical Psychology” a publicat cu titlul "A Study of


Experimental Neuroissis Hypnotically Induced in a Case of Ejaculato Praecox”
un articol scris de Erickson despre cazul mai sus mentionat.

Ceea ce-i relatase Erickson clientului sau fusese o povestire imaginara, special
construita pentru acesta.

Aceasta dezvaluire i-a uimit pe multi, astfel ca personalitati stralucite precum


Margaret Mead si Gregory Bateson au cerut sa li se explice exact cum anume a
fost construita acea complexa povestire, ceea ce Erickson a si facut in anul 1944
intr-un articol. Totusi, procesul de elaborare a povestirii parea atat de complicat

Pagină 79
incat nimeni altcineva nu a fost capabil sa foloseasca metafora terapeutica pana
cand David Gordon a reusit sa sparga codul metaforei terapeutice facand-o
accesibila tuturor.

3.4.1 Puterea metaforei

Metaforele sunt mai mult decat un mod de a vorbi despre o experienta. Ele sunt
chiar experienta noastra. Ele stabilesc filtrele prin care percepem lumea si ii dau
un sens acesteia. Din acest motiv, metaforele servesc ca parghii puternice
capabile sa schimbe perceptia si experienta si ca urmare iti dau posibilitatea de a
schimba comportamentul oamenilor.

Metaforele terapeutice sunt povestiri special construite. Desi sunt simple, ele
sunt instrumente ideale pentru schimbari evidente sau tainice.

Oamenii se recunosc pe ei insisi in povestirea pe care o asculta si devin o parte a


acesteia. Asa ca o metafora terapeutica puternica este o povestire elegant
construita care poate declansa o schimbare personala majora.

Povestind... pentru schimbare

Erickson a descoperit ca atunci cand spunea astfel de povestiri ocolea rezistenta


constienta. Atunci cand povestesti metafora terapeutica sadesti o samanta. Unele
metafore dau roade imediat iar altele lucreaza in timp.

Reala frumusete a metaforelor terapeutice consta in capacitatea lor de a actiona


intr-o maniera indirecta si discreta, in mod profound si durabil in sensul
schimbarii. Aceasta inseamna ca atunci cand povestesti cuiva o metafora,
persoana respectiva nu trebuie sa-si dea seama de intentia ta si ca poti ajuta
oamenii declansand schimbari profunde in vietile lor fara ca ei sa stie vreodata
ca ai actionat in acest sens.

3.4.2 Si acum sa vedem cum functioneaza metafora .....

Ne putem imagina doua planuri: cel al lumii reale care contine o problema
pentru care clientul nu a reusit sa gaseasca o solutie si planul metaforic creat de
terapeut (pe care ni-1 imaginam plasat sub planul real si paralel cu acesta). In
acest plan metaforic, terapeutul furnizeaza clientului o problema mataforica

Pagină 80
corespunzatoare problemei reale a acestuia, precum si solutia metaforica
adecvata.

Clientul proceseaza in subconstient solutia mataforica si o aplica in viata reala.


Solutia pe care clientul o creeaza este cea care se potriveste cel mai bine vietii
sale.

Aplicabilitate nelimitata si putere nelimitata in a oferi ajutor .

Erickson a fost primul care a folosit metafora terapeutica in terapie si aceasta


continua sa fie folosita si azi cu succes de multi specialisti NLP, utilizarea
metaforei se dovedeste a fi valoroasa si in afara terapiei:

1. Devii capabil sa asculti si sa apreciezi semnificatia metaforelor prin care


oamenii obisnuiesc sa-si descrie experientele si devii totodata capabil sa
relationezi cu ei raspunzandu-le in aceiasi termeni.

2. Comunici mai eficient cu membrii familiei tale si poti discuta cu ei subiecte


altfel greu de abordat. Desi adesea se dovedeste ca este foarte dificil sa lucrezi
cu membrii familiei, metafora terapeutica face totul posibil.

3. Convingi clientul sa treaca la actiune fara sa negociezi. Rezultatele vor aparea


de indata si vei mentine o relatie foarte buna cu clientul tau.

Metaforele creeaza un limbaj si o lume pe care le impartasesti cu ceilalti si in


care poti comunica usor, deplin si cu impact. Lumea metaforei pe care o
impartasesti cu clientul poate deveni o lume in care acesta gaseste rezolvarile
problemelor lui.

Pagină 81
EXERCITIUL 3.5

Metafora

Este acceptat faptul ca metafora e cea mai rapida si eleganta cale de a comunica
lucruri complexe intr-o forma simplificata. Constructia metaforei de catre unii
hipnoterapeuti ia forma opusa. Povestile si anecdotele pot fi receptionate fara
manifestarea vreunei rezistente si vor afecta gandirea inconstienta. Am putea
pierde timp gandindu-ne ce metafora ar fi potrivita pentru un client anume. Daca
o persoana se poate asocia rapid cu o poveste si apoi proceseaza personal pe mai
multe niveluri, acest fapt devine o poarta deschisa catre inconstient.

Intentia unei metafore este aceea de a activa eul interior. Folosind un lucru
"universal" (ceva pentru care oricine ar avea o referinta — o casa, un pat, o
bautura, un parinte), conexiunea pentru un client devine mult mai rapida si mai
facila.

Exercitiu:

De exemplu, daca ar fi sa te gandesti acum la masina ta personala ca si cum ar fi


viata ta...ce iti spune asta? Cum e inauntru? Functioneaza bine? Esti fericit cu
masina ta? E timpul pentru una noua? Ce cred altii despre ea? Ce aveai inainte?
Are tot ce-i trebuie la bord in caz ca se strica? Are plinul facut? Franele
functioneaza? Ai o harta? E curata? Tii la ea?.. Creand o simpla metafora si
legand-o cu ceva ce poate fi explorat (in acest caz o masina — o viata) si apoi
punand intrebari, clientul este condus in a procesa intern, primind astfel
raspunsuri emotionale din partea inconstientului.

In multe cazuri un client va vorbi despre anumite lucruri concepte universale,


exprimandu-si astfel problemele. Daca observi asta, ti se ofera cea mai pura,
simpla si eleganta metafora pivotala din partea clientului.

Pastrand lucrurile cat mai simple schimbarea devine facila...arunca o privire in


jurul tau si observa ce metafore ai chiar in fata ta...chiar acum.

Pagină 82
3.6 Obiective

Obiectivele clientului Atingerea obiectivelor prin NLP (extras din "Heart of the
Mind" de Connirae si Steve And). Sa stii ca merita sa ai ceea ce iti doresti, astfel
incat sa fi realmente satisfacut atunci cand obtii lucrul respectiv este minunat.
Trecerea prin seria de intrebari de mai jos iti poate fi utila si de ajutor in
identificarea obiectivelor personale sau a „rezultatelor” care merita sa fie
obtinute.

Pasul 1.

Alege un obiectiv. Mai intai, intreaba-te „Ce vreau?”. Alege un obiectiv sau o
dorinta. In cazul in care te gandesti la mai multe obiective observa daca ele sunt
oarecum asemanatoare. De exemplu, daca vrei sa fii capabil sa te motivezi
pentru a-ti face curatenie in casa, pentru a-ti face rapoartele la timp si a finaliza
anumite sarcini, toate acestea au legatura cu a fi motivat. Daca te gandesti la mai
multe scopuri care nu sunt asemanatoare, alege pentru inceput doar unul dintre
ele.

Pasul 2.

Cunoaste dovada pentru obiectivul tau. „Cum vei stii ca ti-ai realizat
obiectivul?”. Unii oameni nu au nici un mod de a afla daca si-au atins
obiectivele si acest lucru inseamna ca ei nu reusesc sa simta satisfactie realizand
ceva. De exemplu, obiectivul meu ar putea fi: „Vreau sa am mai mult succes”.
Daca n-am dovezi pentru ceea ce inseamna „succesul” pentru mine, s-ar putea sa
muncesc toata viata pentru a avea succes si chiar sa obtin foarte mult in acest
sens, insa fara a avea vreodata sentimentul implinirii. Poti defini succesul prin a
reusi sa faci pe cineva sa zambeasca, a obtine un job sau un alt lucru.
Checkpoint. Este dovada strans legata de scop? Asigura-te ca dovada iti
furnizeaza un raspuns bun si realist cand te intrebi daca iti atingi scopul.

Pasul 3.

Alege unde, cand si cu cine vrei sa atingi obiectivul tau. Este foarte important sa
te gandesti cand doresti sa-ti realizezi obiectivul si cand nu. De exemplu, daca
obiectivul tau este „sa ma simt plin de incredere”, vrei sa te simti astfel tot
timpul? Probabil ca nu vrei sa te simti plin de incredere in legatura cu mersul
acrobatic pe o sarma intinsa la 30 de metri deasupra solului daca nu stii sa o faci.

Pagină 83
Cand, unde si cu cine vrei sa te simti plin de incredere? Poate ca vrei sa te simti
astfel doar atunci cand ai priceperea si pregatirea necesara pentru ca increderea
sa ti se potriveasca. Cand nu ai inca pricepere poti dori un alt sentiment precum
„precautia”, „curiozitatea” sau „a sti ca imi pot folosi greselile pentru a-mi
imbunatati priceperea”.

Checkpoint. Fii exact. „Ce anume din ceea ce vei vedea, auzi sau simti te va
anunta ca este momentul sa-ti realizezi obiectivul”.

Pasul 4.

Verifica obstacolele.

„Ce te impiedica sa iti fi atins deja obiectivul?” Poate ca nimic nu te opreste.


Daca este asa poti trece direct la pasul 5. Uneori un alt obiectiv intra in conflict
cu cel pe care vrei sa-1 realizezi. Intr-un astfel de caz este important sa gasesti
un mod de a indeplini ambele obiective astfel incat ele se pot sustine unul pe
celalalt. Daca nu, ele pot fi de obicei programate in asa fel incat sa nu se mai
afle in conflict.

Pasul 5.

Gaseste resursele existente.

„Care dintre resursele pe care le ai deja te vor sprijini in indeplinirea


obiectivului?” Daca obiectivul tau este sa te simti capabil sa vorbesti in public,
gandeste-te ce parti ale scopului tau poti deja realiza. Probabil ca stii deja sa
vorbesti, sa te ridici si sa privesti inspre public etc.. A intelege cat de mult poti
deja realiza iti furnizeaza un sentiment pozitiv de implinire si o baza solida
pentru invatarea abilitatilor de care ai nevoie pentru deplina realizare a scopului
tau.

Pasul 6.

Resursele aditionale.

„Ce alte resurse sau abilitati iti sunt necesare pentru a-ti realiza obiectivul?”
Daca stii ce anume din obiectivul tau poti deja realiza, iti va fi mai usor sa-ti
orientezi atentia asupra partilor pe care ai nevoie sa le inveti. Poate ca ai nevoie
sa accesezi un sentiment de incredere cand publicul te observa in timp ce

Pagină 84
vorbesti. Poate ca ai nevoie de un mod de a-ti urma planul sau de modalitati de a
raspunde cu mai multa caldura publicului.

Pasul 7.

Alcatuieste-ti un plan. „Cum iti vei atinge obiectivul?”; „Care va fi primul tau
pas?” Unele obiective simple pot fi realizate imediat, dar de cele mai multe ori
atingerea unui obiectiv major se face pas cu pas si necesita timp.

Checkpoint A. Asigura-te ca primul pas este potrivit si realizabil.

Checkpoint B. S-ar putea sa fi aflat deja ca simpla trecere prin acest proces de
autochestionare te-a ajutat sa-ti canalizezi atentia asupra a ceea ce vrei sa faci
pentru a realiza un scop valoros pentru tine.

Ce vrei CU ADEVARAT? Uneori aveti nevoie sa va intrebati de mai multe ori


„Ce-mi imi va aduce cu adevarat acest lucru?” inainte de a ajunge la un scop
fundamental. De exemplu, obtinerea unui anumit job ar putea fi un mod de a fi o
persoana de succes. A fi o persoana de succes ar putea fi o cale de obtinere a
respectului din partea altora, etc..

3.7 Recadrarea/ reframimg

Recadrarea este unul dintre cele mai puternice si rapide unelte de schimbare
dezvoltate pana acum in NLP. De cele mai multe ori functioneaza instant, prin
schimbarea cadrului si rearanjarea hartii mentale, avand un impact major asupra
comportamentelor.

Inainte sa definim cuvantul „recadrare” e nevoie sa intelegem ce inseamna


„cadru” sau „incadrare”. Conceptul de „cadru” se refera la un punct de vedere
din prisma caruia vedem lumea, nascut din experientele personale sau din cele
din jurul nostru. Experienta in sine nu are nici un sens. Ea exista pur si simplu.
Noi ii oferim un sens in functie de convingeri, valori si in functie de lucrurile
care ne plac sau nu ne plac. Cu alte cuvinte reprezinta insemnatatea pe care o
oferim evenimentului in sine. Cand o persoana are o experienta care nu-i place,
ce nu ii place e de fapt raspunsul ei fata de experienta respectiva. Nu e nimic
gresit in legatura cu anumite cadre pe care le folosim in diferite situatii, cu
exceptia cazului cand respectivul cadru ne provoaca suferinta si neplaceri.

Pagină 85
Modul nostru de a schimba raspunsul e sa intelegem ca raspunsul in sine nu e
bazat pe ceea ce se intampla in experienta senzoriala, el e bazat pe interpretarea
pe care o dam.

„Un semnal are sens doar în cadrul sau contextul în care îl percepem”.
Anthony Robbins

Avem tendinta sa incadram lucrurile pe baza modului in care le-am perceput in


trecut. De multe ori, schimband standardele obisnuite de perceptie, cream mai
multe optiuni pentru viaţa noastra. Daca privim acea situatie din alt punct de
vedere, ne putem schimba modul in care reactionam in viata. Ne putem schimba
reprezentarea sau perceptia in legatura cu orice si instant, ne putem schimba
starile, comportamentele si actiunile. La acest lucru se refera recadrarea.
Recadrare este arta si stiinta de a aranja cuvinte si actiuni, in scopul de a
modifica perspectiva personala sau a altei persoane intr-o anumita situatie, cu
intentia de a initia o schimbare in comportament.

„Viata nu e ceva static. Singurii oameni care nu se razgandesc sunt cei cu


mintea dusa, cei din ospicii, cei care nu pot si cei in cimitir.” Everett Dirkren

Cum putem folosi Recadrarea?

Mintea noastra e de multe ori bombardata cu ganduri negative, cu imagini si


lucruri care ni s-ar putea intampla si sute de motive care ne trag inapoi din ceea
ce vrem sa facem. Partea interesanta este ca 80-90 % dintre lucrurile pentru care
ne facem griji nu se vor intampla niciodata.

La fel spunea si Mark Twain: „sunt acum un om batran si am cunoscut extrem


de multe probleme, insa majoritatea dintre ele nu mi s-au intamplat vreodata”.

Nu avem puterea sa schimbam evenimentele, insa ceea ce putem face e sa le


punem intr-un cadru convenabil noua. Suntem liberi sa ne schimbam orice gand
vrem intr-unul mai pozitiv. Daca am face asta cu fiecare gand, sunt sanse mari
ca viata sa treaca pe langa noi; in schimb putem sa ne ocupam de cele care ne
produc cu adevarat un disconfort.

Imagineaza-ti ultima data cand aveai o intalnire, iar respectiva persoana a


intarziat. Ce cadru ai folosit? Ai considerat ca ar fi o lipsa de respect? Sau poate
te-ai gandit ca i s-a intamplat ceva? Ce cadru folosesti cand ai de-a face cu o
despartire? Intri in depresie? Sau mai degraba o consideri o lectie de viata? Care

Pagină 86
e viziunea ta despre taxe si impozite? Ai mereu un nod in gat cand mergi sa
platesti impozitul si facturile? La un moment dat cineva mi-a spus: „Iti doresc sa
platesti cat mai mult impozit!”; „Poftim?!”; „Da, deoarece cu cat platesti mai
mult impozit, cu atat ai si tu mai multi bani”.

Opreste-te un timp si aminteste-ti alte situatii din trecut, gandeste-te ce alta


varianta ai mai fi avut la momentul respectiv si intreaba-te cum te-ar fi putut
influenta? Ce stare ai fi avut si cum te-ai fi comportat? I-ati timpul de care ai
nevoie, pune-ti experientele intr-o alta lumina si fii atent la schimbari!

Recadrarea presupune schimbarea felului in care percepi un eveniment, inclusiv


schimbarea sensului. Cand perceptia se modifica, reactiile si comportamentul se
vor modifica si ele. Recadrarea prin limbaj iti permite sa vezi cuvintele intr-un
mod diferit si asta transforma semnificatiile.

Exista 3 tipuri principale de recadrare:

3.7.1 Recadrarea contextului

Intelesul oricarui comportament sau eveniment exista numai in raport cu


contextul in care are loc. Fiecare comportament este util sau adecvat intr-un
anume context. Cand auzi pe cineva folosind sintagme de genul: „Sunt prea...”
sau „Acea persoana e prea...”, persoana respectiva se plange pentru ca a plasat
acel comportament intr-un context care o dezavantajeaza. Poti recadra afirmatia
punand intrebarea: „In ce context acest comportament ar avea valoare?”

Exemple:

 „Sunt de-a dreptul obsedat de toate detaliile minore.” ➢ Recadrare: „Esti


un perfectionist, nu-i asa?”
 „Sunt mult prea incapatanat.” ➢ Recadrare: „Sunt convins ca asta iti e de
folos cand iti aperi punctele de vedere.”
 „Sotul meu lucreaza toata ziua, nu mai avem timp de nimic.” ➢
Recadrare: „Cu siguranta ii vei fi recunoscatoare cand vei primi masina pe
care ti-o doresti.”

Pagină 87
 „Mereu aman lucrurile si nu le duc la bun sfarsit.” ➢ Recadrare: „Asta e
un avantaj pentru tine, mai ales atunci cand te-ai lasat de fumat si totusi
vrei sa iti aprinzi o tigara.”

3.7.2 Recadrarea continutului

Aceasta se foloseste cand cuiva nu-i place felul in care reactioneaza la o situatie,
atunci cand persoana isi vede reactia ca pe o gresala sau ca pe un dezavantaj.
Pentru a recadra puneti urmatoarele intrebari: „In ce cadru ar fi lucrul acesta
pozitiv sau ar deveni o resursa?”; „Care e intentia pozitiva in acest
comportament?”.

Exemple:

„Ma enervez cand seful sta in spatele meu atunci cand lucrez.”

Recadrare: „Este posibil ca el sa vrea sa ma ajute si nu stie alta modalitate prin


care sa isi ofere sprijinul.”

„Am fost nevoit sa cumpar o masina mai mica.”

Recadrare: „Perfect! Vei economisi un sac de bani cu consumul de benzina.”

„Sotia mea vorbeste intr-una! Niciodata nu se opreste.”

Recadrare: „Cu siguranta are multe cunostinte si lucuri inteligente de spus.”

„Nu suport soneria dimineata.”

Recadrare: „Intotdeauna ea te ajuta sa ajungi la timp la serviciu.”

3.7.3 Recadrarea semnificatiei

Prin aceasta modalitate se cauta interpretari posibile ale unui anumit


comportament nedorit sau deranjant. Gandeste-te la o persoana pe care nu o prea
ai la suflet, la unele comportamente ale ei care te deranjeaza. Pentru a recadra,

Pagină 88
intrebarile specifice sunt: „Ce crezi ca o determina pe aceasta persoana sa
(re)actioneze astfel?”; „Care este nevoia din spatele comportamentului acestui
om?”. Raspunsurile nu le poti afla decat tu singur.

Alte exemple

Abiliatea ta de a recadra situatii si evenimente se va dezvolta pe masura ce iti


maresti atentia asupra acestui aspect. Recadrarea nu se refera doar la a schimba
gandurile si perceptiile evenimentelor. Recadrarea e bazata pe creativitate, pe
dezvoltarea de noi optiuni si solutii, ea sparge bariere si demonteaza credinte
inutile.

 Sunt recunoscator statului pentru impozitele si taxele pe care le platesc,


pentru ca inseamna ca sunt angajat.
 Ma simt bine cand am rufe de spalat si calcat, pentru ca inseamna ca am
haine de imbracat.
 Ma bucur ca sotul meu ajunge tarziu acasa, pentru ca inseamna ca doarme
cu mine si nu cu altcineva.

3.8 Pozitii perceptuale

3.8.1 Pozitiile perceptuale - solutia pentru rezolvarea conflictelor

Relatiile intre parinti si copii presupun un mecanism deosebit, influentat social,


avand la baza comunicarea, deseori dupa un anumit tipar. In cadrul acestor
relatii parintii incearca si de multe ori unii reusesc, altii nici macar nu incearca,
sa contribuie la modificarea si perfectionarea stilului de relationare cu copii lor.
Ambele parti ale ecuatiei au nevoie de deprinderi, abilitati sociale pentru
facilitatea intercomunicarii.

Nevoia de independenta, de autonomie, il impinge pe adolescent sa isi caute


forme de exprimare aflate in opozitie cu normele parentale, ceea ce duce
inevitabil la conflicte intre generatii.

De cele mai multe ori, originile conflictelor sunt complexe si foarte diverse.
Cand vine vorba despre conflictele dintr-un cuplu, parca este si mai greu de
elucidat misterul.

Pagină 89
Cand partenerii au nevoi diferite, aparitia unui conflict este inevitabila. Unul
poate avea o nevoie mai mare de libertate si distractie, celalalt, o nevoie mai
mare de putere si control. Ele apar pentru a ne semnaliza ca totusi ceva nu merge
in relatia sau viata noastra. Desi implicati in conflict, ne putem revedea
atitudinile si gasi solutia cu ajutorul metodelor din NLP.

Eu, pe langa impulsiva, mai sunt si autoritara, si nu-i permiteam iubitului meu sa
vorbeasca prea mult, incepeam eu vorbesc, el nu apuca sa zica nimic, eu nu-1
intelegeam, pentru ca nici macar nu vroiam sa ascult ce-mi spune.

Pana cand, intr-una din zile am descoperit cu ajutorul Programarii Neuro-


Lingvistice ca totul e posibil. Ne-am certat, iar eu am plecat la Sibiu la cursul de
NLP. Am facut un exercitiu care din acel moment mi-a schimbat perceptia
despre viata, am invatat sa ma pun in papucii celuilalt, in pielea lui, sa ascult
cum gandeste si ce simte, de ce actioneaza ca atare.

3.8.2 Ce conflicte ai avut la locul de munca ?

Pentru fiecare dintre noi jobul reprezinta o parte importanta a vietii de zi cu zi.
Mai ales ca ii alocam mai mult de jumatate din timpul nostru! Oricat ne-am dori
ca jobul pe care il avem sa fie unul perfect, este inevitabil ca la un moment dat
sa fii chiar tu protagonistul unui conflict la locul de munca. Micile discutii in
contradictoriu, diferentele de caracter dintre oameni sau nemultumirile legate de
anumite task-uri pot lua o turnura diferita. Te poti trezi ca acele mici conflicte
devin cosmarul vietii tale. Si daca pana acum veneai la munca inarmat cu
optimism si voie buna, mersul la serviciu s-ar putea transforma intr-o corvoada.
Pentru linistea sufletului tau, incearca sa reinstaurezi echilibrul la locul de
munca. Si daca poti evita conflictele, cu atat mai bine...

Pagină 90
EXERCITIUL 3.9

Pozitii perceptuale

Un Explorator (E), care traieste conflictul

Un Ghid (G) cel care il ghideaza pe explorator pe tot parcursul exercitiului.

1. Retrairea unei situatii conflictuale din prima pozitie.

Adu-ti aminte de o situatie in care ai o disputa cu alta persoana. Aveti puncte de


vedere diferite, ati inceput sa va confruntati si acum va certati de-a binelea.
Urmeaza identificarea elementelor VAKOG, inclusive dialogul interior si
fiziologia de atunci: ce vezi, ce auzi, ce simti, ce spui, cum stai, care este pozitia
ta fizica? Ce este important pentru tine? Ce valori aperi? In ce fel atitudinea
celeilalte persoane nu corespunde asteptarilor, nevoilor sau convingerilor tale?

2. Trecerea in pozitia a doua.

Treci in papucii celeilalte persoane. Trebuie sa intri complet in papucii ei, asa
cum un bun actor intra in rolul unui personaj. Vei descoperi cat de usor e sa
simulezi atitudinea corporala, gesturile, vocea, intonatia, cuvintele, etc.
Descopera ce anume trebuie sa crezi pentru a actiona in felull in care actioneaza
aceasta persoana, care sunt valorile pe care le aperi din aceasta perspectiva.

3. Trecerea in pozitia a treia.

Imagineaza-ti ca esti la tine in camera si privesti la TV intreaga situatie. Te vezi


impreuna cu cealalta persoana, de la distant. Ramai neutru dpdv emotional. Daca
apare vreo emotie, verifica daca nu cumva te contamineaza prima sau a doua
pozitie. Asculta cuvintele spuse, observa gesturile, atitudinile, tonul vocii,
intonatiile, astfel incat sa poti sa descoperi ce este dincolo de ele. Cand ai
descoperit, te intorci aici si acum.

4. Ce anume ai descoperit? Poti privi cu mai multa detasare situatia? Ai putea


rea ctiona diferit?

Pagină 91
3.10 Strategia de Creativitate Disney

Unul dintre cei mai creativi oameni a fost, fara indoiala, americanul Walt Disney
(pe numele complet Walter Elias Disney), producator de film, inovator al
animaţiei si al parcurilor tematice. Toata lumea cunoaste cel putin unul dintre
personajele sale — Mickey Mouse, Donald Duck, Goofy, Pluto, Alba ca Zapada
si cei sapte pitici, Pinocchio, Cenusareasa si multe altele. Succesul extraordinar
al lui Disney de a transforma fanteziile in realitate a fost posibil datorita
metodelor sale de creatie si concepere. Acestea au fost studiate de specialisti, iar
ceea ce este cunoscut azi ca „Strategia de Creativitate Disney” a stat la baza
dezvoltarii unor teorii importante pentru stimularea capacitatii creative a
fiecaruia.

„Strategia Disney” a fost preluata si adaptata de specialisti precum Robert Dilts,


in cadrul instrumentelor NLP (Neuro-Linguistic Processing — Programarea
Neurolingvistica) care urmaresc printre altele sa ofere modele de gândire ale
oamenilor de succes.

In ce consta „Strategia de Creativitate Disney”?

Aceasta strategie se bazeaza pe trei roluri implicate in procesul de creatie:


„Visatorul”, „Realistul” si „Criticul”. Pentru a valorifica efectul acestor trei
stari, fiecare trebuie explorata separat.

3.10.1 „Visatorul”. In aceasta etapa, trebuie sa iti lasi mintea sa „calatoreasca”


liber. Sa visezi cu ochii deschisi... sau inchisi, cum preferi. Alunga orice element
care tine de lumea reala.

Intreaba-te:

 Ce mi-as dori cu adevarat intr-o lume ideala?


 Ce as dori sa realizez?
 Daca as avea puteri magice, ce as crea?

Orice iti trece prin cap, fara limite sau restrictii, fara teama ca este o idee
absurda sau nerealizabila. Acest demers iti va favoriza imaginatia vizuala. Când
crezi ca ai exploatat la maximum aceasta stare pe deplin libera de a visa la orice,
noteaza ideile pe care le crezi mai interesante si treci la urmatoarea etapa.

Pagină 92
Ca o curiozitate, echipa de productie a celebrului Disney avea o camera de
„visare” decorata in roz. Aici au luat nastere multe dintre creatiile devenite
ulterior celebre.

3.10.2 „Realistul”. Asadar inapoi la lumea reala. Acum te poti gândi cum s-ar
putea pune efectiv in practica ideile tale.

 Ce ai avea nevoie pentru a le transforma in realitate?


 Cum ar arata la final proiectul tau? Imagine de ansamblu plus detalii.
Gândeste practic si treci la strategii, planuri, scheme.

Echipa lui Disney parcurgea aceasta etapa intr-o camera verde. Totusi daca pe
tine te inspira altceva, nu ezita sa alegi decorul cel mai potrivit.

3.10.3 „Criticul”. Este momentul sa te intrebi:

 Ce ar putea fi gresit?
 Ce lipseste?
 Ce este supraestimat?
 In ce situatii ar putea aparea obstacole si care ar fi acestea? Pe cine ar
putea interesa/atrage creatia ta?

De regula, strategia Disney functioneaza foarte bine in echipa si este o buna


modalitate de brainstorming. In special, in aceasta ultima etapa, echipa creste
mai mult gradul de obiectivitate decât daca aplici strategia de unul singur. Toti
membrii echipei critica ideile celorlalti si modul lor de realizare. Cu putin mai
multa concentrare si atentie poti insa sa gasesti singur hibele planului tau de
punere in practica a unei idei. Ca o informatie „de culoare”, echipa Disney
trecea prin aceasta etapa intr-o incapere decorata urât, neprimitoare si lipsita de
confort. Se considera ca acest ambient ar favoriza spiritul critic fata de ideile
conturate in primele doua camere.

Odata finalizata aceasta a treia etapa, nu se poate spune ca misiunea s-a incheiat
daca „Visatorul”, „Realistul” si „Criticul” nu s-au pus de acord. Se va trece din
nou prin etape pâna se ajunge la consens.

Pagină 93
EXERCITIUL 3.11

Strategia Walt Disney

1. Ancoreaza pe podea toate cele trei pozitii si in plus metapozitia


(observatorul).

2. Intra in pozitia observatorului si gandeste-te la un obiectiv pe care vrei sa il


atingi. Dupa ce 1-ai identificat, paseste in VISATOR. Aici imagineaza-ti ca ai
atins acest obiectiv, fa harta VAKOG, traieste din pozitia asta ca si cum nu ar
exista nici o retinere, temere ca nu ti-ai atinge obiectivul. Break state.

3. Pozitia REALISTULUI: intra aici si reia filmul obiectivului tau. Pentru


fiecare solutie venita din partea VISATORULUI, verifica ce pasi trebuie facuti,
cat dureaza, cand incepe, etc.

4. Pozitia CRITICULUI: pentru fiecare bucla VISATOR-REALIST, trebuie sa


generezi un raspuns al CRITICULUI pana cand acesta este multumit. Pentru
fiecare i&e venita din partea VISATORULUI si trecuta prin filtrul
REALISTULUI, verifica din pozitia CRITICULUI ce ar putea merge rau, ce
pericole ar putea aparea, cum le poti contracara, ce poate fi irealizabil, etc.

Iesirea din toate buclele se face dupa ce REALISTUL are un plan concret iar
CRITICUL este pe deplin multumit.

Pagină 94
3.12 Tipuri de emotii

Rezultatele cercetarilor in domeniul inteligentei emotionale au aratat ca emotiile


pot fi primare (ceea ce simtim prima oara intr-o anumita circumstanta) sau
secundare (care succed emotiile primare).

3.12.1 Furia

Emotia cel mai dificil de controlat, este o emotie secundara, care apare dupa ce
ne simtim la inceput infricosati, atacati, ofensati, nerespectati, fortati, presati,
prinsi in capcana, etc. Atunci cand suntem furiosi, creierul amigdalian preia
comanda si ne duce la nivelul inferior al rasei umane. Furia ne poate invata ce
nevoi emotionale sunt foarte importante pentru noi si ce valori pretuim cel mai
mult. Pentru a controla furia si a o canaliza in directia in care ne poate conduce
spre rezultate trebuie sa ne constientizam emotiile.

"Oricine poate deveni furios, asta e usor. Dar sa fi furios pe persoana potrivita,
in masura potrivita, la momentul potrivit, pentru motivul potrivit si in felul
potrivit, nu este usor” - Aristotel.

Furia poate fi si emotie primara atunci cand viata noastra sau a celor dragi este
pusa in pericol.

3.12.2 Teama

Este o emotie primara care ne protejeaza de pericole fizice sau psihologice. Ex:
teama de a pierde controlul, teama de esec, teama de singuratate, teama de
necunoscut, etc.

3.12.3 Dezamagirea

Este o emotie primara. Este emotia pe care o simtim atunci cand realitatea este
diferita de asteptarile sau pretentiile noastre fata de o persoana sau situatie.

3.12.4 Amaraciunea

Este o emotie secundara. Este o forma mai accentuata a dezamagirii care ne


spune nu numai ca ne asteptam la o anumita situatie sau persoana sa fie intr-un
anumit fel ci si ca incepusem sa contam sau sa depindem de aceasta asteptare.

Pagină 95
3.12.5 Vinovatia

Este o emotie primara. Apare atunci cand actiunile noastre nu sunt in


concordanta cu valorile noastre. Aceasta emotie ne evalueaza standardele si ne
arata in ce masura credem cu adevarat in ele.

3.13 Constientizarea propriilor emotii

Emotiile servesc unui scop. Doar intelegerea acestora ne da posibilitatea de a ne


cunoaste cu adevarat si de a adopta comportamente eficace in situatii tensionate.

Steve Hein spune ca pentru a ne putea constientiza emotiile, este esential sa ne


„alfabetizam emotional”.

El defineste „alfabetizarea emotionala” ca fiind recunoasterea si identificarea


emotiilor, numirea lor cu nume specifice. Numirea emotiei ne ajuta mintea sa
acceseze partea emotionala a creierului, acolo unde iau nastere emotiile.

De ce nu folosim un vocabular al emotiilor noastre?

Pentru ca:

Nu suntem obisnuiti sa ne gandim la emotiile noastre; Ne simtim vulnerabili


daca ne analizam emotiile; - Ne temem de consecinte, daca vom fi onesti in
privinta expunerii emotiilor noastre; Suntem educati ca emotiile sunt rusinoase
sau sunt prea personale; - Nu ne ste confortabil; - Ne temem de asta, etc.

Metode de constientizare a propriilor emotii

 Incetati sa mai considerati emotiile bune sau rele;


 Obisnuiti-va cu starea de disconfort data de observarea emotiilor voastre;
 Simtiti-va fizic emotiile;
 Cunoasteti factorii declasatori ai emotiilor;
 Tineti un jurnal al emotiilor;
 Nu va lasati coplesiti de o situatie proasta;
 Nu va lasati depasiti nici de o situatie exuberanta;
 Analizati-va valorile;
 Observati-va emotiile in filme, muzica, carti;
 Cautati permanent feed back.

Pagină 96
3.14 Constientizarea emotiilor celorlalti

Abilitatea de a recunoaste emotiile celorlalti si de intelege ce e cu ei.

Metode de constientizare a emotiilor celorlalti

 Adresati-va celorlalti, folosindu-le numele;


 Observati limbajul corpului;
 Alegeti momentele potrivite;
 Traiti clipa;
 Practicati arta ascultarii;
 Observati-i pe ceilalti;
 Intrati in pielea celorlalti;

3.15 Controlul propriilor emotii

Este abilitatea de a folosi constientizarea propriilor emotii pentru a fi flexibil si


a-ti directiona pozitiv comportamentul in situatii dificile.

Metode pentru controlul propriilor emotii

 Respirati adanc in momente tensionate;


 Numarati pana la 10;
 Timpul este un sfetnic bun;
 Zambiti si radeti mai mult;
 Preluati controlul monologurilor interioare;
 Vizualizati-va reusind;
 Concentrate-va pe libertati, nu pe limitari;
 Vorbiti cu cineva care nu este implicat in problema;
 Invatati lectii valoroase de la orice persoana intalnita.

3.16 Emotiile sunt expresia valorilor noastre

Emotiile sunt si expresia unui set unic de valori pe care le pretuim.

Acest set unic de valori, se modifica pe parcursul vietii noastre, in functie de


experientele noastre de viata. Valorile pe care le pretuim sunt luate de la parinti,
scoala, sefi, rude, vecini, profesori, etc.

Pagină 97
Valorile ne ghideaza. Valorile ne aduc implinire. Daca pretuim lucruri fara
valoare , vom urma scopuri gresite si frustarea isi va face aparitia chiar si in
cazul atingerii obiectivului.

Care sunt cele mai importante trei valori personale?

Care sunt cele mai importante trei valori ale societatii de astazi?

Care sunt cele mai importante trei valori pretuite de parintii tai?

3.17 Emotiile sunt expresia nevoilor noastre emotionale

Emotiile sunt expresia unor nevoi emotionale satisfacute sau nu. In general,
avem aceleasi nevoi emotionale, insa in functie de natua noastra unica, avem in
masura mai mica sau mai mare diferite nevoi emotionale.

Pagină 98
CAPITOLUL IV. ETICA IN CONSILIERE

Etica poate fi definita ca un set de principii morale sau de reguli de conduita.


Conceptele cheie:

 codul etic;
 confidentialitatea;
 independenta;
 deschiderea;
 respectul;
 morala;
 etica;
 supervizarea.

De fiecare data cand oferim ajutor cuiva, ar trebui sa avem in vedere propria
noastra atitudine. Ar fi indicat sa ne intrebam:

 Cel fel de ajutor putem oferi?


 Cum ne putem da seama ca ajutorul nostru este eficace?
 Care sunt motivele noastre pentru a-i ajuta?
 Avem unele prejudecati care ar putea afecta ajutorul dat? •

Cum ne putem imbunatati abilitatile?

 Ne vom mentine in cadrul limitelor competentelor noastre profesionale?


 Avem destule resurse pentru a oferi un sprijin eficace fara efecte negative
pentru noi insine sau persoanei pe care o ajutam?
 Atitudinea morala presupune a-ti face datoria, a-ti asuma
responsabilitatile, a face bine ceea ce trebuie.
 Atitudinea etica presupune a recunoaste durerea si nevoile in ochii
celorlalti si a actiona spre alinarea si satisfacerea lor.
 Bunele maniere sunt cele care fac fondul personal al celorlalti sa iasa in
evidenta in realitatea cotidiana. Bunele maniere nu trebuie sa fie doar
formale. Bunele maniere "clasice" angajeaza corpul, sentimentele si
intelectul.

Pagină 99
4.1 Aspecte ale eticii in consiliere:

4.1.1 Confidentialitatea

Este una din cele mai importante aspecte ale relatiei de consiliere. Clientul
trebuie sa aiba incredere in consilier iar acest lucru este realizat inca din primele
sedinte. Pentru client este important sa stie ca ii va fi respectata intimitatea,
sentimentele, dorintele.

4.1.2 Relatia de consiliere

Pentru majoritatea clientilor primul contact cu consilierul genereaza anxietate si


retinere in a-si expune problemele. Adesea problemele lor se refera la depresii,
relatii interpersonale proaste, probleme maritale, fobii, dificultati scolare. Cand
oamenii cauta ajutor, de obicei apeleaza la un „expert” intr-un anumit domeniu.
Se poate intampla ca asteptarile prea mari sa se intoarca impotriva clientului. De
aceea, dezvoltarea relatiei de consiliere se bazeaza pe a-1 sprijini pe client sa se
ajute singur.

Ce trebuie sa stie persoana consiliata? Inca de la inceput se vor discuta aspecte


privind conditiile financiare, confidentialitatea, fixarea sedintelor, concesiile
banesti pentru cei cu venituri foarte mici si pentru someri, numarul sedintelor,
informatii privind pregatirea consilierului si modalitatile de supervizare. Clientul
va primi informatii despre natura relatiei de consiliere, pentru ca unii clienti cred
ca aceasta include sfaturi, o relatie de prietenie sau chiar o relatie intima.

4.1.3 Supervizarea

 Supervizarea se refera la relatia consilierului cu un alt consilier sau cu un


alt specialist din domeniu;
 Supervizarea este un instrument care il ajuta pe consilier sa-si dezvolte
abilitatile practice;
 Supervizarea este un proces interactiv;
 Supervizarea trebuie sa se bazeze pe feedback constructiv si pozitiv;

Cum raspundem la mesajele cognitive Mesajele cognitive se refera la:

 Evenimente;
 Oameni;
 Lucruri.

Pagină 100
Le raspundem cu:

 Utilizarea tacerii;
 Stimuli verbali minimi (mmi, da, ihi ...)
 Repetarea;
 Intrebari la care sa nu raspunda numai prin da si nu.

B. Cum raspundem la mesajele afective

 Cu empatie si consideratie;
 Verbal: cuvinte afective care sa reflecte sentimente;
 Nonverbal: mimica si gestica.

Pagină 101
Există în tine ceva special, ceva ce te defineşte.

Este ceva ce doar tu ai, şi nimeni altcineva nu mai are asta.

Este ceva ce doar tu poţi, şi nimeni altcineva nu mai poate


asta.

Este ceva ce doar tu şi nimeni altcineva nu mai simte aşa.

Găseşte acest „ceva" şi atunci nu te vei mai compara


niciodată cu altcineva.

Atunci vei înţelege cât de important şi de pretios eşti.

Pentru că atunci vei ştii că simpla ta existenţă îmbogăţeşte


lumea şi viaţa cu ceea ce doar tu ai.

Pagină 102

S-ar putea să vă placă și