EDUCATIA INCLUZIVA

care nu a reuit s mpiedice marginalizarea copiilor care prezentau diferene fa de norma general a populaiei colare. La Conferina Mondial Educaia pentru toi; satisfacerea nevoilor de baz ale nvrii, de la Jomtiem Thailanda, 1990, s-a elaborat o nou strategie a educaiei, fundamentat pe paradigma educaia pentru toi, iar educaia incluziv a devenit parte integrant a educaiei pentru toi. Educaia incluziv, ca sintagm, apare prin 1990, bazndu-se pe principiul incluziunii care este mai cuprinztor dect cel al integrrii. Incluziunea se refer la faptul c oricine, indiferent de deficiena sa sau de dificultile pe care le ntmpin n nvare, trebuie tratat ca un membru al societii, iar diversele servicii speciale de care are nevoie, trebuie furnizate n cadrul serviciilor sociale, educaionale, medicale i celelalte servicii puse la dispoziia tuturor membrilor societii (ap. Popovici D., 1999). Astfel, incluziunea i educaia incluziv pun accentul pe necesitatea ca sistemul educaional i colile/grdiniele s se schimbe i s se adapteze continuu pentru a rspunde diversitii copiilor i nevoilor ce decurg din acestea. n Declaraia de la Salamanca (1994) se stipuleaz:Principiul fundamental al colii incluzive este c toi copiii trebuie s nvee mpreun , oricnd acest lucru este posibil, indiferent de dificultile pe care acetia le pot avea sau de diferenele care pot exista ntre ei. Educaia incluziv se definete prin urmtoarele particulariti: susine i confirm c toi copiii pot nva i au nevoie de o form de sprijin pentru nvare; urmrete s identifice i s minimizeze barierele nvrii; este mai cuprinztoare dect educaia formal obinuit cuprinznd: educaia pentru familie, pentru comunitate, alte oportuniti de educaie n afara colii presupune schimbare de atitudini, comportamente, curriculum, care s satisfac diversitatea copiilor, inclusiv a celor cu c.e.s; este un proces dinamic, care se dezvolt continuu n funcie de cultur i context este parte a strategiei de dezvoltare a unei societi incluzive Deci, n contextul actual naional, educaia incluziv devine tipul de educaie responsabil de asigurarea dreptului la educaie al tuturor copiilor, fr nici o discriminare i, mai ales, de asigurarea unei educaii de calitate.

Educaia incluziv a aprut ca rspuns la neajunsurile educaiei integrate,

Realizarea educaiei incluzive presupune: existena i aplicarea principiilor incluziunii: principiul drepturilor egale, principiul nondiscriminrii, principiul egalizrii anselor n educaie, principiul centrrii pe copil, principiul interveniei timpurii, principiul educaiei de baz pentru toi copiii, principiul asigurii serviciilor de sprijin, principiul cooperrii i parteneriatului. punerea n aplicare a unei pedagogii incluzive, o pedagogie a diversitii, care conine n esena ei atributele de a fi: pedocentrist, progresist, personalizat, optimist, social, o pedagogie a iubirii. elaborarea unui curriculum incluziv , care s se definesac prin flexibilitate i diversitate: curriculum-ul adaptat la nevoile copilului; diversitatea situaiilor de nvare i a materialelor suportive; metodologie didactic diversificat, interactiv, adecvat stilurilor i tipurilor de nvare diferite ale elevilor; diversitate n evaluare: forme, metode, instrumente. crearea i funcionarea unui sistem de servicii de sprijin la toate nivelurile nvmntului: asisten psiho-pedagogic (psiholog, logoped), asisten social, medical, sprijin n nvare (nvtor/profesor de sprijin). n concluzie: coala Incluziv exprim extinderea scopului colii obinuite, n mare msur, transformarea acesteia pentru a putea rspunde unei diversiti mai mari de copii, n spe copiilor marginalizai, defavorizai i/sau exclui de la educaie. Educaia Incluziv presupune un proces permanent de mbuntire a instituiei colare avnd ca scop exploatarea resurselor existente, mai ales a resurselor umane, pentru a menine participarea la procesul de nvare a tuturor elevilor din cadrul unei comuniti Educaia / coala Incluziv accentueaz necesitatea dezvoltrii colii, pentru a oferi acces necondiionat i a rspunde adecvat nevoilor educaionale diferite ale tuturor copiilor, astfel nct s armonizeze diferenele de nvare, diferenele ntre grade de reuit colar, s asigure o educaie eficent pentru toi. (Vrma, T., 2001).

PUNCTE TARI:
Asigura participarea la educatie a tuturor copiilor, promovand diversitatea si egalitatea Promoveaza atitudini tolerante, deschise, de acceptare i nelegere fireasc a raporturilor dintre romni i rromi; dintre copii cu nevoi speciale i copii considerai normali{restul grupului} Pune accentul pe cooperare,, invatare sociala si pe valorizarea fiecarui individ Formeaza competente de comunicare, negociere si cooperare necesare in

contxtul unui invatamant divers din punct de vedere etnic si cultural Accepta ideea ca orce copil poate invata Copiii si parintii sunt valorizati in mod egal Asigura invatarea individualizata si dezvolta abilitatile de lucru in echipa Dezvolta relatiile cu comunitatea locala pentru implicarea in activitati de educatie a parintilor Promoveaza strategii eficiente pentru diminuarea incercarilor de intimidare si abuz asupra copiilor si intre copii Personalul didactic promoveaza educatia interculturala Strategia curriculara tine seama de diversitatea copiilor,{lingvistica,culturala, sex si de deficiente} Sistemul de evaluare poate aprecia adecvat rezultatele tuturor copiilor

PUNCTE SLABE:

Uneori devine o simpla plasare a copiilor impreuna Slaba preocupare a unor educatori pentru informare si perfectionare Adesea diferentele sunt vazute intr-o maniera negativa, devenind sursa de conflict si justificare a discriminarii Formarea de grupe speciale separate Copiii si parintii nu cunosc si nu sunt informati despre drepturile lor Strategiile nu corespunde intotdeauna nevoilor individuale de valorizare si potentare ale fiecarui copil Integrarea copiilor se face fara a realiza conditii egale Dezarmarea subiectiva a conflictelor

OPORTUNITATI:

Copiii si parintii au posibilitatea sa-si cunoasca drepturile Reducerea riscului de marginalizare i excluziune social a copiilor precolari cu diferite dizabiliti sau de diferite etnii. Dezvoltarea abilitilor necesare pentru a face fa exigenelor instructiv educative in vederea integrrii cu anse egale alturi de ceilali copii in sistemul scolar primar Ofera fiecarui copil diferitposibilitatea de-a invata si a se dezvolta deoarece interactioneaza cu ceilalti copii Entuziasmul unor copii si educatori

AMENINTARI {FRANE}:
Prejudecatile parintilor si ale educatorilor

Activitatea cu parintii este de suprafata , nu de fond Spatiu insuficient, dotare inadecvata Lipsa specialistilor in consilierea parintilor, copiilor si educatorilor in gradinite Atitudini si practici retrograde ale educatorilor{refuzul diversitatii} Reticenta si lipsa de interes pentru copiii aflati in dificultate sau de alte etnii Saracia si marginalizarea unor familii Fonduri insuficiente alocate invatamantului

Educatoare:Nistor Roxana Anca