SUBIECTUL C1

1) a) Proprietăţile substanţelor cu legătură covalentă. Exemplu (diamant-grafit).

b) Cum se poate determina entalpia de combustie (H) prin măsurare directă 

2) a) Să se calculeze ΔU pentru reacţia: CaCO3(s) CaO(s) + CO2(g) la 9000C, ΔHR

fiind egală cu 179,2 kJ. CO2 se consideră gaz perfect, iar R = 8,31 J/mol·grad.
b) Definiţi energia internă (ΔU) a unui sistem.

3) a) Constanta de viteză a unei reacţii de ordinul II, de tipul A + B produşi, fiind de

6,5·10-4 L·mol-1·s-1, iar concentraţiile iniţiale [A]0 = 0,2 mol·L-1 şi [B]0 = 0,4 mol·L-1, să
se calculeze viteza iniţială de reacţie.
b) Definiţi constanta de viteză şi dependenţa ei de temperatură.

4) a) Cum influenţează viteza de răcire a topiturii dimensiunile cristalelor?

b) Care sunt avantajele turnării continue a oţelurilor faţă de turnarea în lingotieră?

5) a) Compuneţi vectorii de tensiune superficială din figura 1 şi exprimaţi umectarea acestei

suprafeţei (cos). Ce valori poate avea unghiul de racord  şi ce consecinţe tehnice
implică ?
b) Detaliaţi cum se produce răcirea soluţiilor de NaCl, reprezentate figurativ prin dreptele I
şi II din figura 2 (marcaţi pe diagrama din lucrare punctele în discuţie).

T°C T°C
I II
lg
B


sg sl A

A’ TE = 22°C
E
Figura 1

0% NaCl CE = 23% 30% NaCl

100% H2O 70% H2O
Figura 2
 SUBIECTUL C2

1) a) Proprietăţile substanţelor cu legătură ionică (solubilitatea în apă, conductivitatea

electrică a solidului şi a soluţiei/topiturii).
b) Definiţi parametri intensivi şi extensivi ai sistemelor. Daţi câte un exemplu din fiecare.

2) a) Metabolismul glucozei, în corpul uman, poate fi reprezentat prin ecuaţia:

C6H12O6(s) + 6O2(g) 6CO2(g) + 6H2O(l)
Calculaţi entalpia standard de reacţie. Entalpiile standard de formare a C 6H12O6, CO2 şi
H2O sunt: -1274,5 kJ/mol, -393,5 kJ/mol şi - 285,8 kJ/mol.
b) Definiţi entalpia standard de formare (Hfº) şi entalpia standard de reacţie (HRº).
1
3) a) Considerăm echilibrul de descompunere, CaCO3(s) CaO(s) + CO2(g) ce are loc
2
într-un recipient cu volum constant. S-a stabilit, experimental, că pCO2 depinde de
5150
temperatură după următoarea lege: lg pCO2 = 4,390 - .
T
Cât este pCO2 dacă CaCO3 este încălzit la 9000C?
b) În ce sens se va deplasa echilibrul anterior dacă în recipient se introduce: b1) CO2; b2)
CaO. Motivaţi sensul ales.

4) a) Polimorfism (definiţie, exemplu şi implicaţii tehnice).

b) Trasaţi şi explicaţi curba de răcire a unei substanţe pure cristaline.

5) a) Cum poate fi obţinută diagrama de echilibru a două lichide cu solubilitate reciprocă

limitată, din figura 1. Definiţi fracţia masică (A)?
b) Explicaţi comportarea la răcire a amestecului de lichide reprezentat prin dreapta
figurativă PM.
T°C

K
TK
P
TP
M
TM

1 P K 2 Figura 1

A=
mA
mA  mB
 SUBIECTUL C3

1) a) Efectele legăturii de hidrogen dintre moleculele de apă (anomaliile apei).

b) De ce evaporarea este o transformare endotermă?

2) a) Căldura latentă de vaporizare a apei este de 2260 J/g, la 1000C, iar căldura latentă de
topire a gheţii este de 335 J/g, la 00C. Să se calculeze variaţia de entropie, ΔS, ce are loc:
a1) la vaporizarea unui mol de apă la 1000C;
a2) la solidificarea unui mol de apă la 00C (MH2O = 18 g/mol).
b) Motivaţi rezultatele obţinute. Definiţi entropia unei transformări.

3) a) Spre ce valoare tinde constanta de echilibru, K,

a) în cazul unei reacţii deplasate complet spre dreapta;
b) sau deplasată complet spre stânga.
b) Exprimaţi legea acţiunii maselor pentru fiecare din echilibrele:
b1) 2CO(g) + O2(g) 2CO2(g)
b2) C(s) + ½O2(g) CO(g)

4) a) Cum influenţează densitatea dislocaţiilor din domeniile 1-4, din figura 1, asupra
rezistenţei mecanice a unui material metalic? Definiţi f, ρ şi f0.
b) Comentaţi fiecare din domeniile 1-4.

5) a) Care este greşeala din figura 2 şi cum o explicaţi ?

b) Care sunt asemănările şi deosebirile între adsorbţie şi chemosorbţie ?

f
N/mm2 1
MPa x
2
m +20°C

0°C

20°C

3
f0

, m-2
[Ce]
a
Figura 1 Figura 2
 SUBIECTUL C4

1) a) Dizolvarea substanţelor ionice în apă (mecanism, efecte termice).

b) O reacţie este endotermă dacă: a) H > 0; b) H  0; c) U > 0; d) U  0. Explicaţii.

2) a) Să dă reacţia: CaO(s) + H2O(l) Ca(OH)2(s).

Calculaţi entalpia liberă standard, ΔG298 , a reacţiei şi spuneţi dacă aceasta este probabilă
termodinamic. Se dau: ΔG298 CaO(s)=-6,044·105J/mol; ΔG298 H2O(l)=-2,371·105J/mol,
ΔG298 Ca(OH)2(s)=-8,972·105 J/mol.
b) Definiţi entalpia liberă standard ΔG298 şi condiţiile standard.

3) a) Comparaţi constantele de echilibru Ka, Kb, Kc, pentru următoarele echilibre şi găsiţi
legătura dintre ele:
a) H2(g) + ½ O2(g) H2O(g)
b) 2 H2(g) + O2(g) 2H2O(g)
c) H2O(g) H2(g) + ½ O2(g)
b) Definiţi echilibrul chimic. Cum influenţează creşterea de presiune echilibrul a) ?

4) a) Detaliaţi cum se produce răcirea soluţiilor de NaCl, reprezentate figurativ prin dreptele I
şi II din figura 1 (marcaţi pe diagrama din lucrare punctele în discuţie).
b) La ce temperatură NaCl nu mai topeşte zăpada ? De ce ?

5) a) Trasaţi şi explicaţi curba de răcire a unei substante amorfe.

b) Explicaţi defectele din figura 2. Ce implicaţii tehnice au?

T°C T°C
I II
B

A’ TE = 22°C
E

0% NaCl CE = 23% 30% NaCl

100% H2O 70% H2O

Figura 1
Figura 2
 SUBIECTUL C5

1) a) Proprietăţile metalelor explicate prin legătura metalică. Teoria benzilor de energie.

b) Într-o evoluţie spontană (naturală) a unui sistem izolat entropia:
b1) creşte;
b2) rămâne constantă;
b3) se micşorează.
Motivaţi alegerea făcută.

2) a) Calculaţi variaţia entalpiei libere, ΔG298 , pentru reacţia:

CO2(g) + H2(g) CO(g) + H2O(l)
Se dau: ΔG298 CO2(g) = -394,4 kJ/mol; ΔG298 CO(g) = -137,2 kJ/mol; ΔG298 H2O(l) = -
237,1 kJ/mol. Reacţia este probabilă la 298 K?
b) Evoluţia transformărilor după valorile lui G.

3) a) Să se calculeze energia de activare a unei reacţii ştiind că valorile constantelor de viteză

la două temperaturi sunt:
t1 = 30ºC k1 = 0,8·10-3 s-1
t2 = 40ºC k2 = 2,5·10-3 s-1
b) Ce este energia de activare (Ea) şi cum o putem micşora?

4) a) Explicaţi defectele de reţea din figura 1.

b) Proprietăţile stării amorfe (înmuierea şi reacţionabilitatea).

5) a) Descrieţi răcirea unei soluţii solide a cărei compoziţie este reprezentată de dreapta
figurativă I din figura 2.
b) Trasaţi şi explicaţi curba de solidificare a unui amestec de substanţe pure cristaline
corespunzătoare compoziţiei I.
E I
T°C T°C

b t1
Liquidus
t2
t3
F Solidus
E

0%A 50%A 100%A

100%B 50%B 0%B

Q Figura 2
F
Figura 1
 SUBIECTUL C6

1) a) Care este cauza şi care sunt efectele aranjamentului tetraedric al moleculelor de apă din
gheaţă, arătat în figura 1?
b) În care din transformările de mai jos are loc o creştere a entropiei sistemului:
b1) dizolvarea în apă a NaCl;
b2) condensarea vaporilor de apă;
b3) construirea unui perete;
b4) topirea zăpezii.
Motivaţi alegerea făcută.

2) a) Calculaţi variaţia de entropie, S298 , pentru reacţia: CO(g) + ½O2(g) CO2(g)

Se dau: S298 CO(g)=197,7 J/mol·K; S298 O2(g)=205,2 J/mol·K; S298 CO2(g)=213,8
J/mol·K. Reacţia are loc spontan, într-un sistem izolat, la 298 K?
b) Principiul 2 al termodinamicii (definiţie, exemplu).

3) a) Constanta de viteză a unei reacţii de ordinul II este 1,5·10-5 L·mol-1·s-1 la 250C şi 5,2·10-
5
L·mol-1·s-1, la 500C. Să se calculeze energia de activare a reacţiei.
b) Comparaţie între concentraţie şi limita de solubilitate. Daţi câte un exemplu pentru
fiecare.

4) a) Definiţi următoarele proprietăţi ale stării amorfe: izotropia şi devitrifierea.

b) Trasaţi curbele de solidificare pentru o substanţă pură cristalină şi pentru una amorfă.
Explicaţi-le.

5) a) Celule elementare. Exemple. Compactitatea reţelei cristaline.

b) Denumiţi şi explicaţi defectul de suprafaţă din figura 2. Cum se reflectă el în
proprietăţile materialelor ?

H
H H
grăuntele I limita dintre grăunţi grăuntele II

Figura 1 Figura 2
 SUBIECTUL C7

1) a) Care sunt formulele electronice şi valenţa următoarelor elemente: Al (Z = 13), Ca (Z =

20) şi Ne (Z = 10) ?
b) Dacă G  0, transformarea este: a) probabilă; b) sigură; c) imediată; d) improbabilă.
Motivaţi alegerea făcută.

2) a) Calculaţi variaţia entropiei, S298 pentru reacţia: H2(g) + ½O2(g) H2O(l).

Se dau: S298 H2(g) = 130,7 J/mol·K; S298 O2(g) = 205,2 J/mol·K; S298 H2O(l) = 70
J/mol·K.
b) Comparaţi şi motivaţi valorile numerice date; interpretaţi rezultatul.

3) a) Fie reacţia A B + C. Dependenţa [A] = f(t), obţinută experimental, este arătată în

graficul din figura 1. a1) Care este ordinul acestei reacţii? a2) Cu cine este egală constanta
de viteză?
b) Cum influenţează temperatura viteza de reacţie?

4) a) Care sunt fenomenele ce pot fi evidenţiate cu ajutorul diagramei de echilibru din

figura 2 (cauza fenomenelor, exprimarea lor cantitativă).
b) Care sunt consecinţele lor tehnice?

5) a) Duritatea apei (temporară, permanentă, totală). Exprimare cantitativă.

b) Dedurizarea apei (metoda var sodă şi de schimb ionic).

P
mm Hg C
B
760
[A]
apă

[A]1 τ M1

[A]0 [A]2
τ M2
gheaţă C0=0 C1
O C2> C1

vapori
A
t1 t2 timp t2 t1 t0=0 100=t t1’ t2’ T°C
’

Figura 1 Figura 2
 SUBIECTUL C8

1) a) Care sunt formulele electronice şi valenţa următoarelor elemente: C (Z = 6), Cl (Z = 17)

şi Mg (Z = 12) ?
b) Ce este o funcţie de stare. Exemplu.
1000C
2) a) Calculaţi ΔH în transformarea de stare: H2O(l) H2O(g)
1 bar
Se dă: ΔU = 2086 J/g (MH2O = 18 g/mol ≈ 18 cm3), presupunând substanţele gazoase gaze
perfecte, R = 8,31 J/ mol·grad.
b) Definiţi entalpia (ΔH). Transformarea de la 2a este exotermă sau endotermă?

3) a) Aplicaţi principiul le Chatelier echilibrului:

2HCl(g), H  0, în următoarele cazuri:
1
H2(g) + Cl2(g)
2
a) presiunea totală creşte;
b) temperatura creşte;
c) concentraţia de Cl2 creşte.
Motivaţi sensul ales.
b) Cum influenţează catalizatorul viteza de reacţie?

4) a) Alotropia fierului şi consecinţele ei tehnice (utilizaţi desenul din figura 1).

b) Soluţii solide de substituţie şi de interstiţie. Exemple.

5) a) Presiunea capilară (ascensiunea şi descensiunea capilară, figura 2). Legea lui Jurin şi
consecinţele ei tehnice.
b) Structura micelei obţinută din KI şi exces de AgNO3. Ce arată electroforeza solului ce
conţine aceste micele?

912°C h
h

 Fe  Fe
2,86 Å 3,64 Å
CVC CFC

Figura 1
Figura 2
 SUBIECTUL C9

1) a) Care sunt formulele electronice şi valenţa următoarelor elemente: O (Z = 8), F (Z = 9) şi

K (Z = 19) ?
b) Cum poate fi calculată entalpia de reacţie, indirect, folosind entalpiile de formare ?
Exemplu.

2) a) Reacţia de obţinere a gazului de apă este: H2O(g) + C(s) H2(g) + CO(g) cu

ΔH298 = 133,76 kJ.


Calculaţi ΔU, presupunând substanţele gazoase gaze perfecte, R = 8,31 J/ mol·grad.

b) Reacţia de la 2a este exotermă sau endotermă? Definiţi principiile 0 şi 3 ale
termodinamicii.

3) a) Constanta de viteză a unei reacţii de ordinul I este 4,5·10-5 s-1. Concentraţia iniţială de
reactant fiind de 1,6 mol·L-1, să se calculeze viteza iniţială (la timpul zero) a reacţiei, în
mol·L-1·s-1 şi în mol·L-1·min-1.
b) O reacţie reversibilă A + B C + D are constanta de echilibru K. Ce valoare va
avea constanta de echilibru dacă formulăm reacţia C + D A + B?

4) a) Detaliaţi cum se produce răcirea soluţiilor de NaCl, reprezentate figurativ prin dreptele I
şi II din figura 1 (marcaţi pe diagrama din lucrare punctele în discuţie).
b) Trasaţi curbele de răcire ale soluţiilor corespunzătoate compoziţiilor I şi II, alăturat
diagramei.

5) a) Trasaţi şi explicaţi o izotermă de adsorbţie.

b) Ce este desorbţia şi chemosorbţia?

T°C
T°C I II
B

A’ TE = 22°C
E

0% NaCl CE = 23% 30% NaCl

100% H2O 70% H2O

Figura 1
 SUBIECTUL C10

1) a) Care sunt formulele electronice ale: F-, Ne şi Na+ ? Caracterizaţi stabilitatea lor chimică.
Se dă: ZF = 9, ZNe = 10 şi ZNa = 11.
b) Definiţi parametrii intensivi şi extensivi ai unui sistem. Alegeţi câte 2 exemple pentru
fiecare dintre următorii parametrii: b1) Masa, b2) H, b3) Volumul şi b4) G.

2) a) Să se deducă expresia primului principiu al termodinamicii pentru cazul particular al

reacţiilor chimice, la presiune constantă, în care are loc o variaţie, Δn, a numărului de moli
de substanţe gazoase, considerându-se că se comportă ca şi gazele perfecte.
b) Definiţi primul principiu al termodinamicii şi entalpia de transformare (H).

3) a) Echilibrul C(s) + CO2(g) 2CO(g) se stabileşte la un exces de carbon. La 8170C

presiunea totală a fazei gazoase este de 1 bar şi constanta de echilibru Kp(T) este egală cu
10. Să se stabilească compoziţia fazei gazoase.
b) Ce este ordinul de reacţie şi cum se obţine?

4) a) Descrieţi răcirea unei soluţii solide a cărei compoziţie este reprezentată de dreapta
figurativă I din figura 1.
b) Trasaţi curbele de răcire ale compoziţiei I şi ale substanţelor pure, alăturat diagramei.

5) a) Hidrofobizarea şi hidrofilizarea suprafeţelor.

b) Structura micelei obţinută din AgNO3 şi exces de KI. Ce arată electroforeza solului ce
conţine aceste micele?

T°C I T°C

t1
Liquidus
t2

t3 Solidus

0%A 50%A 100%A

100%B 50%B 0%B

Figura 1