Ia incepui{1i942) riin ceiuleje muscdls;e iu ca.re ctmstituie cceZog4 din totelul proteinelor sftuc:turale.

Initials-a crs2nrl ca actira este singura proteina cu proprietaii confractile avind roJ in conha.Qtia musculara.Inprerrfr,i*o r* ci.rroaste ca este nitilnlt*, in tuate celulele eur:ariote,unde repiezir&r cca 5-l}?$ din totaiul protcinelor stuctruale.-t a mamifere exista 6 tipJri diferjte de actina-4 rytine alfa,o actina beta si o actitta gamna:Primele patru(actinele alfa) sunt intilnite in celulele musculare,iar c.elelaite rjoua in cehrlele nernusculare.Toate cele sase tiprnt de actina sunt similare in secventa cle aminoacizi si sunt inalt Structura tridimensionala o monomerului de actina G ,precum si actinei F (filamentoase) a fost identificata in 1990 rie care Kenneth Holmes si Wolfgane Kabqch Monomerul de actina globulara G are 375 reziduuri de aminoacizi sigeutate moleculara 43.000 dgltoni.Fiecare monomerde actina G globulara prezinta situsuri de legare ,ce mediaza interactiunea cap-coada ci alti2 monomeri,asa incit este posibilapolimerizarea si formarea de actina F(polirnerzata,.filantentoasa).Fiecare monomer este rotat 166 grade in cadrutr filamenttrlui,a.cesta fiind moti.rul penlni care actina F Se ca un dublu "o*titui" helix.Deoarece toti rnonomerii surrt orientati in aceeasi directiqfilamentul de acfira are o polaritate distincta si douacapete pius(+) si a;f"rit" unui de celalalt.Aceasta polaritate a filarreatelor de actLra este importanta atit in a-samblatea r:it si stabilirea unei directii unice a miscarii reiative a^miozinei in raport cu actina Studiul asamblarii monomerilor de actina este facut in solutii de concentartii ionice diferite .In solutii cu nivel ionic scazts actina F se depolimerize:?7ain mononreri.Apoi actina G polirnerizeaza.spontan daca nivelul ionic creste la nivelul fiziologic Prinaa treapta a polimerizarii actinei este numita nucleatie,consta in formarea unoragregate mici frrnnate din trei rnonomeri de actina G.Fitarnentele' de actiia pot in urmatoarea etapa sa creasca prin additie reversibila de nrormineri ia arn-hele capete[-F,-).h.fonomeriirle ectina leagadcrasep"""a rtrlp-til,care este hidrolizat ia ADP,riimin<i it.;amblarea filatlentilor.Cu toete ca polime rizarean*

A itrst izoiata

'

et.c.gl.,

'-_:-

*ilt$*su"i

soIicitaATP,monomeriideactrnacareleaga,r\tppolimerizeazamultrtai

repede,decit aceia care leaga ADP..Cum am ,.iisiutat enterior ATP-ul legaf este liidrolizat si,icaca rol cheie in reglarea asamblalii si in conrportarientul ciilamic

i)eoarei'si;triilrreiizaieAcstc:reie-rsibiIa,filal,.retrtelesepctsr:ltrtaprirr .jisocierea si:bunitat:ior i.!e actina.sa se,iepolintefizeze,aruncicirri{ este ner-,e.sar. De a,:cea exisr.il t!tt a[)iri-cnt cchilib;'ii irrtr-.: l,ii nra G si ft.,rnra F tie acti;:a,care depincie de conccnfratia tnollonr.jrilo'r liberi.R aia cu oare monomerii de actina

2
.-. i

Cifbrit*:-nrun*tnerii rie acrrne sunt Sxati mi rapld la r:apalul + i}tsdecii ia caErahrl -.De*arece actina legata de ATP tlisrcinza *ni l*nt decit3j;*tf*S"t* de AflP,accash duce ia a diferentli de ccri*,-riitiatii c;ttice ri,*: r:rcnorneri nc,resad pe?tru polirnetizarea ia arnbele capefe.Aceish dili:rerrta este er,primata i1 fenornentrldeTrea.dmiIIig,siiIu-streaza'dina.micafil.arnentelorde.actina.Aceasta "'fac.,o asocierea monomerilor sa se faca rnai rapid Ia capatul * au cr.rt*o;;t rapicia Ia acest capatl)e+&rece Al}P-actina disociaza mai rapid A;n nlu*"trf a" actirgCecit ATF- actina,cocentratia critica a firilnomertlor de estlm este rairimarepentru additia Ia capahil - decit Ia capatul -t-.Fenomenul do treadmilling are Ioc la concentratii intermediare u *rro*"rilor,intre .orr"nt r*ib oiti"" p*it ,, ,cqpatul + si cap.atul -.In- ac.este conditii *o*o,*ri l"gu ti de ADP de la capatul - balansat de o addiiie +.Pentru ca sistemul sa frmctioneze ceoncenhatia *orro*.riiil; *rr-hebuie sa fie intennediara inhe concentratia qjtica cenrta de si cea cemta de capatul -.In aceste conditii,exista o ilmonomeri , tl,"it?t"l- g puri*reaza de o r" ,1" "aaiti. headmitling(polilerizary depolimerizan) rr"."ritu ATp.Rolul fenom"nJui nu estS clzrr,poate reflecta dinamica asamblariiri a.ru.u*ii"rii,ni*""r"lor de

concetrtratiecriticemr:ncrrteriisifilamenteIesuntaparentinechilibn,.-, cele <ioua caperc aie filanrentelor a* ioi;* *oro * i"uti -":'

sunt tncolporati i,r filarnentele de actina esie proportionala cu concentatia lor la ni'zelul citosolului.se vorbeste de o concentratie critica d. mor,om*ri a. ,rtirra io care rata de poliinerizare in filarnente este egala cu rata de

dir;;i-*.t, urr*rl

"r#;;irr.i"*-*i"ir a.'*"*;.iii:p-1t*m:-r': polir"rirr*;il6;il pi"'J;;"" ""rrA;;;;s; il;il'n'ir'-'

sunt tle notat deasemerr" oit"o-u

teas.a 13.cana1|1+

dr"g,ni;; ili;;iil;"

e:perimenral

celulare:mitoza,indicind ca polimerizarea actinei

alfilamentuiui de actina riaiL;rrr*u,lrn;;;;;;ducind Ia rnodificari de forma cerurara si inhibarea unor *i;;;--r---**

"il;;-p;;;ih

de aceste

Un alt drog PHALLOIDINA se leaga strins la filamentul de actina si previne d isocierea in molecule individuate.pfiat loidina r"**t" ; fl uorescentaesrefr

* il;;* ecventutitizair;*;;;;;;ffi#il;.;-r;#;:

p r' re i n e I e a s oc i a f e r. ti, i r" separarea ,]e actinade aceea previn. incoipJi;; lnon?ixerilor sau sepot lega Ia cepeteie filamentului rie actina prevenlrd,udditia

ir; fl *enta

teile

;;;;;;";;;;;il;;"'ffi
rje

,L, ffi;"-il"#;;
*.rtirr"r";-': --*. nrono**ri.

iteglarea poiimerizarii actinei de catre u""ot" proteilie,perrnit unuipool deactina nepolirrerizata(ioo mierornourf,,. ",,'

l YN{IoZJlil.1r ii},1:

rl"ll'rj-rrin)eriloi'r!,: acr-ii:r si previnc urrn-,ir!r,.;

5lrcl,e,ste 1:r-i;ipr.,,lzr iespr-rnlaL-',ila de

,*pr.,,..u

1,,;-i;,'ill;,,;;;1

il;;al^"

'

pR'oflILIr\1'A se leaga rie nronomerii de ar,:tina si si.niiart,niozinei previne por irnerizare r(i". io. in nra^mentJ ie a ctina F). rn a c etas i timp,po ate prom oro jn. or, ;;;;.; ;;;;meri i or in t i.* *r,te prin transformarea ADP in ATP.A.*urtu t duce Ia formarea ATprrloriornrilor,care se incor_,.oorea?alapid f,,ufut rf + al filamenirrh.ri ti* actina'Prsfilina *t p*ure oJ#3. ostoiipi;;dil*";ri#ili,riuotro,faridir in,zitolullimplicate in se,mali*r*u uri*a,poare sen'i drept re6$ator malecurar ce ccnkor"-, porr* enrareaurrii*iproducind schimbari in citoclie letul celulT.":jryI rr rr#u]"ll

;;;;;; ;io*;

u*f#;;-

cli;il;;,il#r.#;'ffi
*r

li*l#

.**erurare.
y?.a?.a

ramineapoitegata.decapetet"*,rr*ioa-*-""pifr

actina prevenind pierderea sau additia de raonorneri. GEtsoLINA,face parte ail carg.soria ce promo dwlasarea filamcntelor de actina.nu dfo"niurru fiIamentele

p*r;#rr.

fila,entului'Gelsolins este activata de ca* riJ" *""upoate fi stimulata de 'semnale e&acelulare ce rrorituu;o1 Jirrgntoutiu fuilnacerur ara aca** casi profiIina ,gersorina r. r""e; ;;lfrriiii#rrltotr.Regrarea gersolinei de catoe ionii de td:fu si fosfolipidele membranares antalegatuna dinhe semnalele extryrcelulare si citoscheletul

#ffi#Jirl...r,r.u

ttre

actina si

rd

de

actina;-'vrqv

Se

pot arganizaindividual

in:

fiffiI*";:X#prdt"

joaca roluri diferite la nivelul celulei. In cadrur bandereteror,firamenter";;;"fu sunt asezate inpachete de filamente paralele'In retele in toate directiile,formind retele tridirnensionale cl propriefateu a" gr, acestor stucturi este ;u;iut* at,,*,ad crsssriari are
ce

t*i*rot"

r";*lil.il**u

".rid;;

Toate proteineie inpiicate in legarca filamentelor de actnt4contin doua domenii de tegare la actina,p*r*itioa-".;;;k".",ri" sa lege doua filamente de actina.Modalitatea de regare in banderete ,depinrle de natura si rnarimea proteinei de croslincare. Proteinele ce cross 1in1<e'az"afiiamentele de ac:tina in bandelete(uumite pr,teine a'sociate barrcleleteior)uzual rnorecure mici si r.igirde ce forteeza filamentcre tle actino;o o."r* intre ere.rn c;nirast proteine Ie ce inten-in in or ganiz.r=i Ci"m;;;; l;; s ttnt, t tt ar i. fl exi b i t e s i fac i l i tea,, te. Ace re p r c'rci I le rje c rris I i nl(a ie :i p ar,r,o nr.,,! u l.r..l r, _ ir, rf sunt doua ripuri sin,ctu.aie fi tu;;;;;;;;'ilr,rcerete reaiizate cle proteineie asociate actinei:

;;,;;;a

;;;r;,, t irt**i;; ffij;'il;"#;t,*

*f

r;;;;;.jil, ; I;;;il;;;;rei

_.,

r.1

--

citoscheletul coltical al hematiei..aceasn retea actina- spectrina sc leaga de membrana prasrnatica prin anfiriry,ce se Ieaga tit de spectrina cit si de dorneniul infracelular al proteinei benzii r-.tfilgut,ra acldirio,ala intre reteaua de spectrina actina si mernbrai, ni"t"riiil p;;;. ft rea\izata prin proteina benzii 4' tr ce: se leaga si <ie doriieriui ir-,iracrlri;;ffioforinei si proieinei bcnzii 3. ht alte tipuri ceft'rlere decit ciroscheietului cortical cie ntembrana utto timit*u celei din eri#o*it '-'elilata ,prin proteine spectrin^ Ii ke{spec tr ine n on etritroi rre}. .Acestea, uni r.prr"..ntatu a*

iro#i. ffi;-

: "

de actina ;.1"; vvev {l cuirrri de fibrohJasti_Jr.rnctiuniie in ftrcale. 'Iontirrniie focaie sunt rnocluriiuti cle atasare Ia rneriiui de culiura sau Ia componenre aie rnarrice i exrracer uI*,, i ;; lbcale ser'sc ,Jiept loc de atasare a bandeiere.rc,r ,rl ,,rtino 1ibre ce "undte

bandelecer.r de actina,ce ajasament particular ui muiri""t"ror

Disforina este codifi cata d1:sgnele **ffi-"Jt#}" tiprrri de disrrofii nausculare:Duchenreai Becker.A doua este"mai pu,tln su-uorir, si poate sa nu fie ietala'Distrofiile muscrllye grp de bori genetice aatacterrzate prin pierderea pmgresiva a celulelor muuoulul".ftahdia Du"henne este cea mai comuna si seyerea forma de disrofiu. o"ds sex masculin'copii nu sunt afectati pina Ia a;pa care se obsirva prirna data oboseala musc,ylar4urmata de o scadere are,la 12 ani merge in scaln cu rotile, si serno.r" prin-insuficienta respiratorie pe Ia 2o ' ani.cauza este afectata gena d" p. sexuar x ," o proteina cu greutate morecurara 42T Kdnurnitan;ffir( "ro-ozomur otrurrrv( hern atii)'Disforina se leaga a" " ***uru* pr*oritiia a fibrei musculare striate printr-un complex d" protline " turo*r*u.*ao.ao.ri tnansnnembranare ra rindur lor se ale marricei exhaceluiare'r)eci disforirra joaca,#rri*r"rffi in ancorarea citoschereturui muscular Ia makicea ""ru."iJr*.Acest aacoraj este necesar stabilizarii membranei plasmatice in timpul contractiei .goata sus arnintita se datoreaza lipsei disforinei sau inlocuirei J.u o proteina anormara In conhastcu strprafata unifoxn; rrir""ir"i"i"l'r" mai multe ceiule au pe membnna'plas*ratica rp"riuiiori " r" rffi adiacents cu componenteie tisulare sau cu alte substratru6uirafata mediului de cultura. Ace'ste regiuni deasemenea serv-esc ,u,lturul.i

c*

t*t*

#;**

uf*qteilfiJt;d;,rff l-i;J, progrri'*;;ilil;

,*,.t

;;#;a

il";;;;ilp"*rn

;;;#r'"

ffi;;;"il;;

;;;'l

";;;

;ri;rri"i"*I#*i*

de ancorare are de contacl.Acesr rnod particular evidentiat

;;H;;;il;ilr"r*"r,,,rft .

Fibr:eie de stress sr.urt hanclel._te rjtr acfina cn>sslinkaie Cie alfa actinina ce '*ici're'eza cerula si exercira rer];i,r;;;L;,;ffi;#,u,r,.n," si;ur arasare ra .jonctiLrrite tbr:aie ale rrrernbrar-,ei c+lLrlr,; il;;:i']ii.A.ro,rto irsoi:i'-e carc ss(c coirtpr:xa si nu ioan* urn*. prnt* fi mecriaia r{e arfe citeva proteine : talina "u,-,*ru*

;;;;;;;_;;;;;;;;

Atit telina cit si alfa actinina se pot lega la domeniui citoplasmatic al integtnei.Talina se leaga deasemenea de vincrilina ce la rindul ei poate interecliona cu alfe actinina si tensina( care la rindul ei se leaga si de actina) .ii-altntaiiz,cIat.siultuprctci;.,cir,rcadrtlIjc'nctii:niIorfocale.
Cit..rscheIetrrldeac,tjnarealizepa;tancorarealajonotiuniIede adezjvitatu:izanuia ariherens).In crdrul zonidei adherens,benzile contractile de *ctiria se leaga ia rnembmne pksmetica,Conractul dinhe celule este metliat de proteine tran-smembranare numite cadherine.Acestea se leaga de un complex proteic ,alfa , beia si gamma catenine.Beta si galnma cateninetre se leaga la domeniul citoplasmalica al cadlrerinei si la alft catenina"Alfa cateni:la se leaga Ia vinculina. care va serrri apoi ca ptoteina ele likai Ia citoschetret.

Protruziile suprafetei celula re

Cele nnai rnulte celule au protruzii sau extensii ale membranei plasrnatice,. implicate in miscarea celulara, fagocttozasau functii specializate ca absorbtia.Cele mai multe protruzii au in sfiuctura lor filamente de actina(fie permanente fie care se pot rapid rearanja in bandetele sau retele) Cei mai bine cxe,cnenz,ati sunt microvilii care sunt prelungiri in deget de manusa ale mernbraneiplasrnatice, urrnate de preiungiri citoplasiratice. foarte abundenti pe suprafata celulelor irnplicate in absorbtie.(enterocite ,nefiocite) unde formeazamarginea in perie si platoul striat.Sr:nt mii de microvii per celula.Stcretrcilii sunt forme specializate de microvili, ai celulek,r auditive

rirt

strntrespornsabili:dea.rrz:pfudetectareavibratiilorsonore..].''].
Strxct.uramicror'ilului;In.axulmicrovilului:segasestetmfascicul(o: bandelete de 20-3o filamente de actinA legate inte eie de fimbrina.Oricum proteina specializata pentru linkarea fiianientelor de actinadin axul microvilului este vilina prezentaexclusiv in microvilii enterocitelor si nefrocitelor.Deaiungul microvilului,filamentele eie actina sunt atasate de rnembrana plasmatica prin brate laterale formate din calmodulina si nniozina I implicate inmiscarea nrembmnei microvilului de-ah:rrgul bandeletei de filamente ie astina.Labaza microviiului filamentele de actini surrt ancorate intr-o regiune i:ogata in

spectrinaacitoschelefuluicorticalnumitareteauaterrninalaceleagasi'
' .ctabilizeaza microviliiIn contrast cu microvilii inuite protruzii aie supratbiei celuiare sunt tranzitorii, si apar ca raspuns la o serie de semnale extracelulare.Cele rnai multe

PseurIopodcleSuntex:trensiirrrocieraieondulate.a.vinditrstructuralor

fi'lamentede?,r:tinalegateinfr:oretealridinrensicltaIa,.responsabile.de.
i,:t is c :r rc a a ln teb o id a la, [.anrelipocliilo sunt preiungiri L'are Au asf]ect de foi de hirtie si au iir s{ructura lor il retea tridirnensionala tle fibre de actina.Sunt prezente ia tlbrogr.s gi:.1',7.2,
s
a,a

dezasarnblarea regurata a

!tricros p'-ii$flSdii Ie) sunl F.rrnarea si'rel'actiu o.r*to,

n1e r r-ura.iri

nrr"r*t.ror

nor*ngili

*Ju**a

de actina.

usrinr*e banderete de actina. pe asainbrarea s i

ACTINA Si nfiOZJNA IVIISCAR.EA CELULARA

Fitrarnerrtele de acti,a se asociaza cu miozina, "w v si aceasrta asocire este respomsabila de nunaeroasd" *irrrri.

",'v.

MIOZII,IA

'

*,,,tfnfrm#f

Este prototipul unui motormolecularce fiar:s-fornra energia cirimica ATP-ului in energre ,rcuni.r, a a" t:*usi energie.contrsatia musculara arc la b aza ac easta inleracii-tii! ##".r. e"easta interactiune este responsabila de variatere miscari

*r"rg*".;

'Exisia trei tipuri de

ffiffi ffi ;"#Jiffi#ffi ffi;s,cerurara celull-"r,I"Irrr*:fibre

arl";"*"i *i *;;,
r,ai*iuip ii6;;;grtarii.cea "rrr,ro*rut" p.;r, "r.li* rn;i;*" parte a * "#1fi,"ff"r.,"n J- *'niCI" cirindrice
d.:

prr.*" rr.It r"r" nemus.ular, incrusiv

musculare scheietice,crdiace

IlfuschiuIscheIeti,cesteforrnatdinbandeletedefibr.emtrscuiare.Fibra
rnusculara are dianrerur frizionarea murtor cerure
'

;Hffri:l}f,*:ff
_firaqueb

arcatuirc ain
:

**llJ,,"*?#. ..pr*jr';]ar;'_### r:cr ilrclirrie sr rii.,,r-*.r.;;;ri.rut legate,ie :jfa It'I cirn niiif ocur z,-;neitr nrenitr.ar,eie rrn,,rour; Lq ;;-,,. f,"r.i,r. adcritionale:ririna Hebrrlina care conlritruie sf a-.r*"rea Ia"*;; fo,n*L. riro
ce actinz. surrt ara:cr. ,,, aclitrina'proteiita ce li,-rkaie.
birizareasarcomerurri.

nn"*L #"*,* llT:,Tl#rf cernrata,.;;;:Xff;#fi f :TjilXffi;l;Xitf

Fiecare dir-;;;ri conhactir e numite T'"qb"r" sancomere' cc sunt reryronsabile-de "ie.,ri=," ,mrrir- frili"*are.sarcomr*-h rnicroni liurgime' contin cca 2 decerare de microscopul etecronie.Ia caperet" *.*G-r salcomer , banCa irrtunecata:discul re z.infiecare ,"" Oi.a*" iltre 4oua juinatati d i'sc uri cra.re=-*isc,r1, i1r""n.=a".rr" tienzi Lru. r,rospund de filamentereor de abs en tei "uo"inu-g';4, irorrro nu*oi suutir.i ae-actina,in , corrine a. li #"u.,ina-Flam,et.r" a" actina

subriride,eii*;;.*#iil,,

*ri

*" *;i;;;" **;HH,',

***

,,

fiil;f#;'riir_u*nu *fr"irp:

nru**

T'itina este o pioteina cu molecula foarte mare 3000 Kd si o singura moiecula sc extinde de Ia membrana M lamembrana Z.(mernbrana.Ivl stabiliT.eaza filamentele de miozina.Nebulina este asociata actinei ,stabilizind In timp*l ,.:ti;;Iii:ctiei, fie:nrt ^Br-ciTr{}i -qc' sciiri.::lza, ailrcrffnCu-sc int;'e ele raembi'aneie Z..Nu excisfa nici o rnor,lifii'ere a discuiui A.Datcrita scurtarii atit discurile I cit si zona h aproape dispar, siaceasta se datoreste alunecarii fiiair:entelor rie asiina p:r-intre cele de rniozina"}{*canisrnui trralwlilar al interactiunii este legarea mioiinei de filamentele de actina, perniti*d rniozlrtei sa frrnctioneze ca-rnotor al alunecarii filamentelorTipul de miozina prezent in inuschi este miozina II . Miozina este o proteina cu greutatea moieculara 500 Kd si este alcatuita din 2,liniuri grele iclentice,fiecare avind 200K-d si 4 ianturi usoarie fiecare avind helicoidala.Portiunea alfa helicoidala a rmui lant greu se spiralizeaza in jurul portiuni alfa.helicoidale a celuila-lt lant greq si daunastere unui dimerce forrreaz.abastonasul moleculei de miozina.Cele doua capete globulare ale moleculei de miozina au fiecare atasat cite doua lanturi usoare.Filarnentul gros de miozina este format din citeva sute de moleclle de miozina.Capetele globulare ale moleculei de .miozina formeazapuntile de legatura in-tre filamentele groase si cele subtiri.Orientarea moleculelor de rnianna in Cadrul fiIamentului gros este este cu capetele alla''helicoidale catre membrana lrrlsi cu capetele globulare de-alturgu! fiiamentelor de actina in directia capatului +. Odata cu legarea filamntelor de acti4l molecula de miozina lega si,hidro,Ineaza ATP-ul ,, ce ftci.liteara. ahnecarea filamentelor.

. '

.r

'

PROTT]INELE REGALTOARE
Sunt -tropomiozina

-troponina
fiiamentelor de actinaln fibra musculara sfiatr fiecare molecula de tropomiozina leaga o molecula de trcrponina. Troponina este'un complex de 3 polipeptide:.
,

,(r

-T'r<-riron

irra'f(cc

se Ioaga ia troponliozinar\

Cind concentratia de Cat' citoplasmatic este scazuta, conrplexul tlopomiozina-troponina blocheaza interactiunea a.otine nniozina, si deci mir-schiul rrr.r se contracta,In sctrinrb Ia concentratii crescute de Ca*,acesta se leaga la tropinina C, iroponiua'C se leaga cte troponina'T,ilu..orta la hoporniolina care :, Iu.iin,lui ei se leaga i.ie acti.na, ,Gii se va;>rcduce tonttactia.:
'

9 a

Fiiantentele de actina se interciigiteaza cu filamente le de miozina bipolare formate fi, i 5-20 rir:lecuie de nriozini Il, ;,"-,t,r;i;]ffi;alunecarea ,1 filameteior ile actina.F'ilamentele de actina inbenzile contractile sunt asociate deasemettea cu tropr-rrniozina ce faciliteaza interactiur;l;;l;;ri*ina II, Existatioua.lirodalitet.id.g.tuNabIecoiltraciileirrcetutei" nemusculare:Iib,ole de stress si zonulete adherens

;;rr"i*

- - .contractia fibreror rie stoess pr"arr- rc*il;;" de-aru,gul celulelor,mentinind celula pe s*ortiJ pe care este ancoraia.
acopelire'Acesr proces este irfrportant in timput clezvoltarii embrionare.Dar cel --' mai dramatic exempru este citochineza:sepamrea celor

:*Y . il chiar sub.membrana

diviziuniitnelul-eonhactil este trmat din filamente de actina si rniozina

do;;il;;;;;
:

plasmatjca,

este reglata de fosforilarea primara a unuia din lanttnile usoare,(lanfini reglatoare).iosforilanea lantului usor de

ln celula nemusculara confactia

-promov?rea asanrblarii miozinei !a filamnetele de actina Fosforilarea este catatraatade miozin-kinaza ce esie la:rindul ei reglata de carrnodulina lixatoare de calciucrert*." yeaza calmodalinei de kinaza si fosforilu..u miorir"i. MIOZMI ELE NECON.TRACTTI.E Nu strnt organizate in filarnente si de aceea nu srrnt implicate in contractie imFlicate in alte tipt'i de tnansport:transport Pot fi de vezicuL si organite,miscari celulare. cele mai cunoscute miozine srurt membrii familiei rniozinei I. Miozim,!,conti1e; gapal globJm ce actiansazaca motor molecr.rlar la fel ca in miozina ll.Membrii uc"stei amim sunt mult mai scurti(GM:r rorJ), nu au coada lunga ca miozina II si nu forrneaza dimeri.Cozilase pot l"go;prltande aite skucturi ,ca organite,'vezicuie.Miscarea miozinei I de-4lungul lilameltelor de actina.poate transporta particola sau vezicula pe c.are a a.ta-sat-o.6 fi,rctie a miozinei I disc*tata deia eite sceea de a fbnna biate <ie actina de r,rerntrrana plasmatica a microviiului-S-au rnai ideniitiSut .lt" clase de m:ozine:Ill,-x.M'urte dintre ele s-au iderrtificaih;;;;;r.r'r,n furictia lor ramine de iieritifi""i.il; ";;;pt-;;" uJrun tie-alung*l V idenlificata in creierul urnan,are rol cle .orru, J.

l.sry

""r"ru"ii.il;i;ilil;

il.;;;;;;i;rrrjetete ; ;, ;;rh";";;;;;;;

. Q--

t0

FILAMENTELE

INTERMEDIARE

4u url cianieirtr dc io narftlienicbu intr;rmerJiar ir:trc fiiorn*,rr*ltr tJe act:'s:a ca.rr'* &L! 7 nm si rnicrntutiuli su 25 nnijspr* de<xebire;il;;;irl*rru*i* a* actina si m i crotuburi,ii lamenteie intermediar" r rr,, eelulam.Eie su*t cele rna; siabile skusturi "u *e jcacit rol sfruct*ra!. PRO]TINELE FII,AMEN'r8LOR Nq:"tNNrLi:Ii1R E. In tirnp ce filamentele de actina si rnicrotubulii sunt polirneri ai aceluiasi iip tie proteina(actina si tubuiina) filam.ntJ. inl""rtiiare sunt alcaruite dintr-o yri{aJe {e proteine ce se in diferite uo-* de celute.}fri;;;i" iii'atipa'i de filannenre inte.rneoiare si proteine au 6st identificate,iu.;6; cksificate in f grup_tri,brq*t* pe similaritati inu*

;#ffi l;';;;;;"'

**ffi

-";;;;;;""';;;

*ui.

"qedF

,,, fibroblaste, celule musculareietede, mwculare striale. '].e prlrde de me.mbrarete z.proteineL;il;ffi; *.iij"*" e4prima rn celule eliale; iar periferina ," .*pri-" l" nervos

**Tioarprot3iy* rib'il".u gri"r* a"inre,ffiil;;:ffiffi; rjToi,r""ril

ntrmesc]<e1a1inemoisisuntabunrtenteinceiuleIeepi.r"n*"iui..--. Tipui III de proteine ale fiIamentelor t"r"#ffi;j;;il;","irnentina

ce se e4prima in selurere epiteriare.Fi.";;i, simetizeaza un tip de keratina din categori" r"rarl Ir rrp i" II( neutra/bazica),ambele .oprti.rriri"dpentru u rorrr Ths*i" tur fiIarnent Cite% din proteinele din categoriile I s'i II se rmmesc jeratine 6re si srnrt wilizate pentnr productia *ghiiio, si a i"otio.

d;;ff;teriara * #ril# m

fireroiililiiil;;;-

,,

l"ur,i.ie-;;;h;ffiffiht#ffiffir:
"r*i-;i[[*rr*l

nucieare;.;;rl#ffi; t ir'tlin mai *tr:-.d"teeucariore.suntcomponent.ur"uor*ril;ffiffi;;;;;;^^

prezente in neuronii motori ai sistemului nervos cenhal, se eryrima.ilaeuroni in stadiile initiare de dezvort Tiptlt v euprinde lamininetre

+.aa_irrr.*;;;; vqv *.riru.ir*;-"-'*r*

Filamentete inre,necriai.e pro ie ine ie ti I a menrei.r inte'ne:cr i are . *'; ;,fb I d (ic n" apt oxirnatit' 3 i 0 amingaciei( :si, u*inouiirl este flar:ca,ia ce cap*trr"lu.in, ri;;il.r;tenrrinare 1i:rrtrall -;.;;;;i ce varizzace di mens iun i. L)omen i ul alfa -.ircIieoi jor.r;;; dal

Tiputvl- cuprinde ne.stina prezentain celurele,t"* ale sNC.

ui,ursu;il;;;;;;;;;;;;;r;.i;arei,, p;;;";;;;;j; ;#:; # irn'il*i,inffi;ffi;ilffi

;;

; ;;blr;

1.i::::::,::::,1rocecapeteIesau"";ir*.l.i";;il;;;ilffiffil6upur
este :'ccl'ez-e*t,t <ie,cipatr.rl an:i^o: tefrr-r'i:al,iai c{}ric,a c1.

,ra1rn.,.rirr;a;i;r.ril;ar..

*- /i3

A-qTilVIBLAREAFILAIvIEitTItLoRINTERMEilTAREI

dimeriiorincareparfeacentra,Iaestef,onnatatlinffi.il#,,u,-oi,ia.
resucite helicc'idal.I)inrerii u. clispusi pa.ralel.Capatul fnt a-minoterrninal in dreptu!tuparului"r,,.iu-a";-.ir*'oo; carboxiterminal ducind Ia fbnnare de tetraMeri ce se pot afsa cap Ia cep fcrrmina frt"*or, irii:errnediar coritirrc g pr,r:tofiiErienie aseTale circular ce formeaza o structum cilinctrrica.Aceste bast6nase inrermediarJ general mult mai stabile decit filamentele proteinele de actina din filarnenteie furterrnediare sunt modificate ce poare regla asrnablarea si deplasarea lor in ee,]ula. ce! mai rrt fofo-nlarea laminurei nulcegre cea ce duce la clezisarnblai.rea "*rrrplu , }amfuri*ei nucleare,diskugerea invelisului nuclear in tirnpul .-quvr&vr a, virnentina deasemenea pot fi dezasamblate in mitai---'^

Prirr:trl stadiu in fo'i-ntarea filanrentelor intemreiliare este fomarea

protoiiro*";"*;;il*

il ; p.;il;il}entere ;*; h r-";;;;il;iii. n".uriprirril[}];;

ri*

*ir"r"ixi.#riJ.

'

fitamentele rte cherarina cit -i ," nuc-Ieara, aparenr servi n d ! a pozitior"*o r iuo I o. n, acefli tirnp vimenlina se poare atsa de "]ur anchirina.Reteaua de fiIamente intermetliare este sustinula si asociatalrii-i*:*_ Bulilor'Exista oserie cle droguri care dezasn .a"ina fiIarnentele de drnentina o J" colapseze i, jun l;hului.Filamentele de "" cheratina ale celulei epiteliale sturt stins aneorate Iamembranmaplasmatica z'one specializate intervenind in formarea desmozomilor si hemidesmozomilor

NLATVIEI{TELOR INTERMEDIARE Forme;anoreta elaborata in citoplasma c-elor rnai multe din celule extinzindu-se de Ia i,velisul ;h" plasnrarica.Atit

rr.l"*

;;i;;;;;rh. "a";;t, ;;;fu ";;;;;ril; ilbr*;;t#r;;;ffi;;;'"

rrbilez";;ilffi'lJ"

;;;;a

la

A treia componenta principala a citoscheletului este reprezentata de formariu*i ciiiruirice cu dianretur dezlr* microtuburi.ca si filamentele de actina , microtubulii suni rfi".t,.i ;'J" n;*bleaza si se-dezasarnbleazacc'ntinuu ia. nivelul celuiei. Au rol in rnentlnelea tbrmei ce^lulare, in dererrnirristnul urror nriscaricum r; fi.1;;;;ffi;';;;;1"* ffiporr.rt inira.celular de u.rganite, separarea c romozomi lo r in .rritoro struerura, u*o o,E In re,' diue rni** ri ;;; ;ffi b rr !i[or itlicrotubulii srnr arcatuiti djntr-u* sing,r trp numita tutrulina.l'tibuilina este uu dirner ahrituit aJr" ,rrtiritari :alla tubrrlirm sr bera :cbiirinl de 5jii.i') fir,:c21g.1j. .i ulr;,,o;;;,,;;ri.;;;'l;',:tnica cle liytie un<iegene'Se crtnoaste si ganrrr:a tubuiiua ioc.,iiizata iri speciai in oerrtlozom, joaca ur lol ir;rpoitii:t minitietaasarnblarii

r-.it ;;;r^l*

ft*;'#;#;

de;.";;;;''' ii,

rr;;;;;iliu.

t2

'

Taxolu,tstabitizeazamicrofubuli!blocrndai,i,t,i;..'...^urruvItIgurnL.cf:l']tl.

^t;;;;.d;;,rd;il#ffiru:r polimerizareatuburinei, deci brocheaza mitoza-vidid; ; selectiv *iviziyea ""ffi#ffi, t*r-utr ui ;;*"; prin inhibiria miscarii. ""t*Lto,
tsatamentuieancerului-Cglchicm+calcemidui;;;-uga-;;u"ji*Ti'i"iiU"

tubulina Yor polimeriza pentru a fornra rnicrotubulii care ilr general sunt alcatuiti djn 13 piotofilamerG asamblate in-iunrl *ui-rputiu centralProtof,larneniele ce zunt -r"^rrit. rt dinlerilor de tubutna sunt sunt disouse pararer ra niverur nfcrotuburilor.La fer ca tilenrctele de ecr;ira s.unt sfi-uctrrri porare cu cio*ri crestr'e raprda si capatui' cu o crestere incetini',a.Polaritatea este irp".torrta i1 d*tsnnjnarea direciiei de rniscare de-a iung rrl micr ot u bui ui ui, exnct curn polariiatea filanetuitrr de aciina cletermin.;directia o*. Dinrerii tle ttlbulina se'Pd dep*lirnefza'la &l ae repeoe cunl se pot polime raa, i*t microtubulii potavea cicl*ri opia, de asamblar si dezasamblara Atit alfa cit si beta ttrbulina leaga G?P-ut, n analog ATpuftri'legat de actina reglind polimeriziear-In p*fuJ* ""r;onru GTp-ul legar Je beta tubuli na *s re lridrol izat la Cbp unni*el p"#ui.fr*;;u Aceasta hidruliaa a G1?-ului stabileste afrnitatea de legare a t*buliuei fata de alte nroiecde,ae aceea comportameffe dinamice, $e:poate vorbi d. i."tasicom;;r*"r;;; t milling( de asambrare si dezas-ambrare in car; "ua P?rTlnent pierdute de Ia capeGle - si srmt inlocuite prin a" a. tu-butina legate dg "a&ti, -ot"r.l" h eapatul *, in acelasi,ririrt-uul.Turnovenrl de Ti-giT este rapid de citeva minute si esie oi.,,:[[.J"11,oort"."" citoccheletului'din timpul mitoi-ei.flin cauza r;irili.rntrat al,micrerubulilor in ru mitoza, drggurite ce aiecte
<ie

Diinerii

J;r"-."ffiffi;#*au

,;;;;;i-*;;;ffi;;;;ilJ;;" o;r*r;l;;;ir*i.

r*

fuvofiz.eazadry"lilri;;;il;"

f ;Ciri#i;g1;;*;p

;*

9e

rr*" i*prrt;

r^ it

CENTRII DE ORGANIZARE AI MICNOTI'BT'LILOR

Microtubulii se extind in celula din centrii de orgenizare ai microtubulilor in care sunt ancgati cu capetele -. tn ;area ;;j"JLt* a celulelor cent,l de or.sanizarg este Cerfrozomul care este localrlaf in apropierea nucleului.In timpul tnitozei miclotubulii se extind din centrul cetutarloupri""tprnu* ro*r* fusul de diviziune, oe ste responsabil de separarea*iamiu,rtia ? cromozomilor celulele fiice" c entrozornul serveste ae situs inirai a"

lucrustabiiestesipoIari.ta[eamicrotutiriitor;n,ce.tii;a;;,j:"'i"i,',rveiul
orRaSaamorf.lnumitmaterialpericentriolar.,,..'

fur rr;;l;;;^^'^' nticrottrbu,.lilor, case cre.sc apoi.*r., ,*iiF..il;i;;;;ililff#rr*tui.^{cest

llerttrozornului ,iar caparur + este cahe .itnpt"rmo ftrnnati dintr-o pe'eche de centrioii perpendi"ur.u.; "oir;i;i;c-r*-r";ii';;; ,rrrril.

*;ffiffi;lror
I

u"

,iiJ;.;;;.;;;;"^'^ terntiltaiaperiferiamaterial,J,i;il;-l;;;j.;.,.',;;ffi;#i#;;i#;,il,
!?
-".,

L'elitriolii,.$rnt st'ircturi cilindriie'ce-Srnt ulrutuite , tl;x 9,t;ipleie C*, mit'rorul',ii,si,".ila. coqr*sculilui Lraza,i ai crliiulrJ ri nogJr;irr.'Ol#i ,:eritri,;iii suut precursorii corpusculilor bazali.l,{icrctubulii ce .rrinu

.13

asarrblare.a microhlbrrii Ior. RE CR GA.NIZAI{E A NCiCNO TI IBTTLIL OR

pericentriclar nitiazaacamblaiea lnicictul;uliior. lin numar mare de prteine asociate cu centrozpmui au fost identificate, dar nu a fost precizat rolul lorin

,,1*li::neriri:J nricrcrrulisliior preze*, i, i" subunuiteti iibere de.tubulinaecare r*t r"rprnsabiie,le de :rw divizjune,care }a rindtd ruir.i* rrupo*"biidlnprfurrul rrroment.ale.l*c dupiicarea cenhozomi;;;r;1;r"i'{rffi'zcentrii de organizare separ,ati , si care se disptrn Ia polii oprri ,.1*i*i.c"r*ri*ii ,i celelalte componente ale centrozomului se dupiica ininterfazu, a*luo,in inrpreuna tle-oparte a nucleultripnna incelr. *iror.cei doi cenFoztirni apoi se sepana si muta de-o parte si dC afta a nucleului,fbrmind *"i 'se Jr: prri ai fi:sului dedivi:ziunb.cum cettrli intra in rniivza,asamblarea si dezasamblare* dinamica au loc, mai intii rata de dezasarnbrare qeste a. to"ri. ruun"ril';; emana din centrii de organizare creste de 5-lo ori.fue loc o dezasamblare a micortubulilor interfrzici si crestp fotmarea de rnicrotubuli.scurti emanati di:n crrhozomJn t 926 Marc Kirsehner .i=ii., fusului de diviziune implica o stabilizare selectiva a unor mictorubuli ce emana de Ia nivelul centrozomului.Microtubtlii care forneazafusul de diviziune sunt ---de trei aMicrottrtruni ninetocorocentriolari sunt asociati cu proteine , specifice

;6;r,.*;;ffi#il;.r i

ir;;il;;'a"*r""rrri-* il*;;fu;ului

IN TIh{PTIL NArrO&ET

*i";;ffiil""

ruir;hil;;

;;;; #*o.u

tipuri:

penku a

satbiiizea za micr otubulii. Ac esti microrubur j

",*

;;

-.i

;;ilffi

,**..,

b'Sorotubulii polari eare sur$ atasati la eromozomi si se intrepatrurul eu microtubulii de Ia porul opus in partea r.rrhui;;..r"r"i. e'Microtubulii astrali ,eare emerg radiar irrl*ui..ot oro*ilor, au liber capatul * ca si cei care formeazazuJ, jrri sunt polari.
Deplasarea crornozomilor ae-altrnsuf frrstilui de diviziune, eatre polii cehdei i, anafaza diviziunii mitotice este-ruediat, d. o asociata fusului.

p;";;t#;;;r

Asarntilarea.qi dez-asainblmea dinamica a microtubulilor este r-eglata 4g de proteiire asociate microtubulifor(rvrap,i, Y**tttt au fost 'aalate,fifind multe tipuri si avinrl irinctii diferite.Clie n'roi L,irie "ro carac terizateau 3:,ryi. 4u fost tvu! lr{-AP' iz;oiare till creiunrl unian ai unor rilamifbre( Irt\pr=i;-r\&{pilj proteinele Tau- Aceste proteine se leaga cle microtirbuli si inhiba disocierea sribunitatilor de hrbuli;ra.In :rdditie p.it , stah;tiza.e;;r;;;;ffi"ri.#"ir r", tnedia asocirea ior cu alte elernente ale ciioscheletului(ctrm ar f, filar;r;;,;h ^" " "" ^i,terr.neriiare). [In br,,, i,i ;;i' cete.i'irira-r'ee 1';1;.l35iiatii cste nerrr,:r.,1 prccese(tlendi'iiele si axonii).Atit. rrxolri! cit ,jenr.lritelc si vr+rrr r.r-rtirr,. a. ,,rnt ,suL,ru(v r-rnic'utut;Lrli stabiJi ,inrpreunr cu leur.Jli,r,r,,,,n,ta.

**.r,r,i;;;; ;iffi ,"*ffittil ;; ,r;r.;;,i;;;,j;;ilir;;;"

t).-

Oricum microtubulii din axcm si dendlite sunt diferit organizati si asociaza cu MAF, distincte

se

terrninali si capeteie - cetie coqlul cehilar.Acest capat nir este ancorat nu este . iiiiit:5;g'. in eE:air;;eoirn. Arit'ele ca;r,:tr; sr: t;irlis.r,l ili r:it6;1:1li3intr a:iciiuisi. [n denriiit* rniorotubulli si:rnt pa,ralali intre ei,lar unii au c.apatul .f si altii capatul cafre cntpui ceiular.Proteinele asociate rnicnrtubnlilor in axon sunt prateinele tsg ,iai" in Cendrile l,riAPn-?.

Microtubrrlii sunt responsabili de diferite tipuri de miscar"i, incluzind:transportul celular,pozitionarea mernbranelor veziculare si a organitelor, sepaxarea cromozomilor in mitoza, bataia ciiilor si flagelilor. Miscarea, de.alungtil microtubulilor este.' bazata pe existe1alnei proteine motor ceutibzeaza energia derivata din hidroliza ATp-ului. Exista doua familii de astfel de proteine: l.kinezinele

Kinezinasidineinasuntproteinedistinctec"se*isc"de-alun.guI -rnicrotubulilor in directii opuse:kirrezina de la capatul - la capatui + : Dinenina de la capaful + la capatul , 'i , ' Prima identificata a fost dineina cle catre Ian Gibbons in t9)OS.purificarea
acestei forme de dineina(nurnita dineina axonemala) a fost facilitatea cantitatea mare de proteina existenta in cili,Kin ezit:na fost purificata in 1985

de

ur-

Kinezina de deplaseaza dinspre - cafte +. Capatul * este dispus ctare butonul terrrinal si deci kinezina are rolul de a transporta veziculele si organitele terminal celulare dinspre corpul celular.Dar s-a observal ca acestea i" celular, de unde s-a tas concluzia si apoi s-a izolt o proieina asociata ' I lorput ' Map"-l care se rnisca de la 1- catre - si este respomsabila'de intoarcerea organitelor in ci:rpul celular. Siudiiie au aratat ca fulapr-l este ecfiivalenta

* ,.or*;;;;

. .K.inezinaeste u proteiira r:u (ilvf---36o fl'd, avind larrturi grele(l t0 Kd) si 2 IairturitIsU-arg(il0.70kd).Lanttlrilegrelerealizr,azar-t,lidomeniul,uiig
helicoidalCapetele N-termina.le globuiare reprezinta rnctorrll rnolefulei.Se leaga atit de A'IP cit qi de r:riciotubuii.Hicii'oliza AiP-ului furnizeazzenergie pentru" d-gniSare.Dome.niui rnotor-globular a! kinezin ei are 34o aa, este ,nul ri. clecit al miozinei(8'.S0 aa).Cristalografia cu raze X indir:a ca .kinezina si rniczila au dur*enirlc ct-t 'i'oi iir-'motor.sinriiargsriperinri'ca itit kirezina si u.:l,rziim utiiiz,r:tr,a rnecanisr:re moiet:ulare identi." p.nt.,i o ,i u niaoit;; a;;;;"".p1. mtrlecuiei de kir:ezitt:t este alcaruita riin liinitu'ile usc.ar,tl in asociriie i.rr ca},.ct.;lc carboxii aie Janturilor grele.Pofliunea lesponsabila de 'tegareaaltor cornponente

;ir;

'-

I'.1 '='

l5

capafuImoIeculeicuroI.demotor."-...-.

ceiuire(vezicule, organite) ce surrt transportate de-alungul micro*hulilor, este

ff#rTei

Dineina are rnole.ula fcarte grea Zila(JKd si a.r:e 2-3 lanturi grele(5oo kd) cornplexate r:u un nrm*r,ariabil ciJ poripepu,r* ilor.al. lti'gnric cu kinezjna ;rSnlurile "ro*.,i cior:aenii globulare .,, r*uiiffi-r1 srele si sunt responsabire de depraslre, bazaraa este fonnata din la,rurire s se leaga a. org*ii

fbr*il au-rr*grr;;;;;;;#* ,-i#L *Ji"fi;"r,.

,

;J;iii"

CH,II

SI

FLAGELII

Sunt prelungiri ale celulelor encariote, ce au in stnrctu*a lor microtubuli. Muite b:otT-lautlageli;dar sunt rtifeiti de cei ai eucariotetor. citii si nagerii cerurelor;r;;avind diametrul 0,25 microni s i l,ngimea pentru iar pentnr , : flagel=200microni. "il-Structura firndamentala de baza a cililor si flagetilor este aronema, alcatuita din microtulu]i si proteinele uulii amnjament caracteristic 9+Z(wdublet Lcor{urat de 9 dubleteperifericeln cadul dubletelor Periferice exista un microtubur comprettf;;;;ii t: protofiramente si microbuIincomBletfoq4ataioro.llprotofilamente.Acestmicrofubirliun

,*izui;;ilil#;ff;h,
io*"*"i

rr.*".i"i-r*aL-t

;;

periferici sunt r.u"*i rzrdiare arcatuite din Fsrtt nexina'Irr additie exista 2 bratede dineinairr" ,,Irrt atasate la fiecare *"."*u.,r A, iar activitate a de motor a dineinei a*r"i*in" ffi - al microhrbulilor di* cili sau flageli corpusculul bazal,ce esre sirnilar ca stnrctum centriolurui "J;;;;;n bazati "uLJ oricy:m joac un in organizarea axonemei.Ei initiaza fonnarea TI:.t0, si cresterea microfubulilor prezenti in axonema si ancorarea lor Ia ,,rpoat v^*vs r,r r@ D**ra celulara.

d-;";;;;;;;;;il;;,

;;ffi;ffi #ffi

:iffi ;i

"tpd;;;r;#h"iffi;ftulii

Miscarea

cililoisi

a flagelilor reprezinta aiunecarea relativa a dubietelor

;exi,a,alunecarea

dineina se Ieaga ce subfibra A a duliet;ilfi .uper"le globulare de leaga, de subfibra B din dubletul adiacent. Miscarea capetetror tle dineina in directia + catre - ,deterrnina ca microtutruiui rjintr-un dublet tu rr**1*-** *lr.ri, liazal al microtubulului B ad iacent. rje oarece d ub letere ae microtuu u i r in prin urxri dubret in raport ,; d,rl

rt*ri.

;";;;; ;;;;;"*"|ril ;;;;#ffi;r#']inro,.."

-.,

-1

? '*

Pr.-:teazomii

$u;it fr'rrrt"tr$ir:d ciiiudrice ul..ur*iiG, *Jifri., u*u,iiiaii prr:r,eice lo*ajizale atat citopla'snra cat si in nucleopiasina.Reprezint in a oaa l% din totalul proteinelor celulare. Ei au rolul de a deprada piJtri"*rr denatuiate in peptide
Liu proteaz:om este format ditr ricua cornparrimente rnajore: miezul si cele dgua capeE--tvfiezul esre tbrrnar din g;ruteazomur io3'lirrr';r;""*o a" _ alugul evolutiei de Ia bacterii Ia rnarruiere.iu *r*i.r" are lungimea 15 nm diametrur *qqblal.4irl 9r* gopii cle cate l4diferirr?c*it",i de 25;30kd atfa si "rr. beta aranjate in 4 inele formate din cite z , partea extema a inereror iar subtrnitatih centrala are diametnrl de 5 nm cu 4 consfictii inteire ce fomre aza3cavitati ""*ro*, interne: o caviare cenhara derimitara d" ;;bil;afire beta si 2 cavirati extreme . Activitata proreoriric" ;;;; J.irrrp*a. cavitatii centrale.Reziau*rile prin proteoliza autocatalicu ri ,eprrinta sitrnJut- capar,-rt amino ierminal nroteof i.tica proteazornului.antibi,otic,rl .a cu rez'iduurile de treonina si tnaetwea4a prg:tqryqmii .:surr*i#iie

ri

J"iri;;ilil; ;;';r;ffi;;il#;?ffiIn ii;

"-;,;#:

subuni--tiiuilrrri;*ir""ffi;;; ;;;; ;*t

ffi*i;;;i" aeff;;;-,; ;;# "#; ;;;;-';;#;; Lr;t6;d;;;;ffi;u "#*r** ffi;; mainauItetipgrideactivii;ti-.-.--....:.', asemanaroqre caspazeror{ subunitatiie beta r) - criveaza aa ;:il,qe - activitate asemanatoare tripsinei beta 2) - crivean, aabazici - activitate asemanatore chemot"iprin"i G;11 -;i;;; reziduurite hirirofobe. - subunitatile alf.+n! implicate in translocaxea substratului in cannera proteolitica Dimensi,n ire *i"i ;i ;;Iii"#r" 3entraLa ffi i;;i"orur lagurilornefaldiirate.proteazomrrl 20s 4egrarleaza - polipeptidele -polipeptidice nefaldurate _ errcario tr::proteazomq:r in peptide rnici il htdr"li:za ATp La zos are ja onru.r, A;;;;['*'irgioioare care fotmeaza proteazomul 26: S Il":ljto" aceste comprexe regratoare esre Reglatorur 19 s sau pA 700 kd sr are eomponeSte ce fac parte din famitia a'rp - or*to. 'ni'-*"iJ componente implicate ih recu*oasterea .or.ry,1"*,,rui-ru,iquirji_'i*;#;'';; desft.cerea diri courprex a ubiquitinri , , , ,rru *ri;ka..-1"., :'
,

;;;;;;.

:1.i:

-: . ..

'

.'

'

LIn ai 2 rea comprex reglator este , lrs sau pA 2g 20s ooa: ia u.,t*u*t. ;.r,b*;J,;q,riti,,qsi este asociat ,lT;:ffi|Hlri ce aniige,ere (:heia reglani depadariide prot *ori: fieiJr;;l coa* proteaeomi este moleculeror iir .*.r* r-rit rI;-'; proteaz.mrri,i.ri legarea
,

IJbiquitlraleagaryroteinele

il

accesul
,

reversibira a unei pro'eine m;ci uuiquitina de prcrteinere tinta I-Ibiquitina :

covarente

:
-

directc'neaza degradarea serectiva si coordon ata proteineier a auormare

tit

- fffifr:TJffil;;ioT*"
Ansanrblarrea ribozomilor Ansainblarea proteazomilor Reparatia ADil-ului

u,uiuainiarea

r;: :,Ti$::ililit'atoare
:

rI' Io etapa a 21se prod*ce "G*r"gZ. ,"*o1st"*a substraturui si imprica , din E3, :YT* @i" drza).-.E3 reprezinrn .r ro*,i^,^-una ^: carafi?-ean funsfenrl ubrquinitei r" la

cor{uga u). Iu prtma reactie ubiquirina esre rikata prin capeteta "lrirna.ce Ji c orroiourc ,?rrciuurilor cle gricina ra reziduurile de ci#in, g. pl-!i. iruiqririr" upoi rransferara ta reziduurile tle cisteina de pe

eruata de 76de reziduuri gJobulara si are Ia capatul de aa, este C temila4 aa acizi Actioneaza durra o. s.h.*u trei etape: I ' activart" este 'biouitirei actlyaroare de u, si de una din enzirn"r"

rt"cturii ubiquitina este o proteina rrrrt *

ril

cromozomurui

"*1.i"*r"uo-in ffi;;l;;;;ii'u*i*u

ril

";,i;;?t"

(/,
fubozomii

* I it'-

.Zitr. /./ i \ E.:. ge"

uOlquHn-activating enzyrne

- F,

Ubigr.rilin:conlugiotino enZyme Or ublqultin

t' :'j(il{M-'ili{i i \,
s. o'"',

tq I

l-'tj J

.o,ir*

3.

uhiqrrii!nalicn

Specitlc

?. substrate recogn!!ion

ffi,,.;,*

- ld -

sunt organite cehdare rninrisc,:I, p.rr*r" in nrunnr ioarte mare at6t in r;elula prccariotl cat qi in ceacucarioi.{;
100-300 A; - a, fost descoperifi iniliai de Gcorge Emir parade, in anul lgs3, care i-a riurnit micrczomi iar.R. nou.rtr. ih anul r95g. i-a denumii ribozomi. ribozomii sunt prezenfi in roate cehrlgle, pi ra eucariotq cu excepfia hemnliilor adulte. "-e, .t" tit"plasma ce1:lelbr eucariote ribozomii sunt^ liberi (situali in ,oJ*il"

;ffi:i:J#Jffi[i:S,ilf:iiilJ;ade)

vire din ]irnira greaca de ra

l; ;;";;;:ft

'

;:}f,:i"ffi

G*t microtrabecurare din hialoplasma) fie- ata$;F ti-**.*braneror '(reticulur endoprasmatic, nnembranei exter.,, a nucrgurui ri ru*praruC mi"m*m,or); (sau granulele lui roi purui"l suntgeneragi

ruluffi;ffiffii

- ribozomii sunt sediur biosintezei proteineror specifice; - ribozomii cerureror procariote au dimensi; rI";

;ici

crecat ra eucariote;

subturitate Subunitatea : :0 s gi suhunitatea mici 30 -s (unitat,_-a sve,Jberg) suat specifice cerurelor procariote gi 40 s, respectiv 60 s pentru cerulere eucariote
.

rnicr{. *T

cere dou' rlb*ird.u l"gate printr-un firament fin de ARN-m

- ribozomii sunt compugi din: _ d5%

il

ARN

#"rl_a;

- ribozomii Rot,,i i:rcltafisau grupali in poliribo zomi; - niunf;nrl de rib.zomi ce *t.a iu ariq:uir{-u-rrJ'potiriboz<im depinde de rnirirnea molecttilei profeice care ya fi sinierizatd. ri silnr numerogi i, celulele erflate in faiere.a" ,r.gtl." ,;^r"'.";#r. ,, sintezd, crescutr cie ururLu plotelne (celule pancreatic". c"luie hepatice,,eryoase ;J.^""'* Ribozornii sunr aicaruiEi i,, .., p.urei,e. ioni

foi#;;;:;;j:fuu,
tle

)-

sirhr'initfieamere

28s $7aa

"rrc cie nucie,-;tice), cr suburritate

ui"an,iii .iin .^.,ir.{ 5s (r ?0 oe nircrei,iide). :r.RN

,,bi-(i6c

de

^ucj*.;trje;';;

ti

..-'

. ..: :

2,

'

tr cu acetat de ,ranil ribozomii fib:r

electron,

aproximati, lsubu*itatea nrici 40s cunfine ARN lgs lg !?proteine. (r e*c de n*cieotidej e; oJll;,r.. s_a putur cremonsrra de &'1t''rrrr)$f,;r cr ribozornii ou orpuritirrea c* u u, uni, air.rEtui*<i str.ucfuri tetrarneret i;;-*,t;;" ol r**kaf ia rnediuiui ilgre$atele ribtrzctl+'le consiituj.'* repr-ezinti tilrnra activE a ribuzr:rnilcr ' Ribozomii:pot F npare fi" r, iira.orrbi in ceiurere co,e secreri orrr:-,T ,,.q:ryu;. tu ,rueai -y:" -' ,.*,;:iuiere 1* angajate in sinteza pnrteinelor O*,*portjF ARN+rl ribozrmal?amU_r) rrt* localizat in ribozomi F cantitativ eI *pr*aa ABN_urui cerurar D sintetizat h.*y:t1,r "p*jJ*uu" se ansamb irr complexur anlL.-frr"io;, haverseazt;;il*.',#'ffi teazit porii membra.nei nucleare.ajunge in citoplasmE F Proteinele ribozomar. +sw ainribozomi, au caracter badrc, acid grutanic ai ffif#n*historlor $

"p,*ii;; d;;

\.

fffffi"*rri-'
I

i,

il;; .iilpi#, ;tr;;;;;;;,

80ft; ,"?,

"d;;;;;;;#;;i*_,

[i=ta i*t u"e#;ffiiTi!*"L

in

" H.ffi,iff|;:il# "e'' oiiii;'il:#*?i;io

concentragiei crescute cle ARN] redau

tirnp u* -riuorn*ir

"Li"ri;' membran, ciatoriti #;ft i Jrr.

aoue subuniuli,

apar mai purin dengi Ia fruxur de

Corpuscuiul de prma aprope rotund4 prezrntac concavitate in care p[trunde TT, ccqpusculul mic ^

,-

4r

It

tu,