Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Frecventa cancerelor umane cu determinare genetica este apreciata intre 5 - 10% In cadrul cancerelor determinate genetic se deosebesc forme ereditare si forme cu predispozitie familiala; cancerele ereditare propriuzise reprezinta doar 1 - 2% din totalitatea cancerelor. Caracteristicile principale ale cancerelor cu determinism genetic sunt:
frecventa crescuta in cadrul aceleiasi familii aparitia la varste tinere caracterul multifocal sau bilateral
Sunt cunoscute la om peste 200 de mutatii ce predispun la cancer; localizarea cromozomiala exacta si caracteristicile genei implicate sunt insa cunoscute in putine cazuri
Cancerul mamar ereditar propriuzis se transmite autosomal dominant si reprezinta 5 - 10% din adenocarcinoamele mamare Apare inainte de 45 ani si este bilateral (simultan sau secvential)
Neurofibromatoza tip II
maladie cu transmitere autosomal dominanta ce asociaza neurinom de acustic bilateral si meningioame gena responsabila NF2 se afla pe cromozomul 22q pacientii prezinta risc de tumori ale SNC
Adenocarcinom mamar
riscul relativ de cancer mamar la cei care au un caz in familie este de 2 - 4 in aceste familii creste si riscul relativ de cancer colic sau ovarian (se dubleaza)
PREDISPOZITIE INDIVIDUALA
Anumite anomalii constitutionale si/sau citogenetice si metabolice se asociaza cu risc crescut de cancer, in special in copilarie dar si la varsta adulta Nu se asociaza cu cresterea riscului general de cancer ci cu cresterea riscului de aparitie a anumitor cancere Cele mai multe presupun un factor genetic recesiv de predispozitie la cancer
Sindromul Klinefelter
risc crescut de cancer mamar si de disembrioame mediastinale
PREDISPOZITIE INDIVIDUALA
Sindroame de instabilitate cromozomiala
Comporta un risc crescut de cancer Au transmitere autosomal recesiva Instabilitatea cromozomiala este detectata la nivelul limfocitelor sau fibroblastelor Se caracterizeaza prin cresterea numarului anomaliilor in timp, eventual favorizata de expunerea la anumiti factori exogeni Exemple:
Sindromul Bloom Anemia Fanconi Ataxie - teleangiectazie Xeroderma pigmentosum
PREDISPOZITIE INDIVIDUALA
Cancere la heterozigoti
greu de studiat intrucat sunt foarte rare - incidenta heterozigotilor in populatia generala este de 0,2 - 1% s-a constatat o crestere a mortalitatii prin cancer in general si prin cancer mamar in special la heterozigotii cu ataxie-teleangiectazie
Anomalii metabolice
anumite molecule exogene sunt metabolizate mai lent sau mai rapid proportia de metabolizatori lenti si rapizi este diferita la populatia cu cancer fata de populatia normala
SISTEME GENICE
SISTEME GENICE
Fenotipul malign este consecinta unei mutatii genetice (o gena normala, protooncogena, se transforma intr-o oncogena, care poate declansa transformarea maligna a celulelor suse) Mutatiile genetice pot produce genotipuri caracteristice dominante (heterozigotii prezinta fenotip manifest) sau recesive (numai homozigotii prezinta fenotipul manifest) Se cunosc in prezent peste 100 de oncogene; de obicei pentru aparitia unui fenotip tumoral este nevoie de interventia mai multor oncogene, dar uneori o singura oncogena este suficienta pentru a declansa evenimentele ce duc la formarea tumorii.
SISTEME GENICE
Genele implicate intr-o susceptibilitate individuala crescuta pentru cancer sunt Oncogene Antioncogene Alte sisteme genice
sisteme de reparare a leziunilor ADN gene ale metabolismului carcinogenilor exogeni
Oncogenele au in general caracter dominant favorizand proliferarea celulara. Sunt forme aberante structural sau functional ale proto-oncogenelor. Au rol nu numai in aparitia celulei canceroase, ci si in evolutia locala si la distanta si concura la aparitia rezistentei la citostatice. Proto-oncogenele sunt gene normale care codifica proteine cu rol in cresterea, proliferarea si diferentierea celulara normala. Sunt necesare mai multe mutatii (6 - 7 evenimente genice) pentru aparitia fenotipului canceros De cele mai multe ori la aparitia unui cancer concura mai mute oncogene
Principalele cancere sau conditii precursoare la a caror aparitie contribuie genele supresoare:
cancer pulmonar cu celule mici gena p53 polipoza colica familiala gena FAP neurofibromatoza tip II gena NF2 tumori endocrine multiple tip I gena MEN I nefroblastomul ereditar gena WT1 cancer colorectal genele MCC (FAP) si OCC retinoblastom gena RB sindrom Li-Fraumeni gena p53 cancer mamar gena p53
Gena p53 Reprezinta paznicul genomului. Este situata pe cromozomul 17p13. Codifica o proteina care impiedica celulele sa intre in faza S a ciclului, intervine in reglarea transcriptiei dar are si alte functii: controlul sintezei de ADN in faza G1/S si controlul apoptozei. Factorii de mediu (virali, fum de tigara, raze UV, aflatoxine) produc mutatii ale genei p53, cu inactivarea ei si aparitia unor cancere (colorectal, pulmonar, scuamoase, hepatic, de col uterin).
SISTEME GENICE
Deficienta sistemelor de reparare a leziunilor ADN este la originea unui numar de boli asociate cu risc crescut de cancer (sindroamele de instabilitate cromozomiala) Daca sistemele de reparare sunt deficitare anomaliile genetice se vor acumula rapid, crescand probabilitatea activarii unei proto-oncogene, care devine oncogena, sau inactivarii unei gene supresoare deci probabilitate mai mare de a face cancer Principalele sisteme de reparare a leziunilor ADN sunt:
sisteme de excizie-reparare a leziunilor produse de agenti alchilanti sisteme de reparare a leziunilor induse de raze X reparare conformationala a ADN, in care intervin topoizomerazele
SISTEME GENICE
Gene ale metabolismului carcinogenilor exogeni
Carcinogenii chimici sufera in organism un metabolism complex, cu o faza de activare (oxidare prin citocrom p450, care duce la formarea carcinogenului activ) urmata de o faza de conjugare (sulfoconjugare sau glucozoconjugare) sub control enzimatic (transferaze), ceea ce faciliteaza eliminarea metabolitilor; Cand aceste mecanisme sunt insuficiente, metabolitii substantelor chimice pot transforma celula. Acesti factori pot contribui la aparitia unor cancere (de exemplu cancerul pulmonar mai frecvent la cei cu metabolizare rapida a debrisoquinei)
CONCLUZII
Caracterizarea riscului genetic in cancer 30% din cancerele umane apar la subiectii cu risc genetic Mai multe sisteme genice predispozante se asociaza la acelasi individ Aplicatii in preventie: - eradicarea leziunilor precanceroase - protejarea de expunere la factorii de risc a indivizilor cu susceptibilitate genetica - tratament paliativ medicamentos in deficitele genetice predispozante la cancere