Coordonarea neuro-

hormonală a sistemului
genital al femeii
GONADOSTATUL
FEMININ

Şef de lucrări Dr. Ioan Sas

 Are la bază mecanisme cibernetice (de feed-
back)
 Reprezintă un proces biologic de mare
complexitate, fundamentat genetic şi
diferenţiat încă din primele etape ale
dezvoltării ontogenetice a organismului.
 Determinismul neuro-hormonal al fiziologiei
genitale feminine poate fi schematizat în
câteva etaje:
I – Etajul encefalic
II – Etajul hipofizar
III – Etajul ovarian (gonadic) (cu
răspunsul specific sexual)
 I. Etajul encefalic
- cuprinde - structuri corticale – din care cel mai
important este sistemul limbic.
- şi structuri subcorticale

-Sistemul limbic, ca structură corticală, cuprinde marele

lob limbic şi formaţiunile amigdaliene
-la acest sistem limbic vin stimuli exteriori care au
relaţie cu activitatea hormonal-genitală a ovarului, ca
de ex. :FEROMONII→ stimulii olfactivi – care
transmit impulsul rinencefalului→sist. limbic.
 Ex........
 Stimulii luminoşi, prin intermediul sistemului
nervos şi al epifizei (prin melatonină şi
serotonină) intervin în funcţia gonadostatului.
 II. Structuri subcorticale-
hipotalamice
 Importanţă deosebită au arie preoptică şi arie
hipofiziotropă.
 Hipotalamusul este legat anatomic şi
funcţional cu hipofiza (anatomic prin sistemul
vascular port-hipofizar Popa-Fielding) pe care
o dirijează prin secreţie peptidergică a
factorilor de eliberare sau inhibiţie (RF sau
inhibiting factors) a hormonilor gonadotropi
adenohipofizari (FSH, LH, LTH).
 III. Ovarul
 Este dep. de funcţia gonadotropă a hipofizei,
secritând steroizii sexuali, care acţionează
asupra receptorilor sexuali.
 Din punct de vedere hormonal, în cadrul
gonadostatului se descriu 2 sisteme:
- sist. Hipotalamo-adenohipofizar, prin care se
secretă hormonii tropi hipofizari
- sist. Hipotalamo-neurohipofizar, prin care se
produce ocitocina şi vasopresina
 1. Sist hipotalamo-adenohipofizar
 Schematizat în 3 zone:
a. Hipotalamusul anterior (aria
preoptică şi nucleul hipotalamic anterior)
b. Hipotalamusul mediobazal (nucleii
ventromedian şi arcuat)
c. Regiunea mamilară
 Hipofiza ...
 Hipotalamusul influenţează activitatea
hipofizei prin gonadotrofine (RF şi IF)
 Hipotalamusul mediobazal = aria
hipofiziotropă secretă RF în mod continuu =
centrul tonic al gonadostatului.
 !Caracterul ciclic al gonadostatului feminin
este dat de centrul ciclic de reglare – release
regulatin system – RRS, care este un adevărat
centru al activităţii sexuale – reglează cant. de
RF; este determinat genetic.
 Secreţia testiculară androgenică la feţii masculini
anulează acest centru ciclic.
 În fiziologia neuroendocrină a acestor centrii
intervine sistemul neuronal monoaminergic şi
sistemul neuronal peptidergic, şi anume transmisia
nervoasă de la nivelul centrului ciclic la nivelul
hipofizei are la bază biocatalizatori monoaminergici:
- dopamina
- noradrenalina
- serotonina
 Transmisia nervoasă de la centrul tonic la
hipofiză este în legătură cu sist. Neuronal
peptidergic.
 Există RF hipotalamici pt. Fiecare hormon trop
hipofizar (TH-RH, STH-RH, FSH-RH, LH-
RH); pt. LTH – prolactina, importanat este un
factor de inhibare (IF), numit PIF.
 Hormonii gonadotropi
adenohipofizari

- FSH este secretat de cel. acidofile β

- LH este secretat de cel. acidofile γ
- LTH secretat de cel. bazofile
Sistemul hipotalamo-neurohipofizar
 Prin care se secretă ocitocina şi vasopresina
 Este reprezentat de nucleii hipotalamici sopraoptic şi
paraventricular;
 Şi de neurohipofiză (hipofiza posterioară) cu rol de
depozitare şi eliberare.
 În timpul sarcinii există o producţie crescută de
ocitocină, dar care nu duce la contracţii uterine dat.
ocitocinazei, produsă de placentă; la termen, acest
fenomen ajută la declanşarea naşterii prin perturbarea
echilibrului ocitocină-ocitocinază (în sarcină, alături
de ocitocinază mai intervine şi progesterona
placentară, care intervine în stocarea ocitocinei)
 Ovarul
 Reprezintă al 3-lea nivel al gonadoststului feminin,
secretă steroizii sexuali:
-estrogenii – din teaca internă a foliculilor, din stratul
granulos folicular, din placentă, şi din celulele tecale
ale corpului galben.
-progesterona – din corpul galben progestativ sau
gestativ, prin celulele luteale.
Principalul receptor pentru progesteronă este
endometrul. ! Este nevoie de o sinergie estrogeno-
progesteronică de concomitenţă şi de succesiune,
adică, efectele progesteronului apar numai după o
pregătire prealabilă cu estrogeni.
 Androgenii – se secretă în cantitate scăzută,
dar permanent, prin celulele simpaticotrope
din hilul ovarian.
-determină pilozitatea sexuală
-dezvoltarea clitorisului
-creşterea apetitului sexual
Element comun al steroidogenezei este nucleul
colesterolic ↔ pregnan → progesteron
→androgeni → estrogeni.