Teoria asupra genezei poporului roman si a limbii romane

STUDIU DE CAZ PREZENTAT DE: ANA PACURAR RODICA MATEI

Etnogeneza romanilor
Etnogeneza romanilor reprezinta un eveniment istoric fundamental in istoria noastra nationala, intrucat arata cum s-a format civilizatia noastra. Ea a fost un proces complex, indelungat la care au contribuit statalitatea dacica si cresterea puterii acesteia, cucerirrea Daciei de catre romani, colonizarea, romanizarea dacilor, raspandirea crestinuismului , ducand in final la creearea unei etnii disctincte in spatiul central sud-est european .

Toate acestea dovedesc faptul ca la baza formarii poporului roman a stat un proces indelungat si neintrerupt, inceput din perioada existentei regatului dac,continuat dupa 106 sub influenta romana, iar dupa 271, influentat de migratori .

Romanizarea a prins radacini durabile prin inlocuirea limbii si culturii, a organizarii social-economice constituind un fenomen de masa cu valori formative esentiale in etnogeneza poporului roman. In urma patrunderii influentei cultural economice si politice romane, dar mai ales in urma ocuparii unei considerabile portiuni din vastul terorului traco-dac de catre romani, populatia autohtona ce vorbea limba indo-europeana tracica a trecut prin transformari culturale, politice si chiar social etnice profunde.

" De la rambleni, ce le zicem latini, paine ei cis panis, carne, ei zic caro, gaina , ei zic galina multe din limba latineasca ca de ne-am socoti per amanunt ,taote cuvintele le-am intelege"(Letopisetul Tarii Moldovei)"
Spre sfasitul sec al XVIII-lea, initial ca argument in disputa istorico - politica privind drepturile romanilor din Transilvania, carturariii ardeleni de formatie calsica vor avansa ipoteza, neintemeiata insa, a originii pur latine a limbii romane

Cronicarii

autori reprezentativi pt perioada veche a culturii si a literaturii romane ,pt umanismul romanesc.Cronicarii moldevei sunt Grigore Ureche,Miron Costin si Ioan Neculce ,autorii Letopisetului Tarii Moldovei ,preocupati sa demonstreze oroginea latina a poporului si a limbii romane Operele lor se afla la limita intre literatura si documentul isoricm in sensul ca numai anumite pasaje au ,pel anga functie informativa si functie emotiva sau poetica

Latina Romei era o limb literar, de cancelarie, a patricienilor romani, ce nu au lsat morminte n Dacia, dovad c ei nu au poposit pe aici ca s-i

colarizeze i s-i nvee pe daci romnete.Trupele romane de ocupaie nu

erau formate din etnici romani, ci doar dintr-o mas geto-tracic, cu cteva cpetenii colite n latin.

Pe tot parcursul celor 165 de ani de ocupaie n Dacia, administraia Romei a fost n rzboi continuu cu dacii.Ostilitile daco-romane au persistat sute de ani i dup Retragerea aurelian.

Absena unei reconcilieri daco-romane desfiineaz conceptul romanizrii tuturor dacilor, care implic nfrirea daco-roman, ce vedem c este splendid, dar lipsete cu desvrire.

Substratul limbii romane este asigurat de un fond restrans de cuvinte apartinand dialectului geto-dac.

Stratul dominant este asigurat de limba latina vulgara(populara),iar

adstratul este limba slavona si reprezinta influenta cea mai insemnata.

Reguli

fonetice care marcheaza trecerea de la limba latina la limba romana: Consoana L in pozitie intervocalica trece la R
Ex:

gula -> gura -> soare

solum

Dubla consoana LL s-a pastrat in anumite conditii si a disparut in altele

Ex:

caballus -> cal -> masea > oala

maxilla olla-

Vocalele

E si O accentuate au devenit EA si OA daca in silaba urmatoare se gaseau vocalele A sau E

Ex:

sera- > seara

moara soare

mola-> solem-> Vocalele

neaccentuale de obicei s-au inchis : a devine / , o devine u

Ex:

casa > cas > purcel -> bun - > cnt

porcelus canta bonus

Sub actiunea lui i postpus , consoana L dispare

Ex:

fillius -> fiu

Consoanele S , M , N, T , dispar din pozitie finala

Ex:

fiulm > fir ( filu- firu-fir) cal (cabalu-calu-cal)

canis-

caballus->

caine

Consoana B intervocalica a disparut:

Ex:

sebum-> seu

Influenta slava
Cuprinsi in ampul fenomen al discolcarii de populatie de la inceputul mil trecut cunoscut sub numele de migratia popoarelor . De la ei ne-au ramas cele mai vechi imprumuturi slave care prezinta trasaturile slavilor din sud-est. Cuvinte romanesti precum bob-bobu,bogat-bogatu,clopot-clopotu contin vocala o din a (a scurt) care s-a dezvoltat sistemul vocalic slav dupa sec VII-lea si al IX-lea.

Alte influente

Greaca -> buzunar, ieftin, zahar, folos, cost, matase, etc. Maghiara -> vama, morar, a alcatui, neam, blugi, viclean, etc. Turca -> acadea, cafea, halva, patlagea, belea, sarma, etc. Rusa -> ceai, galusca, caracatita, combinat, procuratura, etc. Italiana -> contabil, piano, scadenta, opera

Controverse
Scoala Ardeleneasca influenteaza fortele occidentale si a Vaticanului care dorea sa-si impuna puterea politica si religioasa in Romania ,s-a axat pe Scoala Ardeleana profesori care erau defapt intelectuali greco-catolici dinTransilvania,instruiti de Vatican unde au fost supusi unei indoctrinari puternice. Au reusit sa implemeteze in mintile intelectualilor romani ca dacii erau niste brute si ca noi defapt ne tragem din romani.

Traian lasa in testamentul sau, o marturisire asupra originii sale spunand ca : Ma cheama Traian de la doponimul TRAHIANUS din Trahia si m-am nascut in anul 801 in ziua a 16-a din luna octombrie intr-un sat care era locuit de tribul colonistilor turdean.

Profesorul Alexander Rodewold a descoperit cu ajutorul unor teste ADN moleculare ca romanii au o legatura cu locuitorii Italiei de Nord care se spune ca se trag din tracii are au trait pe teritoriile Romaniei acum 5000 de ani.

S-a ajuns la concluzia ca nu noi ne tragem din romani ,ci o

parte din romani se trag din traci. De la istoricul roman Iosefus aflam ca etruscii le-au dat

romanilor alfabetul.

Exista o contradictie daca romanii sunt urmasii traco-getodacilor,iar o parte dintre italieni din nord au radanici tracice de ce astazi romanii si italieni se inrudesc genetic atat de putin . Explicatia esate simpla. La infintarea Romei in peninsula italica existau si triburi care nu aveau radacini tracice de ex :sabinii si samnitii, ei eventual sau amestecat cu cei care aveau radacini tracice in procesul de formare al poporului Roman.
Profesorul Universitar Aurel David spune ca dacii s-au supus Romei dar nu au putu fi asimilati asa cum se spune in tratatele de istorie.

"Mudromu I plemenitomu, I cistitomu I bogom darovanomu jupan Han Bengner ot Braov mnogo zdravie ot Ncu ot Dlgopole. (= Preaneleptului i cinstitului, i de Dumnezeu druitului jupn Han Bengner din Braov mult sntate din partea lui Neacu din Cmpulung, n. n.). I pak (=i iari) dau tire domnie tale za (=despre) lucrul turcilor, cum am auzit eu c mpratul au eit den Sofiia, i aimintrea nu e, i se-au dus n sus pre Dunre. I pak s tii domniia ta c au venit un om de la Nicopole de miie me-au spus c au vzut cu ochii lor c au trecut ciale corbii ce tii i domniia ta pre Dunre n sus. I pak s tii c bag den toate oraele cte 50 de omin s fie de ajutor n corbii. I pak s tii cumu se-au prins nete meter(i) den arigrad cum vor treace ceale corbii la locul cela strimtul ce tii i domniia ta.

I pak spui domniie tale de lucrul lui Mahamet beg, cum am auzit de boiari ce sunt megiia(i) i de generemiiu Negre, cum i-au dat mpratul sloboziie lui Mahamet beg, pe io-i va fi voia, pren eara Rumneasc, iar el s treac. I pak s tii domniia ta c are fric mare i Bsrab de acel lotru de Mahamet beg, mai vrtos de domniile voastre. I pak spui domniietale ca mai marele miu, de ce am neles i eu. Eu spui domniietale iar domniiata eti nelept i aceste cuvinte s ii domniiata la tine, s nu tie umin muli, i domniile vostre s v pzii cum tii mai bine.

I bog te veselit. Amin."(=i Dumnezeu s te bucure. Amin)

Sfarsit