Catedra de Cardiologie Spitalul Universitar de Urgenta Elias
PA ischemic PA normal Sistola = ST Diastola= TP Diastola PA ischemic Depolarizare redusa Repolarizare redusa Durata si amplitudine redusa
Complex QRS = Faza 0 si 1 Segment ST = Faza 2 Unda T= Faza 3 Interval TQ = Faza 4 Ischemia Scaderea perfuziei miocardice - reversibila Miocit ischemic- repolarizare precoce (+) Ischemia subendocardica unde T negative Ischemia transmurala unde T pozitive, ascutite
Diferenta de potential intre zonele normale si cele ischemice: mic curent= curent de leziune Flux de ioni de K dinspre zona mai pozitiva spre cea mai negativa In sistola (ST) regiunea ischemica este mai negativa- curent de la normal la ischemic In diastola (TP) regiunea ischemica este mai pozitiva- curent de la ischemic la normal ST- curent de la regiunea normala spre cea ischemica TP curent de la regiunea ischemica spre cea normala ST TP Curent sistolic de leziune Curent diastolic de leziune Curent sistolic de leziune Curent diastolic de leziune Curent sistolic de leziune Curent diastolic de leziune Infarct miocardic Ischemie persistenta celulele isi pierd viabilitatea= necroza Infarct miocardic: cu supradenivelare de segment ST (STEMI) fara supradenivelare de segment ST (NSTEMI) CATEGORIA LOCALIZAREA OCLUZIEI ECG LA PREZENTARE 1. ADA proximal Proximal de prima perforanta septala ST in V1-V6, DI, aVL si bloc fascicular sau bloc de ramura 2. ADA mediu Distal de prima perforanta septala, proximal de marea diagonala ST in V1-V6, DI, aVL 3. ADA distal sau artera diagonala Distal de marea diagonala sau afectarea primei diagonale ST in V1-V4 sau ST in V5-V6, DI, aVL
4. IMA inferior moderat intins (posterior, lateral, de ventricul drept) ACD proximal sau artera circumflexa ST in DII, DIII, aVF si oricare sau toate dintre: a) V1, V3R, V4R sau b) V5-V6 sau c) R>S in V1, V2 5.IMA inferior mic ACD distal sau artera circumflexa sau ramuri din artera circumflexa
ST doar in DII, DIII, aVF I II III aVR aVL aVF V1 V2 V3 V4 V5 V6 Artera descendenta anterioara I II III aVR aVL aVF V1 V2 V3 V4 V5 V6 Artera coronara dreapta sau a circumflexa I II III aVR aVL aVF V1 V2 V3 V4 V5 V6 Artera coronara dreapta sau a circumflexa I II III aVR aVL aVF V1 V2 V3 V4 V5 V6 Artera coronara dreapta sau a circumflexa I II III aVR aVL aVF V1 V2 V3 V4 V5 V6 LAD distal sau a diagonala/ a circumflexa aVR V1 V4 I II III LATERAL INFERIOR SEPTAL ANT SEPTAL ANT LAT aVL aVF V2 V3 V5 V6 Poate indica localizarea ocluziei arterei coronare R P Q ST Apare precoce Apare in derivatiile directe
NB: o mica supradenivelare de segment ST poate fi normala in V 1 , V 2
V3 R P Q T ST Modificare diagnostica in infarct Durata >0.04 secunde Amplitudine de >25% din unda R R P Q T ST Negativarea undei T -modificare tardiva Apare cand segmentul ST incepe sa revina la normal 1 minut dupa debut 1 ora de la debut La cateva ore de la debut La o zi de la debut Modificari tardive La cateva luni dupa IMA
Q R P Q T ST R P Q ST P Q T ST R P S T P Q T ST R P Q T Angina Prinzmetal Pericardita Repolarizare precoce Sdr. Brugada Unda Osborne Supradenivelarea inghetata - anevrism
Unda Osborne Normal Sdr. Brugada I II III aVR aVL aVF V1 V2 V3 V4 V5 V6 I II III aVR aVL aVF V1 V2 V3 V4 V5 V6 Anterior wall MI Left bundle branch block ST > 1mm in derivatii cu QRS pozitiv -5 puncte ST > 1 mm in V1-V3 -3 puncte ST > 5 mm in derivatii cu QRS negativ 2 puncte
La un scor cumulativ de 3 puncte specificitate de peste 90% de a detecta infarctul miocardic acut in prezenta blocului de ramura stang sau a unui ritm de pace-maker. Unda Q in cel putin doua dintre DI, aVL, V5, V6 Regresia undei R din V1 in V4 Incizura pe unda S in V3-V5 semnul Cabrera Criteriile Sgarbossa (pt IMA cu BRS) Criterii pentru detectarea unui IM vechi in prezenta BRS Localizare IM Supradenivelare ST Subdenivelare reciproca de ST Anterior V1-V6 (progresie lenta a undei R) II, III, aVF Lateral DI, aVL, V5, V6 V1-V3 Inferior II, III, aVF DI, aVL, posibil derivatiile anterioare Posterior Unde R anormal de inalte in V1- V3 V1-V3 SUPRAINCARCAREA ATRIALA
HIPERTROFIILE VENTRICULARE Unda P >2,5mm Morfologie: unda ascutita In V1, V2, daca unda este bifazica, predomina componenta pozitiva, initiala Axa se verticalizeaza: +75 - +90 Titulatura: p pulmonar Derivatii preferentiale: DII, DIII, aVF Valvulopatii Stenoza tricuspidiana Regurgitare tricuspidiana Hipertensiune pulmonara BPOC Embolii pulmonare Apnee in somn Boli congenitale Stenoza pulmonara Tetralogia Fallot Tranzitor Trombembolism pulmonar Status astmaticus Cauze de supraincarcare atriala dreapta
NB: De obicei asociata cu HVD, exceptia stenoza tricuspidiana Unda P > 0.11 s Morfologie: unda bifida In V1, V2 predomina componenta negativa Axa se orizontalizeaza Titulatura: p mitral Derivatii preferentiale: DI, aVL, V5, V6 Valvulopatii Stenoza mitrala Regurgitare mitrala Complianta scazuta a VS Hipertensiune arteriala Cardiomiopatie obstructiva Stenoza aortica Regurgitare aortica Boli infiltrative - amiloidoza Criterii pentru ambele tipuri de dilatari V1: unda larga bifazica componenta pozitiva > 1,5 mm componenta negativa >1 mm, >0.04s DII: Unda > 2.5 mm Unda > 0,12 sec Suprasolicitarea VS cauze: Suprasarcina de volum: IMi, IAo Suprasarcina de presiune: HTA, SAo valv./subvalv., CoAo, CMH Suprasolicitarea VS efect: Suprasarcina de volum dilatare cavitati Suprasarcina de presiune hipertrofie, ingrosare pereti Indice Sokolow - Lyon: R (V5/V6) + S (V1/V2) > 3.5 mV (4.5 mV la copil) Indicele Cornell: R (aVL) + S (V3) > 2.8 mV (B), 2 mV (F)
Scorul Romhilt - Estes Etiologie: incarcare de volum - DSV, Fallot (sunt stg. - dr.) incarcare de presiune HTP primara, HTP secundara (emfizem, TBC, bronsiectazii bilaterale, fibroze pulm, SMi) Consecinte: balanta vectoriala VD-VS se schimba pana la predominanta VD, in cazuri extreme de HVD inversarea asp. normal pe ECG:R in V1, V2 + S in V5, V6 rotatie orara, catre anterior a VD + rotatie posterioara a vf. Inimii prin masa VD asincronism VD-VS
3 patternuri 1. fara tulburari de conducere intraventriculare drepte 2. cu BRD incomplet 3. cu BRD complet
Sokolow Lyon Unda R in V1 + unda S in V5/ V6>1.1mV
Alte criterii de apreciere: 1) deviatie axiala > 90 grd 2) R V1 > 7 mm 3) R/S V1 >1 4) P pulmonar 5) S/R V6 >1 6) aspect de BRD
SV1 + RV5(sau V6) >35 mm (indice Sokolov pozitiv) combinat cu deviere ax frontal QRS la dreapta +90 SV6 >7 mm (fara BRD) probabil cel mai bun semn este combinatia de pattern de HVD tipic cu dilatare de AS (durata p >=120 ms) S/R>1 in V5/V6 +dilatare de AS SV6 >7 mm + dilatare AS QRS >+90 + dilatare de AS (in prezenta de BRD)