Etape ale dezvoltarii

personalitatii
-Proiect la psihologie-

Elev: Stefan Andreea Elena
Clasa: a X-a B
Dezvoltarea
- proces complex de trecere
de la inferior la superior,
de la simplu la complex,
de la vechi la nou,
- o succesiune de etape, de stadii,
fiecare etapa reprezentand o
unitate functionala mai mult sau mai
putin inchegata, cu un specific
calitativ propriu.
Dezvoltarea
Trecerea de la o etapa la alta implica atat
acumulari cantitative cat si salturi
calitative, acestea aflandu-se intr-o
conditionare reciproca.

Dezvoltarea personalitatii
se manifesta prin incorporarea si constituirea
de noi conduite si atitudini care permit
adaptarea activa la cerintele mediului natural
si socio-cultural.
permite si faciliteaza constituirea unor
relatii din ce in ce mai diferentiate si mai
subtile ale fiintei umane cu mediul in care
traieste si se formeaza.

Jean Piaget
considera ca fiecare stadiu se
bazeaza pe cel anterior si l
anticipeaza pe cel care urmeaza
ntr-o ordine invariabila
L. Vgotski arata ca sistematicitatea
este una din cele mai importante
caracteristici ale psihogenezei
(functiile si procesele psihice sunt
interdependente)
L. Vgotski a elaborat urmtoarea schem de
periodizare:
Criza de la momentul naterii
Vrsta prunciei (2 luni 1 an)
Criza de la un an
Copilria precoce ( 1 3 ani)
Criza de la 3 ani
Copilria precolar ( 3 7 ani)
Criza de la 7 ani
Vrsta colar (8 12 ani)
Criza de la 13 ani
Vrsta pubertii (14 18 ani)
Criza la 17 ani.
Periodizarea dezvoltrii psihice
propus de Lev Vgotski:

Erik Erikson vede n fiecare stadiu o componenta
pozitiva si una negativa:
primul an de viata: se bazeaza pe conflictul
ncredere (datorata satisfactiei si confortului) -
nencredere (data de ngrijirea inconstanta,
neadecvata)
1-3 ani: autonomie (sustinere emotionala, este
stimulata emanciparea) - ndoiala ( simtul
rusinii, ngradirea emanciparii lui)
4-5 ani: initiativa (se observa n jocuri, succesul
unei initiative atrage altele noi) - vinovatie
(insuccesul unie initiative atrage un sentiment de
culpabilitate)
6-11 ani: srguinta (acomodare la regulile din
scoala) - inferiorizare (din cauza discordantelor
pe care le simte ntre capacitatile lui si cerintele
scolii se simte vinovat)
Erik Erikson
12-18 ani: constientizarea identitatii (rolurile
sociale sunt convergente sporind ncrederea n
sine) - confuzie de roluri (rolurile de fiu, elev,
coleg, prieten sunt discordante ducnd la
nencredere n sine)
nceputul vrstei mature: intimitate
(ntemeierea unei familii) - izolare (esec n
aceasta initiativa)
vrsta adulta mijlocie: altruism (ajutarea
celuilalt) - egoism (orientare spre propria
persoana)
batrnetea: realizare (mplinirea) - disperare
(nfaptuirea a putine lucruri din cele dorite)
Copilaria: ncepe odata cu nasterea.
Timp al asimilarii de norme, valori, atitudini si
modele de viata, este perioada socializarii
primare.
Experienta afectiva joaca un rol esential: copilul
are nevoie de sustinere afectiva, trebuie ngrijit cu
dragoste, trebuie sa i se acorde atentie; forma
principala de nvatare este imitatia.
Piaget identifica cteva trasaturi ale copilariei:
egocentrismul (nu diferentiaza ntre punctul lui de
vedere, dorintele lui si realitate);
animismul/antropomorfismul (totul n jurul lui
are suflet, totul preia atributele umanului); gndire
magica (tendinta copilului de a face legaturi
cauzale incorecte ntre fenomene); artificialismul
(toate lucrurile sunt concepute de oameni).
Copilaria:
Jocul: principala forma de activitate care
stimuleaza coordonarea, echilibrul, dinamismul,
evaluarea spatialitatii; initial copiii se joaca unii
lnga altii, apoi unii cu altii.
Descoperirea de sine ncepe cu explorarea
directa senzoriala; jocul cu oglinda este
semnificativ: initial copilul nu si da seama ca
imaginea din oglinda l reprezinta.
Treptat vrsta "de ce"-ului este nlocuita cu cea a
colectiilor.
Pe la 8 ani apare constiinta de sine,
permisivitatea parintilor dezvolta la copil
ncrederea n sine, excesiva lor autoritate
determina aparitia sentimentului de inferioritate,
teama, nefericire.
Pubertatea:

modificari biologice
(maturizarea functiilor sexuale,
dezvoltarea caracterelor sexuale
secundare) si psihice
(definitivarea identitatii).
activitatea principala este
nvatarea sunt posibile mari
achizitii intelectuale; se dezvolta
gndirea abstracta, formala;
afectivitatea este efervescenta,
sensibilitatea accentuata.
Pubertatea:

cresterea rapida poate provoca
dezechilibru afectiv, tulburare
comportamentala, dispozitii
variabile, nonconformism, criza
de originalitate datorata efortului
de individualizare.
apare conflictul dintre rol
(ansamblul asteptarilor pe care le
au ceilalti) si status (pozitia
sociala n virtutea careia se
pretinde din partea celorlalti un
anumit comportament).
Adolescenta:

debutul si durata adolescentei
variaza de la un individ la altul sub
influenta mediului socio-cultural; la
fete apare mai devreme dect la
baieti.
marcata de o intensificare a
dezvoltarii personalitatii, mari
progrese n dobndirea
constiintei de sine;
dorinta de afirmare;
dobndirea independentei fata de
autoritatea parentala.
Adolescenta:

pe plan afectiv sunt posibile
accente pasionale, mari
inconsecvente
explozie a fanteziei;
dezvoltarea memoriei,
diversificarea inteligentei.
apar interesele orientate spre
moralitate; momente de revolta si
chiar sanctionare pe plan moral a
celor care ncalca normele.
Tineretea:
din anumite puncte de vedere este o perioada de
stagnare.
disponibilitatile psihice se adapteaza noilor cerinte;
cunostintele se restructureaza;
nvatarea devine demers autoinstructiv;
se cstiga statutul social de adult odata cu intrarea n
viata profesionala, familiala.
Eric Berne considera ca n fiecare individ exista trei stadii
ale eului:
stadiul de copil,
stadiul eului adult,
stadiul eului parinte;
n tinerete individul se afla la intersectia celor trei stadii:
este copil al parintilor sai si parinte al propriilor copii.
Maturitatea:

fortele interioare sunt dozate n mod
constient pentru a putea raspunde
solicitarilor si pentru a obtine performante.
Intrarea n profesie si ntemeierea propriei
familii cristalizeaz identitatea
profesional, familial si socio-
cultural; se maturizeaz pe deplin
personalitatea.
spre jumatatea vietii se remarca o mare
tendinta spre schimbare (loc de munca,
locuinta, partener de viata).
Batrnetea:
modificari de natura fizica (scade
supletea miscarilor, capacitatea de
efort fizic, fragilitatea oaselor...).
cele mai afectate procese psihice
sunt atentia si memoria de scurta
durata (datorita unei motivatii slabe
pentru nvatare); sustinerea unei
activitati intelectuale permite o
ntrziere a afectarii memoriei.
intrarea n pensie conduce la
restructurarea ntregului sistem de
relatii; batrnii se simt uneori
devalorizati, deprimati, izolati.
apare teama de moarte.
Bibliografie
www.wikipedia.ro
www.pagini-scolare.ro
www.subscribe.ro