Interactiunea radiatiilor cu materia

Pentru medicina nucleara este importanta :

detectia radiatiilor emise de radionuclizi este posibila datorita
proceselor de interactiune cu detectorul camerei de scintilatie
actiunea biologica si nocivitatea radiatiilor a/s organismului examinat
cu radioizotopi

Interactiunea cu materia a
fotonilor X

si

Esentiala pentru intelegerea modului in care se face

detectia radiatiilor la nivelul cristalului de NaI al
detectorului gamma

- In functie de modul in care fotonii X si gamma

isi cedeaza energia particulelor materiei cu
care interactioneaza exista trei tipuri de
interactiune:
A) Efectul fotoelectric
B) Efectul Compton
C) Formarea de perechi e+ - e-

A. Efectul fotoelectric
-consta din ciocnirea inelastica dintre un foton si un electron
legat, urmata de absorbtia fotonului si transmiterea energiei
sale electronului ciocnit
-electronul ce transporta sub forma de energie cinetica
energia fotonului absorbit se numeste
FOTOELECTRON
-acest tip de interactiune este cu atit mai probabil cu cit
numarul atomic Z al mediului este mai mare (in cristalul de
scintilatie fotonul gamma se ciocneste cu atomul de I ( Z=
53) superior celui al atomului de Na ( Z= 11)
- fotoelectronii produsi cedeaza pe parcursul deplasarii
lor energia cinetica prin procese multiple ce duc in final
la procese de ionizare si de excitare a atomilor urmate in
cristal de emisia de fotoni de fluorescenta

A. Efectul fotoelecric
e legat
-

foton h

e- ( fotoelectron)
Ee- = h-Elegatura K

Nucleu

B.Efectul Compton
- consta in ciocnirea elastica intre un foton si un
electron liber sau slab legat , in urma careia fotonul
isi schimba directia de miscare , cedand o parte din
energia sa electronului tinta
- in urma acestei interactiuni rezulta un foton cu
energie micsorata fata de energia sa incidenta si un
electron de recul a carui energie cinetica este
egala cu energia pierduta de foton
- in urma ciocnirii energia fotonului rezultat depinde
de unghiul sub care s-a facut imprastierea
- daca unghiul este 0 fotonul nu pierde energie
- daca unghiul este de 180 pierderea de energie
este maxima

B.Efectul Compton
- in efectul Compton spectrul energiei de recul este
continuu deoarece imprastierea se poate produce
in toate directiile
- daca in efectul fotoelectric , fotonul incident dispare
prin absorbtie , prin ciocnirea Compton fotonul apare
in stare finala cu energie mult mai mica producind
succesiv mai multe imprastieri cu pierdere de
energie
- efectul Compton este modalitatea principala de
actiune in medii cu Z mic ( apa , tesuturi )

B.Efectul Compton

eliber

e- de
recul

-unghi de imprastiere

Atenuarea fasciculelor de
radiatii
electromagnetice
Fotonii ce faceau
parte dintr-un fascicul sint
eliminati pe masura ce patrund mai adinc in materie
ca o consecinta a interactiunii cu materia

eliminarea se face prin schimbarea directiei de

propagare a fotonilor sau imprastiere fara pierdere de
energie ( efect Compton ) fie prin disparitia
fotonului ca in cazul efectului fotoelectric

- ATENUAREA FASCICULULUI - eliminarea fotonului prin

diverse modalitati

-intensitatea cu care se face atenuarea este caracteristica fiecarei

substante si energiei fotonului
-COEFICIENTUL DE ATENUARE-fractiunea de fotoni scoasa din fascicul pe unitatea de timp

- atenuarea se face dupa o lege probabilistica

- sta la baza calcularii grosimii ecranelor

Interactiunea radiatiilor cu materia

Exista o probabilitate ca particulele fasciculului de radiatii sa
intilneasca particulele tinta ale materiei
Daca interactiunea nu are loc traverseaza materia fara a-si modifica
energia sau viteza
Daca interactiunea are loc particula energetica a radiatiei interactioneaza
cu materia

Interactiunea radiatiilor cu materia

Modificari a/s particulei incidente:
schimbarea directiei de deplasare
variatii de energie
disparitia din fascicul a unor particule
Particula incidenta poate interactiona cu nuclee, electroni, sau atomi
prin numeroase mecanisme cedindu-le in parte sau in totalitate energia
lor

Interactiunea radiatiilor cu materia

Principalele modalitati de interactiune ale particulelor
beta(-) ( au sarcina elctrica si masa de repaus) sint:
1. IONIZAREA MATERIEI
se produce la trecerea particulei incarcate
prin preajma moleculei sau atomilor
substantei
se realizeaza prin smulgerea unui electron de pe o
orbita si proiectarea lui cu energie cinetica

- datorita energiei cinetice mari electronul deplasat

devine el insusi particula ionizanta
2. EXCITAREA ELECTRONILOR DIN ATOMI
-consta din trecerea unor electroni ai acestora pe nivele
enrgetice superioare fara ca electronii sa paraseasca
atomii sau moleculele
-procesul de excitare consuma mare parte din energia
particulei, care va fi redata mediului prin emisia de fotoni
X

3. EMISIA DE RADIATII DE FRINARE

- cind o particula incarcata isi modifica viteza
prin apropiere sau departare de nucleul atomic
(X)
Dupa diversele tipuri de interactiuni cu
materia electronii radiatiei sufera o modificare
a directiei de deplasare cunoscuta ca
imprastiere (scattering)

 Particula beta - interactioneaza cu

electronii materiei producind ionizarea
substantei
prin ionizari succesive distanta pe care
o parcurge prin materie este limitata si
depinde de energia sa initiala si de
energia pierduta la fiecare interactiune
RADIATIA
beta - are atenuare
de parcurs (distanta la care
densitatea fluxului scade la 0)

PARTICULA BETA +
probabilitatea intilnirii cu un electron
este foarte crescuta
se produce ANIHILAREA ei cu formarea
a doi fotoni gamma ,fiecare cu energie
de 511 Kev si cu directii de deplasare
diametral opuse (180)
fotonii gamma de anihilare sint utilizati
in scintigrafia cu pozitroni prin detectie
prin coincidenta (P.E.T.)

Efectele radiatiei
Efectele genetice si somatice si
modul de evaluare a riscurilor
acestora
In M.N. se utilizeaza izotopi
artificiali ai elementelor naturale ce emit
radiatii si gamma.
Radiatia are o penetrabilitate limitata (la
o energie de 1 M e V strabat aproximativ 4 m m
in tesutul moale inainte de a ceda intreaga lor
energie) fiind utilizati mai ales in terapie (131
I).
Izotopii care emit mai ales radiatie gamma
(99mTc, 201Tl) penetranta sunt utilizati in scop
diagnostic.

Interactiunea radiatiilor cu materia

Transfer liniar de energie (TLE)
Ionizari

Atenuare
Oprire

Excitari
Capacitate de a produce
ionizari

Parcurs in materie

Interactiunea radiatiilor cu materia

PARCURS
In aer

In apa

5-10 cm

1m

de ordinul mm

X,

100m- 1km

10 cm

100m-1km

10 cm

Efectele radiatiei
Exista doua teorii referitoare la efectele biologice ale
radiatiilor ionizante:
1. Teoria actiunii indirecte . Radiatia de ionizare
poseda energie suficienta pentru a scoate un electron din molecula
de apa determinind aparitia unui ion pozitiv H2O+ care este
instabil si determina aparitia de radicali liberi si peroxid de
hidrogen.
Aceste substante foarte toxice pentru celula intra in
combinatie cu gruparile tiol si alti compusi vitali si determina in
final aparitia de leziuni celulare.
Efectele nocive nu apar imediat, ci dupa o perioada de latenta
(citeva secunde pina la citiva ani) interval in care au loc reactii
complexe ce duc la moartea celulei sau organismului.

Cronologia efectelor biologice ale

radiatiilor ionizante
0
10-15 s

10-5 s
secunde
minute
zile,
saptam
ani
ani

IRADIERE
Ionizari, excitari
Formare de radicali liberi
Afectare a moleculelor
vitale Leziuni ale ADN
Moarte celulara
Efecte deterministe
Cancere
Mutatii genetice

Efectele radiatiei
2. Teoria tintei sugereaza ca ionizarea are loc intr-o
arie senzitiva la nivelul cromozomilor (ADN) unde provoaca
ruperea lor.
Radiatia ionizanta poate determina disruptia
cromozomului si aparitia unor celule anormale.
Aceasta rupere de ADN are consecinte mai ales
asupra
capacitatii de reproducere a celulei si poate determina:
inhibitia temporara sau permanenta a sintezei de ADN
degradarea ADN
sinteza incorecta a ADN

Leziuni moleculare la nivel celular

Numarul leziunilor per Gy
si per celula
Defect
monocatenar

50-1000

Defect bicate
nar

40

Afectarea bazelor

800-2000

Afectarea
polizaharidelor

800-1600

Rupturi simple
Leziune bicatenara
Alterarea bazelor
Pontaje ADN-ADN

Pontaje AND-ADN

30

Legaturi cu
proteinele

15

Legaturi cu
proteinele

Repararea ADN-ului:
Excizie si resinteza
Alterarea ADN (dimer de timina)
Endonucleaza taie ADN de
o parte si de alta a leziunii
Partea lezata este eliminata
Polimeraza si ligaza sintetizeaza,
respectiv leaga fractiunea noua
a ADN
Reparare fidela

Repararea ADN:
Recombinare sau reparatie post-replicativa

A. In fata unei leziuni ( catena mama)

exista bresa (catena fiica)

B. Aceasta bresa este combinata prin

transfer dintr-un segment provenind de la
catena mama al celuilalt lant de ADN.
Cele 2 lanturi au o leziune sau o bresa
fata in fata cu un segment sanatos
C. Fiecare catena este supusa unui proces de
excizie-resinteza

Reparare fidela

Repararea ADN:Reparare SOS ( save

our synthesis) sau reparare transleziune
Fata in fata cu o leziune, este
blocata sinteza pe catena fiica
Are loc sinteza las nivelul catenei fiice
( in fata leziunii), dar fara model

Una din celulele fiice prezinta o

molecula de ADN
intacta.Cealalta celula are un
ADN cu leziune la nivelul celor
doua catene
Reparare cu defect

Efectele radiatiilor ionizante asupra

cromozomilor

1normal
terminala
2 fragment
3 inel
central

4-inversiune

7-translocatie

5 inel dicentric
8-insertie
6 translocatie reciproca

Efectele radiatiei
Indiferent de modul prin care radiatiile ionizante
actioneaza asupra tesuturilor vii, acestea pot produce modificari la
nivel:
- molecular in prima etapa radiatiile ionizante excita
si ionizeaza moleculele prin transfer de energie.
Moleculele pot fi excitate prin absorbtia unei
cantitati reduse
de radiatii (cca. 30kV).
Ionii si moleculele excitate produc radicali organici
liberi (produse toxice pentru celule).
Asupra acizilor nucleici radiatiile ionizante pot produce
mutatii prin pierderea sau alterarea bazelor (pirimidinele sunt mai
sensibile decit purinele).

Efectele radiatiei
- Celular la nivel celular radiatiile ionizante
pot determina doua tipuri de leziuni primare
in membrana pot determina un efect fiziologic,
leziuni biodinamice (scaderea metabolismului celular)
sau defect anatomic vizibil.
la nivelul acizilor nucleici alterarea cromozomilor.
Uneori aceste modificari apar mai tirziu si pot fi
transferate generatiilor urmatoare daca celulele se divid.
Leziunile genetice sau mutatiile sunt cele mai importante
efecte ale radiatiilor ionizante.

Efectele biologice ale radiatiilor

DOZA DE IRADIERE
Unitatea de masura pentru doza de iradiere =REM
1 REM = doza primita de un tesut biologic
iradiat cu o radiatie care cedeaza unui Kg de tesut
o energie de 1x 10-2 J
Relatia doza / raspuns are un caracter exponential si are un prag peste care apar efecte ca racteristice in tesuturile mai sensibile

Cele mai sensibile tesuturi la iradiere sint :

- gonadele ( iradierea produce malformatii)

- celulele de la suprafata tesutului osos
- celulele hematopoetice
- cristalinul

Radioprotectia in
Medicina
Nucleara

Introducere
Utilizarea radiatiilor ionizante in
Medicina Nucleara aduce cu sine
responsabilitatea, atit pentru pacient cit si
pentru personal pentru a maximiza beneficiul
diagnostic si terapeutic, concomitent cu
minimizarea potentialului pentru efecte adverse
sanatatii.
La scurt timp dupa descoperirea
radiatiei X de catre ROENTGEN in 1895 s-a
constatat potentialul pentru pericolul acut
pentru sanatate al radiatiilor ionizante.

Riscurile efectelor tardive ale radiatiilor ionizante nu au

fost cunoscute si multi dintre utilizatorii timpurii nu au crezut ca
cineva ar putea suferi din cauza a ceva ce nu poate fi detectat de
simturile umane.
Multe experimente asupra efectelor biologice ale radiatiilor
ionizante s-au efectuat la inceputul anilor 1900 si primele
standarde de protectie impotriva radiatiilor au fost propuse de
Societatea Roentgen Britanica in 1915.

Efectele radiatiei
Conceptul de radioprotectie in expunerile medicale
la radiatii ionizante are la baza o serie de criterii
stintifice si sociale.
Scopul principal al radioprotectiei (R.P.) il
constituie
asigurea unui sistem adecvat de protectie
pentru populatie, fara a diminua activitatea benefica a
practicii radiologic (ICRP 1990 ).
Efectele asupra populatiei pot fi deterministice
si apar
la o anumita doza prag sau stocastice
(intimplatoare) pentru care nu se pot stabili praguri.

Justificarea
Expunerea medicala la radiatii ionizante trebuie sa
prezinte un beneficiu net suficient,, in raport cu detrimentul
individual pe care expunerea il poate cauza, luand in
consideratie eficacitatea, beneficiile si riscurile tehnicilor
alternative disponibile avand acelasi obiectiv dar care nu implica
sau implica mai putina expunere la radiatii ionizante.

Justificarea
- toate tipurile noi de practici implicand expunerea medicala la
radiatii ionizante trebuie sa fie justificate inainte de a fi general
adoptate,
- tipurile de practici existente care implica expunerea medicala
la radiatii ionizante pot fi revizuite ori de cate ori se dispune de
informatii noi si importante privind eficacitatea sau consecintele
acestora.

Justificarea
- toate expunerile medicale individuale la radiatii ionizante
trebuie sa fie justificate in prealabil tinand cont de obiectivele
specifice ale expunerii si de caracteristicile persoanei implicate.
- medicul ordonator si practicianul, trebuie sa caute, unde este
posibil, sa obtina informatiile anterioare de diagnostic sau
medicale utile pentru expunerea prevazuta la radiatii ionizante
si sa ia in considerare aceste date pentru a evita expunerea
inutila la radiatii ionizante.

Justificarea
- expunerile medicale la radiatii ionizante pentru
cercetarea medicala si biomedicala trebuie sa fie
examinate de un comitet de etica, stabilit in
concordanta cu reglementarile specifice ale Ministerului
Sanatatii si Familiei.
- o atentie speciala trebuie acordata justificarii acelor
expuneri medicale la radiatii ionizante atunci cand
nu exista un avantaj direct asupra sanatatii
persoanei supusa expunerii si in mod particular pentru
expunerile cerute din ratiuni medico- legale

Justificarea
- Expunerile la radiatii ionizante trebuie sa prezinte
un beneficiu net suficient, luand in considerare atat
beneficiile directe asupra sanatatii pacientului cat si
detrimentul pe care expunerea il poate cauza. Decizia finala
revine practicianului.
- Daca o expunere la radiatii ionizante nu
poate fi justificata, acesta va fi interzisa.

O ptim iza
rea
-Toate dozele datorate expunerilor medicale in scopuri
radiologice, trebuie sa fie mentinute la un nivel cat mai redus,
rezonabil posibil, pentru a permite obtinerea informatiei
diagnostice urmarite ( ALARA)
-Pentru toate expunerile medicale la radiatii ionizante ale
persoanelor in scopuri terapeutice, expunerile volumelor
tinta trebuie sa fie planificate individual, luand in
consideratie ca dozele tesuturilor care nu sunt tinte trebuie sa
fie mentinute la un nivel cat mai redus, rezonabil posibil, in
concordanta cu scopul radioterapeutic intentionat al expunerii.

O ptim iza
rea
-Pentru fiecare proiect de cercetare medicala sau biomedical se
va asigura ca:
-persoanele implicate participa voluntar;
-aceste persoane sunt informate despre riscurile acestei
expuneri;
- s-a stabilit o constrangere de doza pentru persoanele
pentru
care nu se asteapta un beneficiu medical direct de la aceasta
expunere;
- in cazul pacientilor care accepta voluntar sa se supuna
unei
practici terapeutice sau de diagnostic experimentale si care
asteapta sa primeasca un beneficiu terapeutic sau de diagnostic
de la aceasta practica, s-au stabilit niveluri tinta de doza .

O ptim iza
rea

. Procesul de optimizare implica :

-alegerea echipamentului

-obtinerea unei informatii de diagnostic adecvate sau a

unui rezultat terapeutic adecvat
- asigurarea calitatii incluzand controlul calitatii
-stabilirea si evaluarea dozelor sau a activitatilor
administrate pacientului

O ptim iza
rea
In cazul unui pacient supus unui tratament sau diagnosticarii
cu radionuclizi, practicianul sau utilizatorul instalatiei
radiologice va inmana pacientului sau apartinatorului sau
insotitorului legal al acestuia:
- instructiuni scrise, in scopul de a restrange
dozele persoanelor care vin in contact cu pacientul, la un
nivel cat mai redus posibil si
- va furniza informatii privind riscurile expunerii la
radiatii ionizante.
Aceste instructiuni vor fi inmanate inainte de
parasirea
spitalului, a clinicii sau institutiei similare.

Responsabilitati
Atat medicul ordonator cat si practicianul trebuie sa fie
implicati in procesul de justificare la un nivel corespunzator,
conform competentelor stabilite de Ministerul Sanatatii si
Familiei.
. Orice expunere este efectuata sub responsabilitatea medicala
a unui practician, asa cum este specificat in reglementarile
Ministerului Sanatatii si Familiei.

N O R M E FUNDAMENTALE
D E SECURITATE
RADIOLOGICA
Normele stabilesc cerintele referitoare la asigurarea
securitatii radiologice a personalului expus profesional, a
populatiei si a mediului, potrivit prevederilor Legii nr.
111/1996 privind desfasurarea in siguranta a activitatilor
nucleare, republicata.

N O R M E F U N D A M E N T A L E D E SECURITATE
RADIOLOGICA

Limite de doza pentru persoane expuse

profesional
Limita dozei efective pentru personalul expus
profesional este de 20 mSv (milisievert) pe an.
Sunt valabile si urmatoarele limite de doza
echivalenta:
a)150 mSv pe an pentru cristalin;
b)500 mSv pe an pentru piele; limita se aplica
pentru valoarea medie a dozei pe 1 cm2, pe cea mai
puternic iradiata zona a pielii;
c)500 mSv pe an pentru extremitatile mainilor si
picioarelor.

N O R M E F U N D A M E N T A L E D E SECURITATE
RADIOLOGICA

Protectia speciala in timpul

perioadelor de graviditate si
de alaptare

Indata ce o femeie expusa profesional ia cunostinta de

faptul ca este gravida, ea trebuie sa informeze in scris
titularul de autorizatie despre acest fapt.
Titularul de autorizatie va lua imediat toate masurile
pentru a asigura protectia fatului la nivelul de doza
prevazut pentru populatie.
Conditiile de lucru ale femeii gravide trebuie sa asigure ca
doza efectiva primita de fat sa fie la cel mai scazut nivel
posibil, fara sa depaseasca 1 mSv pe toata perioada de
graviditate ramasa.

N O R M E F U N D A M E N T A L E D E SECURITATE
RADIOLOGICA

Protectia speciala in timpul

perioadelor de graviditate si
de alaptare
Femeile expuse profesional care alapteaza
trebuie sa anunte in scris, de indata, titularul
de autorizatie despre acest fapt.
Titularul de autorizatie trebuie sa asigure imediat
ca femeile respective sa nu desfasoare, pe perioada
alaptarii, activitati implicand un risc semnificativ de
contaminare radioactiva.

N O R M E F U N D A M E N T A L E D E SECURITATE
RADIOLOGICA

Limite de doza pentru

populatie

Limita dozei efective pentru populatie este de 1

mSv pe
an.
Pentru populatie sunt valabile si urmatoarele limite de
doza echivalenta:
a)15 mSv pe an pentru cristalin;
b)50 mSv pe an pentru piele; limita se aplica pentru valoarea
medie a dozei pe 1 cm2, pe cea mai puternic iradiata zona a pielii.

N O R M E F U N D A M E N T A L E D E SECURITATE
RADIOLOGICA

Limite de doza pentru persoane in curs de

pregatire
Limita dozei efective pentru persoanele avand varsta
cuprinsa intre 16 si 18 ani care, in timpul pregatiri lor,
sunt obligate sa utilizeze surse de radiatii, este de 6 mSv
pe an.

N O R M E F U N D A M E N T A L E D E SECURITATE
RADIOLOGICA

Cerinte generale privind

zonarea
Locurile de munca vor fi clasificate in zone
controlate si zone supravegheate, dupa criteriile specifice
stabilite de CNCAN, in reglementarile referitoare la practicile
respective.

N O R M E F U N D A M E N T A L E D E SECURITATE
RADIOLOGICA

Cerinte generale privind

zonarea
Pentru fiecare zona controlata/ supravegheata, trebuie sa
fie desemnat, in scris, cel putin un responsabil cu
securitatea radiologica care va raspunde de aplicarea
prezentelor norme si a reglementarilor specifice in zona
respectiva.
Responsabilul cu securitatea radiologica trebuie sa fie
posesor al unui permis de exercitare emis de CNCAN in
domeniul si specialitatea corespunzatoare practicilor care se
desfasoara in zona controlata/supravegheata.

N O R M E F U N D A M E N T A L E D E SECURITATE
RADIOLOGICA

Cerinte referitoare la zonele

controlate

Masurile minime pe care trebuie sa le indeplineasca un

titular referitor la o zona controlata sunt urmatoarele:
- va delimita precis zona, care trebuie sa nu fie accesibila
decat persoanelor care au fost instruite corespunzator, iar accesul
sa fie controlat potrivit instructiunii scrise a titularului de
autorizatie.
- in caz de risc semnificativ pentru extinderea contaminarii
radioactive, se vor lua masuri speciale de prevenire,
incluzand controlul contaminarii la intrarea si iesirea
din zona persoanelor si obiectelor si asigurarea
decontaminarii persoanelor si obiectelor;

N O R M E F U N D A M E N T A L E D E SECURITATE
RADIOLOGICA

Cerinte referitoare la zonele

controlate
-va organiza monitorizarea radiologica a mediului de
lucru in functie de natura si marimea riscurilor radiologice
din zona controlata;
-va afisa obligatoriu simbolul pericolului de radiatii
precum si indicatii referitoare la tipul zonei, natura surselor si
riscurilor pe care acestea le presupun;
-va stabili si implementa instructiuni de lucru adaptate riscului
radiologic asociat surselor si operatiilor efectuate.

N O R M E F U N D A M E N T A L E D E SECURITATE
RADIOLOGICA

Cerinte referitoare la zonele

controlate
Accesul si stationarea in zona
controlata sunt permise urmatoarelor categorii de
persoane:
a)persoanelor expuse profesional, desemnate in scris
dintre lucratori proprii ai titularului de autorizatie;
b)lucratorilor externi desemnati in scris,
numai dupa verificarea indeplinirii cerintelor de catre
persoana expusa profesional si a insusirii instructiunilor
de lucru specifice.

N O R M E F U N D A M E N T A L E D E SECURITATE
RADIOLOGICA

Cerinte referitoare la zonele

supravegheate

Masurile ce trebuie asigurate de catre titularul de

autorizatie pentru o zona supravegheata sunt
a)saurmatoarele:
asigure monitorizarea radiologica a mediului de
lucru, in functie de natura si marimea riscurilor radiologice din
zona supravegheata;
b)sa afiseze indicatii relative la tipul zonei, natura
surselor si riscurilor pe care acestea le presupun;
c)sa stabileasca si sa implementeze instructiuni de
lucru adaptate riscului radiologic asociat surselor si
operatiilor efectuate.

N O R M E F U N D A M E N T A L E D E SECURITATE
RADIOLOGICA

Clasificarea persoanelor expuse

profesional
Persoanele expuse profesional se clasifica in doua
categorii:
a)Categoria A: cuprinzand persoanele expuse profesional
pentru care exista o probabilitate semnificativa de a primi o doza
anuala efectiva sau o doza anuala echivalenta mai mare decat
trei zecimi din limita de doza
b)Categoria B: cuprinzand alte persoane decat
cele prevazute in categoria A.

N O R M E F U N D A M E N T A L E D E SECURITATE
RADIOLOGICA

Obligatiile persoanelor expuse

profesional
O persoana expusa profesional are obligatia de a nu
se expune si de a nu expune alte persoane la radiatii peste
valorile rezonabile necesare realizarii sarcinilor de serviciu.
Este interzis persoanelor expuse profesional sa
utilizeze sursele de radiatii sau instalatiile nucleare in alte
scopuri decat cele pentru care au fost create si autorizate, sau
pentru alte lucrari decat cele rezultate din sarcinile de serviciu.

N O R M E F U N D A M E N T A L E D E SECURITATE
RADIOLOGICA

Obligatiile persoanelor expuse

profesional
a)sa poarte echipamentul individual de protectie si
mijloacele de monitorizare individuala;
b)sa anunte de indata responsabilului cu securitatea
radiologica orice defectiune constatata la echipamentul
individual de protectie, la echipamentul colectiv de
protectie, sau la sistemul de avertizare;
c)sa predea, imediat dupa folosire, la locul de pastrare,
echipamentul individual de protectie si mijloacele de
monitorizare individuala;
d)sa respecte instructiunile de lucru si indicatiile
responsabilului cu securitatea radiologica pentru zona
controlata sau supravegheata;

N O R M E F U N D A M E N T A L E D E SECURITATE
RADIOLOGICA

Obligatiile persoanelor expuse

profesional

e)sa se prezinte la examinarile sau testele medicale cerute de

medicul competent, in timpul de lucru si pe cheltuiala
angajatorului, si sa dea toate detaliile privind starea sanatatii sale
solicitate de medicul competent;
f)sa notifice de indata, inclusiv in scris, responsabilului cu
securitatea radiologica sau conducerii titularului de autorizatie,
ori de cate ori are motive intemeiate sa creada ca el sau alta
persoana au suferit o supraexpunere ori ca a aparut un eveniment
deosebit cum ar fi pierderea/furtul unei surse de radiatii sau
instalatii nucleare, scurgeri de material radioactiv, defectiuni care
pun in pericol securitatea surselor de radiatii, a instalatiilor
nucleare sau integritatea mijloacelor de protectie;

Radioprotectia si dozimetria in M.N.

Obiectiv:
Trecerea in revista a practicilor (masurilor) de radioprotectie si de
dozimetrie necesare unei bune functionari a unui serviciu de MN

1.Principalele reglementari romanesti

Directiva
Directiva
EURATOM 90/641 EURATOM 96/29

Dozimetria
operationala

-Controlul
calitatii
-Dozimetria
personalului

Directiva
EURATOM 97/43

Dozimetria
pacientului

1. Principalele reglementari romanesti

Reglementarile sunt bazate pe 3 principii:
-principiul justificarii:
Avantajul medical direct trebuie sa fie superior riscurilor
-principiul optimizarii:
Procedurile si operatiile sunt puse in practica astfel incat doza de radiatii
sa fie mentinuta la nivelul cel mai scazut posibil (ALARA)
-principiul limitarii dozei individuale si colective:
Pentru procedurile justificate si optimizate echipamentele de
protectie individuala trebuie sa fie disponibile si adaptate

Limitele expunerii Categoria

anuale (mSv)
A

Categoria
B

Public

Corp intreg*

20

Cristalin**

150

45

15

Extremitati**
Piele**

500

150

50

Fat* , **

* Efect stocastic, ** Efect determinist

2. ALARA=As Low As Reasonably

Achievable
Din cauza necunoasterii exacte a efectelor biologice in urma expunerii la
doze mici de radiatii ionozante, expunerea-atat a personalului ce lucreaza
in mediu cu radiatii, cat si a pacientilor-trebuie mentinuta la nivele atat de
mici cat este rezonabil posibil
In practica acest lucru este posibil pentru
iradierea externa,
folosind principiile de baza: TIMP, DISTANTA si E C R A N A R E

Influenta TIMPULUI
Cand o persoana (personal medical/pacient) este expusa
radiatiilor (iradiere interna sau externa), doza de radiatie
primita este direct proportionala cu durata expunerii si
este cumulativa in timp

Expunere( doza)=Rata de expunere x timp

Cu cat o persoana se expune un timp mai lung unei surse de
radiatii, cu atat mai mari sunt riscurile unor efecte biologica
asupra individului.Astfel este foarte prudent de a sta un
timp cat mai scurt in apropierea unei surse radioactive
(pacient/seringa) (ALARA)

Influenta DISTANTEI

Expunerea fata de radiatii scade dramatic daca stam

cat mai la distanta fata de sursa
Intensitatea expunerii la radiatii este invers
proportionala cu patratul distantei pana la
sursa de iradiere

I1/ I2= d 2/d

unde I1=intensitatea radiatiei la d1 (distanta initiala)

I2=intensitatea radiatiei la d2 (noua distanta fata de
sursa)

Influenta DISTANTEI
40 Gy/h

1m

2m

10 Gy/h

Influenta ECRANARII
-Ecranarea reprezinta una din cele mai eficiente masuri de radioprotectie
-Ecranarea scade cantitatea de radiatii din cauza proprietatilor
fizice ale materialelor folosite
-Ecranele de Plumb si cimentul atenueaza radiatiile, impiedicand aproape
in totalitate patrunderea acestora in organismul uman

Influenta ECRANARII
-Pentru radioprotectia individuala
sunt folosite materiale din plumb
sau tungsten
-Exista mai multe tipuri de materiale
de protectie: sorturi, seringi
ecranate, containere de plumb,
manusi de plumb

Proceduri in caz de contaminare

accidentala
Contaminare cutanata
-incident relativ frecvent, in general benign, dar care
necesita decontaminare, act foarte simplu
-se verifica prezenta radionuclidului pe tegumente cu un
detector radioactiv ? care va localiza contaminarea,
aprecia extinderea si controla eficacitatea decontaminarii
*contaminare extinsa:
-inlaturarea hainelor si dus-va inlatura contaminarea
in proportie de 90-95%
*contaminare localizata:
-se spala partea contaminata cu apa de la robinet si
sapun lichid
-in cursul decontaminarii fetei si parului vor fi protejate
conductul auditiv, narinele si ochii
-hainele contaminate vor fi depozitate intr-un sac de
plastic
-nu duceti mainile la gura

Procedura
Persoana contaminata cu o sursa radioactiva:
-va evita contaminarea podelelor si a mobilierului
-va limita deplasarea si nu va atinge clantele
- nu va duce mainile la gura sau fata (contaminare
interna!!)
-va alerta un coleg-PCR, care masoara activitatea cu
un contaminometru si un dozimetru-evalueaza
importanta contaminarii
-daca exista pericolul contaminarii ochilor , PCR sau un
alt coleg va practica lavajul ocular cu ser fiziologic
-inlaturarea imbracamintei contaminate-sac de plastic
-spalare sau dus insistand asupra partilor contaminate
-schimbare cu alte haine
-se masoara din nou radioactivitatea cutanata; spalarea
trebuie repetata pana cand radioactivitatea va scadea de
o maniera considerabila

Proceduri in caz de contaminare interna

O expunere interna poate fi detectata prin examen antropogammametric,
un examen radiotoxicologic urinar, masurare externa a glandei tiroide in
caz de suspiciune de contaminare cu 131I
Activitatile masurate sunt de obicei foarte mici
a)Contaminare prin inhalare
-spalarea fetei cu apa si sapun
-curatirea narilor si a urechilor cu un tampon

Proceduri in caz de contaminare interna

-administrarea de Iod stabil sub forma de:
-Iodura de potasiu in caz de contaminare cu 131I
-Albastru de Prusia in caz de contaminae cu Cesiu
-ingestia unei capsule de DTPA de 4 ml (1g) si injectare i.v. de fiola DTPA
in caz de contaminare cu radionuclizi emitatori de (plutoniu)
b) Contaminare digestiva:
-idem procedurile in caz de contaminare prin inhalare +
administrarede laxative usoare

Modalitati de iradiere

Contaminare externa
Iradiere externa

Contaminare interna

Iradierea externa
Doze mari, Debitul dozei mare
-Radiodiagnostic
-Radiatia solara
-Generatoare X
-Surse inchise (X, , n, )
Prevenire:
-Timp
-Distanta
-Ecrane
Scoaterea din campul de
iradiere:
-Intreruperea alimentarii cu electricitate
-Indepartarea sursei si depozitarea ei
in locuri special amenajate

Contaminarea externa
Doze mari la nivelul pielii, debit al
dozei mare
-Surse deschise ( X, , )
-Aerosoli
-Prafuri radioactive
! PERICOL DE CONTAMINARE INTERNA, PRIN
REPUNEREA IN SUSPENSIE SI INHALARE
Masuri de radioprotectie:
-respectarea regimului de lucru cu sursele
deschise
-imbracaminte adecvata
In caz de contaminare: se practica
decontaminarea externa, fara a exagera
( spalare neagresiva)

Contaminarea interna

Debit mic al dozei, dar D O Z E

CUMULATE
mari ( doze angajate)

-Inhalare, ingestie, contaminarea prin rani

deschise
-Praf, aerosoli, vapori
-, , , X
-Protectie vestimentara si respiratorie
-Surse inchise
-Respectarea igienei zonei de lucru
-Masuri de decontaminare externa
-Tratament