Laminarea semifabricatelor

are urmatoarele dezavantaje:

Tragerea

Procesul laminarii se desfasoara la cald si,

deci, cu consum de energie mare;
Nu se pot obtine semifabricate cu sectiune
mica deoarece procesul de oxidare ar putea
afecta intreaga masa a materialului;
Nu se pot obtine semifabricate de precizie
dimensionala si de forma ridicata.
Este o operatie de deformare plastica la rece
(cel mai adesea) care consta in trecerea
materialului prin orificiul unei scule numite
filiera.

Prin aceasta, filiera va atribui materialului

forma,
dimensiunile
si
precizia
corespunzatoare.

3
1

5
Fr

Ft
Su

S0
2
COEFICIENTUL DE TRAGERE

1. Filiea
2. Materialul supus tragerii
3. Forta care actioneaza asupra
materialului in timpul deformarii
4. Forta de deformare
5. Forta de respingere Fr
S0 sectiunea initiala a materialului
Su sectiunea rezultata dupa
tragerea materialului

CONDITIA TRAGERII
Ft>Fr
Ft<Forta la rupere a materialului
in sectiunea cea mai mica
Ft<RmSu sau Ft<rSu

Filiera: reprezinta scula de deformare. Prin urmare, are o

deosebita importanta
Filiera se caracterizeaza printr-un profil longitudinl si
printr-un profil transversal

1
2

4
5

Profilul longitudinal este format dintr-o

succesiune de conuri (cu exceptia zonei 4):
1-conul de intrare (rol de protectie);
2. Conul de ungere (lubrifiere);
3. Conul de deformare;
4. Zona de calibrare;
5. Conul de iesire;
6. Conul de protectie la iesire a filierei

Profilul transversal este dat de zona de calibrare care

confera materialului geometria si dimensiunile
sectiunii transversale

Materialele utilizate la executarea filierei trebuie sa:

- aiba duritate ridicata;
- sa aiba o mare rezistenta la uzura.

Ele se clasifica in functie de modul de reconditionare

Materiale pentru filiere care

se reconditioneaza la aceeasi
dimensiune

Materiale pentru filiere care

se reconditioneaza la o
dimensiune superioara

- Otelurile de scule;
- Otelurile rapide.

-Carburile (indeosebi cele de

wolfram);
- Diamantul.

Se reconditioneaza prin:
-Recoacere de inmuiere;
-Forjare (aducere la dimensiunea dorita);
-Prelucrare mecanica;
-Tratament termic;
-Slefuire.

Prelucrare prin slefuire la o

dimensiune superioara

Datorita duritatii si fragilitatii ridicate a materialului

filierei, aceasta se monteaza intr-o portfiliera

1
2
3
4

1 filiera;
2 portfiliera;
3 materialul supus tragerii;
4 canal de racire cu apa;
5 batiul masinii de tras;
6 bolt de prindere;
7 cutia de lubrifiant solid.

MSINA DE TRAS BARE

10

11

12

5
16

15

3
2
1

13

14

1 si 13 batiul masinii de tras;

2 si 14 suportii rotilor de lant;
3 roata motoare;
4 axul rotii motoare;
5 lant Gall;
6 boltul portfilierei;
7 portfiliera;

8 filiera;
9 material supus tragerii;
10 cleste de prindere
11 sistem de ancorare;
12 pana de decuplare;
15 axul rotii antrenate;
16 roata antrenata

TRAGEREA TEVILOR

Tragerea cu dorn lung

Tragerea fara dorn
Prezinta dezavantajul faptului ca
nu pot fi controlate grosimea
peretelui si diametrul interior.
Teava poate dobandi pliuri, cute.

Are avantajul controlului diametrului

interior si exterior al tevii.
Are dezavantajul utilizarii unor
dornuri lungi si grele.
Teava se trage odata cu dornul.

Tragerea cu dorn scurt

Are avantajul controlului diametrului
interior si exterior.
Prezinta dezavantajul sistemului mai
complicat.
Teava se trage in timp ce dornul se roteste.

FORJAREA

Este operatia de prelucrare prin

deformare plastica la rece sau la cald in
vederea obtinerii unor semifabricate
Tr (recristalizare)=0,4Ttop (K)
La rece: Tlucru<Tr (recristalizare)

La cald: Tlucru>Tr (recristalizare)

Avantaje:

Avantaje:

Nu necesita incalzire;
Se obtin proprietati mai bune;
Materialul nu se oxideaza.

Nu necesita forte mari de deformare;

Nu necesita utilaje de forta mare

Dezavantaje:
Dezavantaje:
Forta necesara procesului este mare;
Necesita utilaje de forta mare.

Necesita incalzire (costuri);

Materialul se oxideaza;
Nu se poate aplica la materiale cu sectine
mica.

Diagrama de incalzire, prelucrare

T, K
Ttop
Tinc.
Trecr.
1

4 5

7
8

Timpul, ore

1, 2 etapa de incalzire a materialului;

3 etapa de mentinere pentru omogenizarea
temperaturii in material;
4 etapa prelucrarii;
5 reincalzirea materialului daca prelucrare nu a fost
terminata;
6 etapa mentinerii pentru o noua omogenizare a
temperaturii;
7 o noua prelucrare a materialului pentru a fi adus
la forma si dimensiunile finale;
- etapele 5, 6, 7 se reiau de cate ori este nevoie;
- ideal ar fi ca prelucrarea sa poata avea loc intr-un
singur ciclu;
8 racirea finala a semifabricatului cu o viteza care
sa-i confere proprietatile dorite.

Incalzirea are loc in doua faze 1 si 2

Incalzirea din prima etapa este lenta pentru a evita aparitia unor tensiuni
din cauza diferentei de temperatura dintre zona exterioara si miezul
materialului (materialul fiind rigid neavand o plasticitate corespunzatoare
deformarii).
In a doua etapa incalzirea se face rapid pentru evitarea oxidarii
pronuntate a materialului si cresterea grauntilor cristalini (materialul are
plasticitatea necesara deformarii sub actiunea tensiunilor interne generate
de diferenta de temperatura).
Incalzirea se face sub linia solidus (cu aprox. 30-50 grC) pentru evitarea
aparitiei unor faze lichide si a cresterii pronuntate a grauntilor sau a
arderii materialului (oxidare intercristalina).

Forjarea
in functie de energia
utilizata in procesul
deformarii

Forjarea manuala

Forjarea mecanizata

In functie de controlul
procesului de deformare

Forjare libera

Forjare in matrita

Nu se poate controla procesul deformarii

Controleaza procesul deformarii

Utilizeaza scule simple:

Ciocane;
Baroase;
Dalti;
Clesti etc

Utilizeaza matrite care

atribuie piesei forma si
dimensiunile cavitatii
acesteia

LEGILE DEFORMARII PLASTICE

Legea volumului constant

La deformarea plastica volumul semifabricatului dinainte

de deformare este egal cu volumul semifabricatului de dupa
deformare

In unele situatii si la diferite materiale apar modificari de

volum (neimportante) datorate unor transformari, printre
care si transformari de faza insotite de aparitia unor
constituienti structurali (faze) noi.

Legea minimei rezistente

Deformarea plastica a materialului are loc intotdeauna

dupa directia in care intampina cea mai mica rezistenta

Legea coexistentei deformarii

elastice cu cea a deformarii
plastice

Deformarea elasica coexista cu deformarea plastica.

Deformarea elastica precede deformarea plastica

OPERATII DE BAZA ALE FORJARII

Lungirea

Latirea

Urmareste cresterea dimensiunii longitudinale a

materialului supus forjarii (in sensul lungirii) pe
seama reducerii grosimii acestuia. Materialul se
lateste nesemnificativ in raport cu lungirea lui.

Urmareste cresterea dimensiunii transversale a

materialului supus forjarii (in sensul latirii) pe
seama reducerii grosimii acestuia. Materialul se
lungeste nesemnificativ in raport cu latirea lui.

Nicovala si sabota trebuie sa aiba dimensiunea

minima orientata in directia lungirii

Nicovala si sabota trebuie sa aiba dimensiunea

minima orientata in directia latirii

Materialul se deplaseaza dupa directia cea

mai apropiata de conturul sculei de
deformare.
Cea mai mare cantitate de material (A) se
deplaseaza catre latura mare a sculei, iar
cea mai mica (B) catre latura mica a sculei.

2
A

1 sabota (elementul de actiune);

2- nicovala (elementul de reactiune).

Lungirea pe dorn

Latirea pe dorn

Urmareste cresterea lungimii unei tevi

prin micsorarea grosimii peretelui tevii
initiale si controlul (prin intermediul
dornului) a diametrului interior.

Urmareste cresterea diametrului

(interior si exterior) a unui inel prin
micsorarea grosimii peretelui inelului
initial.
1

3
2

1 sabota;
2- nicovala;
3 dornul.

TAIEREA
Taierea cu o dalta

Taierea cu 2 dalti

Urmareste impartirea semifabricatului

incalzit in doua componente cu
ajutorul unei (doua) scule numita
dalta.
Se realizeaza in doua faze:
Taierea pe o parte;
Intoarcerea materialului;
Taierea completa cu ruperea
materialului dupa fisura a
1

Se realizeaza intr-o singura faza:

Taierea simultana cu doua dalti;
Ruperea materialului dupa
fisura a
a

1 dalta;
2- masa de lucru (suport);
3 dalta inferioara.

Gaurirea

Pentru gauri mici cu

dorn plin

Pentru gauri mari cu

dorn tubular
Se realizeaza in doua faze:
1.Faza de impungere;
2.Faza de strapungere (dupa
intoarcerea piesei).
2

1-piesa;
2-poanson;
3-nicovala.

Gaura fiind mica dornul nu poate fi tubular

deoarece ar avea o sectiune mica si s-ar rupe

Gaura fiind mare dornul poate fi tubular

deoarece are o sectiune suficient de mare

Semifabricatul rezulta bombat (umflat la mijloc) si necesita o

operatie ulterioara de cilindrare

Indoirea

Refularea

Urmareste obtinerea unor

semifabricate a caror forme
copiaza un model

Urmareste cresterea sectiunii

transversale pe seama
micsorarii inaltimii materialului

Forta de indoire
Dupa refulare se aplica si o
operatie de cilindrare
F

Sabota

Material
R
R1
Fixare

R1>R

Model

Forta de indoire
Dupa indoire forta este
inlaturata si apare relaxarea
elastica a

Nicovala

FORJAREA LIBERA
Utilizeaza scule simple (ciocane, baroase, dalti, clesti, compase pentru
masurare etc.)
FORJAREA LIBERA
(manuala sau mecanizata)

Se realizeaza ca o succesiune a operatiilor simple ale deformarii plastice

Nu poate controla procesul de deformare ca marime si directie (volumul
de material deplasat si directia dupa care se deplaseaza materialul).

LA FORJAREA LIBERA

Se porneste de la desenul
de executie a piesei

Desenul piesei forjate

difera de piesa finita atat
ca marime, cat si ca forma

Se stabileste desenul piesei

forjate
Ca marime-se lasa
adaosuri de prelucrare pe
suprafetele ce se vor
prelucra
Exista forme tehnologice
(alte forme neputand a fi
prelucrate prin forjare)

Se determina greutatea
semifabricatului de pornire

Cand se porneste de la lingou:

Gsp=Gpf+Gcl+Gpl+Gpo+Gpg
Cand se porneste de la un
laminat:
Gsp=Gpf+Gpo+Gpg

FORME TEHNOLOGICE

Nu se pot realiza suprafete inclinate

deoarece suprafetele elementelor de
actiune si de reactiune sunt orizontale;
Nu se pot obtine piese cu proeminente
pe amandoua partile deoarece s-ar
indoi la prelucrarea prin forjare.

Formele complexe se obtin prin indoire;

Gaurile mici se prelucreaza prin aschiere deoarece ar
necesita dornuri de gaurire subtiri care s-ar rupe;
Alte forme complexe se descompun in forme simple
ce se prelucreaza prin forjare, dupa care se imbina
prin sudare.

OBTINEREA UNUI ARBORE COTIT SIMPLU PRIN

FORJARE LIBERA

Alegerea formei si stabilirea

semifabricatului de pornire.
Forma trebuie sa fie cat mai
apropiata de cea a piesei. In acest
caz semifabricatul din imagine

Prelucrarea prin refulare,

lungire si latire pentru a-l
aduce la sectiunea
transversala a piesei

Insemnarea cu ajutorul
daltilor

F
1

F
Formarea capetelor prin
lungire, latire

Rotunjirea capetelor cu
sculele speciale 1 de fasonare

Taierea capetelor la lungimea

prevazuta in desen, cu dalti.

FORJAREA IN MATRITA

Forjarea in matrita
este o forjare
mecanizata

Se poate realiza in:

-matrita deschisa (are canal de bavura);
-matrita inchisa.

Permite controlul deformarii atat ca

directie, cat si ca volum de material
Operatiile de baza se suprapun.
Ele se desfasoara simultan.
Procedeul se aplica la obtinerea pieselor de dimensiuni
mici (nu necesita matrita mare si utilaje de forta mare) si
forma complexa dintr-o gama variata de metale si aliaje.
Procedeul se aplica la serii mari de fabricatie.

FORJAREA IN MATRITE DESCHISE

F
10

1
3

Matrita este scula

de deformare

1-semimatrita superioara;
2-semimatrita inferioara;
3-cavitatea semimatritei sup.;
4-cavitatea semimatritei inf.;
5-canalul de bavura;
6-canalul de refulare;
7-prinderea semimatritei sup.;
8-prinderea semimatritei inf.;
9-elemente de ghidare (stifturi);
10-planul de separare.

5
6
4
2
8

Suprafetele paralele cu directia

forjarii sa fie usor inclinate

Unghiurile diedre sa fie

rotunjite

Conditii impuse
matritelor

Sa aiba canal de bavura si de

refulare

Pentru marcarea centrului

gaurilor si pentru alte functii
sunt prevazute proeminente

Planul de separare sa fie

perpendicular pe directia de
actiune a fortelor

-Asigura o curgere mai usoara a

materialului in matrita;
-Asigura o scoatere mai usoara a
piesei din matrita.
-Evitarea formarii concentratorilor
de tensiune si ruperea matritei;
-Pentru umplerea corespunzatoare
a matritei (varfurile sunt spatii
inguste unde materialul curge
greu;
-Evitarea blocarii piesei in matrita.
-Asigura indepartarea surplusului
de material;
-Controleaza procesul de umplere.
-Acestea sa nu fie subtiri pentru ca
se pot rupe;
-Acestea sa nu fie inalte pentru a
nu se rupe;
-Sa aiba varful ascutit pentru a
favoriza curgerea materialului.
Pentru a nu genera tensiuni
tangentiale care sa impiedice
inchiderea corecta a matritei si a
nu solicita defavorabil elementele
de ghidare.

Realizarea unei roti cu butuc

Planul de separare intre

matrite (se ia in sectiunea cea
mai mare si trebie sa asigure
curgerea materialului si
scoaterea piesei din matrita)

-Este o piesa cilindrica;

-Are un butuc;
-Prezinta o gaura ce nu poate fi
realizata prin forjare fiind
lunga si de diametre mic.

Forma tehnologica a piesei

(albastru) copiaza piesa finita
dar va avea:

-Adaosuri de prelucrare pe suprafetele care se vor prelucra;

-Suprafetele paralele cu directia forjarii vor fi inclinate;
-Unghiurile diedre vor fi rotunjite;
-Nu va prezenta zone moarte (intranduri perpendiculare pe
directia forjarii;
-Nu va avea gauri de diametru mic (sa nu fie necesare
poansoane subtiri care s-ar putea rupe in procesul forjarii).

Desfasurarea procesului
Determinarea greutatii si a
a formei semifabricatului
de pornire

Incalzirea
semifabricatului

Curatirea prin suflare (cu aer comprimat) si

ungerea cavitatii matritei pentru a facilita
curgerea materialului in matrita si scoaterea
piesei

Asezarea
semifabricatului in
semimatrita inferioara

Piesa fiind mica va fi

realizata dintr-un
semifabricat laminat
Gsp=Gpf+Gpo+Gb
Gb=aprox.0,7Vb
1

Forma semifabricatului
de pornire sa fie cat mai
aproape de forma piesei
forjate

DEBAVURAREA

Inlaturarea bavurii formate in

timpul forjarii in matrita deschisa

Consta in impingerea piesei printr-o

matrita de debavurare (bavura
exterioara)
Consta in taierea bavurii cu
ajutorul unui poanson (bavura
exterioara)

La cald-cand bavura este mare si

necesita forta mare de debavurare

Deoarece piesa poate rezulta deformata din cauza

fortelor de deformare, se face obligatoriu o calibrare

La rece-cand nu necesita forta

mare de debavurare

Cel mai adesea

Matrita de debavurare fara guler:

Are avantajul reducerii frecarii
dintre piesa si matrita.
Are dezavantajul ca nu poate fi
reconditionata la aceeasi
dimensiune

Matrita de debavurare cu guler:

Are avantajul posibilitatii de
reconditionare la aceeasi dimensiune.
Are dezavantajul frecarii dintre
piesa si matrita (forta mare,
distrugerea calitatii suprafetei)

FORJAREA IN MATRITE INCHISE

Are avantajul obtinerii pieselor fara
bavura;
Nu necesita debavurare;
Nu exista pierderi de material prin bavura.

Procedeu complex;
Instalatii complexe;
Nu se poate aplica decat anumitor categorii de piese.

Obtinerea unui bulon cu cap sferic

a
1

2 b

f
3
b

5
c

1-corpul matrita;
2-semimatrita stanga;
3-poanson (al 3-lea element de
inchidere)
4-semimatrita dreapta;
5-materialul supus deformarii;
6-cutit de taiere.