CURS 2 PNEUMOLOGIE

MG 2016
Conf.dr. Antigona Trofor
atrofor@yahoo.com
 Sumar Curs 2
Tuberculoza secundara (a adultului)
Tuberculoza pulmonara secundara
Diagnosticul pozitiv de tuberculoza
Diagnosticul diferential al
tuberculozei
Tuberculoza extrapulmonara
Evolutia si complicatiile TB
Forme clinice particulare de TB
 Etapele infectiei TBC
Primoinfectie
Perioada de latenta
Tuberculoza secundara manifesta
Max 10% din cei infectati dezvolta boala
Riscul este cel mai mare in primii doi ani de la
primo-infectie (jumatate din cazuri)
Riscul de boala scade cu timpul; reactivare cu
ocazia scaderii imunitatii (HIV, cancer, terapie Anti
TNF etc)
La cei HIV+ riscul nu scade cu timpul/ 5-8% pe an
pt toata viata
Tuberculoza pulmonara
secundara
TB adult-diagnostic pozitiv

Anamneza-APP epidemiologice
Simptome
Examen fizic-sarac.
i.d.r.-rol ajutator.
Examen radiologic
Examen bacteriologic al sputei.
Alte teste:ex.lichidului pleural,biopsia
pleurala, bronhoscopia.
Anamneza

Istoric de tuse productiva, prelungita

(>3sapt.), de smptome generale trenante,
+/-hemoptizie
Istoric de simptome extrarespiratorii (dureri
coloana vertebrala,precordiale, cefalee, hematurie, raguseala,
etc.)
Notiunea de contact/ focar TB:
contact recent cu persoane infectateTB (rude, anturaj, colegi, etc.)
provenienta din focare TB declarate (fosti bolnavi, idr +, fisier
Dispensar TB)
persoane cu risc - imunodeprimati
- personal din institutii medicale, laboratoare
de bacteriologie unde se efectueaza culturi pentru BK
- persoane fara locuinta, penitenciar, azil, etc.
Manifestri clinice - Debut
Manifestri generale
Insidios Simptome respiratorii

Pseudogripal

Acut Pseudopneumonic

Hemoptizie
Laringita
Pneumotorax

Asimptomatic Imagine radiologic patologic

Debut insidios
Simptome respiratorii Simptome generale
Tuse persistent (peste 3 Astenie fizic
sptmni) = simptomul
Anorexie
central
Scdere ponderal
Expectoraie mucoas / (semnificativ > 10% din masa
mucopurulent, posibil
absent iniial)
Transpiraii
Hemoptizie (uneori
Ascensiune termic variabil
inaugural)
desori mic (spute hemoptoice) (posibil absent)
rareori masiv (amenintoare
de via) Amenoree nejustificat (femei)
Manifestri clinice
nespecifice

uneori absente

tusea persistent = cel mai

important semn sugestiv pentru
tuberculoza pulmonar
Examen fizic toracic
Frecvent srac CONTRAST intre semnele
generale severe si semnele locale modeste

Raluri localizate (crepitante sau

sibilante/ronflante)

Sindrom de condensare rar

Suflu amforic excepional (cavern situat

superficial)
 Examenul radiologic toracic
Rx. = Element central n diagnosticul tusei persistente, DAR NU
permite stabilirea diagnosticului pozitiv (Nici o imagine radiografica
nu este patognomonica (desi f sugestiva = Element de orientare
diagnostic )
SEMEIOLOGIE RADIOLOGICA
1.opacitati alveolare cu un caracter sistematizat sau nu (infiltrative)
2.imagini nodulare
3.imagini cavitare
4.leziuni fibroase

. leziunile se pot asocia

. Existenta de leziuni cu varste diferite orienteaza dg
. teritoriile afectate cu predilectie sunt segmentele dorsale si
apicale ale lobilor superiori si segmentele apicale ale lobilor
inferiori
 Criterii radiografice de suspiciune a
tuberculozei

Localizarea leziunii principale cu precdere n:

Segmentele apical i posterior ale lobului superior
Segmentul apical al lobului inferior
Asocierea de leziuni diferite pe aceeai
radiografie (cavitati, noduli, leziuni fibroase)

Asocierea de leziuni la distan (doi lobi /

ambii plmni)

Dinamic lent n timp a leziunilor

 Opaciti de tip alveolar (condensri acinare)

Mrime diferit
(subsegmentare lobare)
Evolutia leziunilor
Omogene sau neomogene infiltrative:
(zone transparente n interior)
sunt leziuni de alveolita rezorbtie integrala
exsudativa
sunt considerate forme
organizare fibroasa
incipiente de TB
cazeificare cu
anatomo-patologic-focare de
alveolita cazeoasa
aparitia de zone de
inconjurate de congestie excavare si
perifocala
infiltratele precoce se
tendinta la
localizeaza subclavicular extensie
 TBC infiltrativa

opacitati nodulare izolate sau grupate ,cu un contur difuz,uneori

confluente,localizate apical si subclavicular
infiltrat segmentar care ocupa aproape in intregime lobul
superior drept; tendinta la excavare centrala
Leziuni nodulare apicale
 Pneumoniile tuberculoase
Radiologic:
sindrom de umplere alveolara cu distributie segmentara
sau
lobara
cu bronhograma aerica
lobi superiori
cel mai frecvent pe dreapta
tendinta la excavare centrala
modificarile radiologice au o dinamica lenta
caracterul retractil al acestei pneumonii este frecvent,
precoce si
are un prognostic functional rau
opacitate triunghiulara
localizata la nivelul lobului
superior drept
 Tuberculoza fibro-
cazeoasa
constituie forma cea mai frecventa
apare ca urmare a evolutiei nefavorabile a unei tuberculoze
incipiente
caracteristica principala este necroza cazeoasa cu
formarea de caverne
examenul radiologic se caracterizeaza prin opacitati de toate
tipurile,leziuni cavitare,reactii reparatorii fibroase,zone
emfizematoase
opacitate, neomogena cu excavare ,localizata la nivelul lobului
superior drept
 Tuberculoza cavitara

aspectul radiologic al cavernelor este in functie de stadiul in

care se gasesc
se localizeaza de regula la nivelul segmentelor apical si
dorsal lobi superiori si apical lobi inferiori
unice dar mai frecvent multiple
daca sunt mici si multiple realizeaza un aspect in miez de
paine
imagini aerice rar hidroaerice
uneori pe tomografii se poate evidentia bronsia de drenaj
sindromul cavitar este asociat si cu alte tipuri de leziuni cel
mai adesea cu noduli acinari diseminati ,consecinta extinderii
pe cale bronhogena
 Caverna de gradul I
imagine hipertransparenta cu un contur anfractuos in masa
infiltratului
Caverna de gradul II: caverna cu un perete net
localizata subclavicular drept
 caverne TBC cu bronhie de dren
caverna

bronhie de dren

intre bronsie si hil se poate

bronhie de dren
observa bronhia de dren
 Caverna de gradul 3
cavitate veche, net conturata, cu perete fibrozat
din cauza sclerozei pericavitare poate avea o forma
neregulata, cu leziuni sechelare in jur
conturul, dimensiunile cavernei nu se mai modifica in
timpul tusei
Caverne multiple
 Tuberculoza de tip fibros
opacitati n banda
sau extinse, uneori
cuprind un ntreg
lob sau chiar un
hemitorace si se
nsotesc de
reducerea uneori
importanta a
volumului
pulmonar
 Examenul bacteriologic
Microscopie optica (evidentierea BAAR)
Sensibilitate 10000 bacili / ml

Cultura micobacteriilor si identificarea

speciei
Metoda de electie
Sensibilitate 100 bacili / ml

Inocularea la cobai
Costisitoare, lenta, doar in cercetare
Sensibilitate 1-10 bacili / ml
 Probe clinice
TB pulmonara (contaminate)
Sputa spontana sau indusa cu aerosoli
Mai rar alte

TB extrapulmonara (sterile)
Lichid pleural, peritoneal, pericardic
Lichid cefalorahidian
Lichid articular
Urina
Fragmente bioptice
 Recoltarea probelor de sputa
Clatirea gurii cu apa pentru indepartarea resturilor alimentare
2 inspiratii profunde urmate de retinerea respiratiei dupa fiecare
dintre ele timp de cateva secunde, apoi o a treia inspiratie
profunda, urmata de un expir fortat. Se declaseaza tusea care va
usura expectoratia
Depunerea sputei in recipientul/flaconul care se tine lipit de buze
(diam minim 3-4cm)
Fixarea stransa a capacului prin infiletare
Spalarea pe maini cu apa si sapun
Se recolteaza 3 probe pentru fiecare control bacteriologic: 2 sub
supraveghere medicala si una din prima sputa emisa spontan
dimineata
Sensibilitatea creste cu volumul de sputa recoltat MINIM 5ml
 Examenul microscopic
Coloratia Ziehl-Neelsen
Este metoda Standard de diagnostic
Identifica Mycobacteriile evidentiind
proprietatea de acid alcoolo-rezistenta (nu
este specifica de gen)
Citirea lamelor este relativ laborioasa:
examinarea - la MO cu obiectiv cu imersie 100x
; Se numara BAAR pe 100 de campuri

MB - bastonase subtiri, rosii, usor incurbate,

mai mult sau mai putin granulare, izolate sau
grupate n perechi, pe fond albastru
Sensibilitatea metodei este destul de redusa :
Daca bacilii sunt distribuiti uniform:
Volumul de sputa pe lama = 0,01 ml
Lama are 10.000 campuri
Pentru a gasi 1 bacil pe 100 campuri = 10.000 bacili/ml
1 bacil pe 10 campuri= 100,000 bacili/ml
1 bacil pe fiecare camp=1,000,000 bacili/ml
Doar 100 -200 de campuri sunt examinate (1% din
lama)
Sensibilitatea creste prin examinareamai multor lame
(probe de sputa) 1= 80%, 2 = 10-15%, 3= 5-10%
50-70% din TB pulmonare sunt + la ex direct
Pt un examen pozitiv sunt necesari aprox. 10,000
bacili//ml
 Rezultate semicantitative

Numar BAAR Rezultat

absenti negativ

1-9 BAAR / 100 campuri nr. exact BAAR

10-99 BAAR / 100 campuri +

1-9 BAAR / 1 camp ++

10 BAAR / 1 camp +++

Marire 1000x (obiectiv cu imersie)

 Examenul microscopic

Coloratii fluorescente

Rapide ( 15 min pe ZN = 2 min pe Auromina-

rhodamina) se xamineaza la x 25 (x100 pt Z-N)

Necesita energie electrica iar microscoapele

sunt mai scumpe (x 3) rezolvat prin noile
tehnici de LED fluorescence
Rezultatul pozitiv necesita confirmare prin
coloratia Ziehl-Neelsen
 Examenul direct

Rezultate fals pozitive

Particule AAR hrana, erori de colorare
(precipitare) BAAR nonpatogeni din mediu
mycobacterii netuberculoase patogene Nocardia
sp., Spori de bacilus subtilis, fibre polen, fungi
Contaminari prin transfer de bacili de pe o lama
pe alta
Rezultate false negative
Colectarea si stocarea improprie a sputei
Tehnica de preparare a frotiului deficitara
Erori Administrative
Erori de etichetare si identificare a specimenelor
 Cultura micobacteriilor
Metoda standard de diagnostic al TB
(documenteaza in plus 20 30% din cazuri)
Permit identificarea speciei
Permit ulterior testarea sensibilitatii
Mult mai sensibile
Medii solide, de ex. Lowenstein-Jensen (medii pe
baza de ou + glycerol si asparagina)
Standard
Crestere in 4-6 saptamani
minim 100 bacili /proba
Medii lichide (agar + albumina sau ser bovin)
Rapide (incepand de la cateva zile)
10 bacili/proba
Mult mai scumpe
 Coloniile de MTB pe medii solide sunt rotunde, galben palid,
conopidiforme, cu suprafata rugoasa,izolate sau confluente n functie de
densitatea bacililor din inoculul initial.

Exprimarea rezultatelor se face semicantitativ n functie de densitatea

coloniilor. Identificarea speciei se realizeaza prin teste biochimice.
 Testarea sensibilitatii

Dificila, costisitoare, grevata de erori

Rezistenta MTB la antituberculoase este

definita cantitativ (> 1% bacili rezistenti)

Este obligatorie:
Pentru izoniazida si rifampicina
La retratament sau in suspiciunea de
chimiorezistenta initiala
 Examenul histopatologic
Probe clinice

Fragment pleural
(biopsie pe ac, mai rar
toracoscopica)
Ganglion
Fragment pericardic sau
peritoneal
Os sau membrana
sinoviala
Perete bronsic, laringe,
plaman
Rar altele
 Testele Imunologice
Testarea cutanata la tuberculina:

Serologia evaluaza raspunsul umoral

(anticorpii) la infectia cu M. tuberculosis
Sensibilitate si specificitate slabe
INUTILA IN PRACTICA

Evaluarea immunitatii celulare teste ce

masoara productia de mediatori ai inflamatiei
dupa stimularea cu antigene SECIFICE M.
tuberculosis (interferon gamma in special)
Testarea cutanata
tuberculinica
= injectarea strict intradermica de antigene din
MTB (denumite PPD = derivat de proteina
purificata)
ce provoaca o reactie de hipersensibilitate
intarziata
ce consta in acumularea locala de limfocite si
macrofage
exprimata macroscopic printr-o induratie la locul
injectarii
Prima tuberculina a fost produsa de Robert Koch
Utilizarea pentu detectia infectiei a fost descrisa
Intradermoreactia (IDR) la tuberculina
 Evaluarea induratiei
Se utilizeaza si aspectul calitativ al reactiei - scara Palmer

-tip l - induratie ferma,flictene

-tip ll- induratie elastica
-tiplll- induratie depresibila
-tiplV- fara induratie

Variabilitatea interindividuala este destul de mare si aduce putine

informatii in plus fata de masurarea diametrului transversal al
induratiei
 Rezultate
Pozitiva (infectie tuberculoasa)
10 mm
5 mm la cei infectati HIV

Negativa (absenta infectiei tuberculoase)

< 10 mm
< 5 mm la infectati HIV

Detecteaza doar infectia, nu face dintre infectie si boala

DAR intensitatea raspunsului este corelata cu riscul de
boala !!
Rezultate la testari
succesive
Viraj tuberculinic = pozitivarea
reactiei cutanate la tuberculina
Diagnostic de infectie tuberculoasa
recenta

Salt tuberculinic = cresterea cu

minim 8-10 mm a diametrului
reactiei cutanate la tuberculina
Semnificatie incerta
 Rezultate false
Fals pozitive
Vaccinare BCG
Contact cu micobacterii atipice
Fals negative
Erori de tehnica (inject s.c)
Sarcoidoza activa, boli hematologice maligne, infectii
virale acute (oreion), vaccinari antivirale cu virus viu,
infectia HIV
subnutritie, copii< 6 luni-sistem imun imatur.
Tratamente imunosupresoare de durata (corticoterapia)
Faza initiala a infectiei tuberculoase
efect Boost-la batrani: repetarea reactiei la 2-3
sapt./repetarea cu 10 U.I.PPD
Determinarea raspunsului imun antiTB
Measurement of
induration and erythema

IFN-
Presentation of
TNF- IL-
myobacterial 8,etc
antigens
Skin test

In-vitro
Memory blood test IFN-
T cell TNF- IL-8,etc
Antigen
presenting cell

Measurement of IFN-
production
Bazate pe secretia de IFN de catre leucocitele periferice (celule T?)
stimulate cu Ag specifici MTB (ESAT-6, CFP-10, TB7.7)
 Testele IGRA (TIGRA)
Interferon gamma release assay
Se exprima ca pozitiv, negativ, indeterminabil
Usor de realizat ( o singura consultatie) rezultat in
24 h
Mai scumpe decat IDR
Mai specifice (rata de fals pozitivi mai redusa)
Foarte probabil mai sensibile
Fara reactie booster/ nu este afectat de vaccinare
BCG anterioara
Inlocuiesc treptat IDR
Datele preliminare arata o predictie buna a infectiei
recente in populatia vaccinata
Mai sunt necesare studii in populatii speciale (copii,
imunodeprimati, etc)
 Biologia moleculara
A. Pentru diagnosticul de boala (identificarea MTB)
In specimenele BK+ la direct permite confirmarea
RAPIDA a genului MTB
In specimenele BK- performanta diagnostica este
modesta
Sensibilitate 70% fata de cultura
Specificitate buna/f buna
Rapiditatea dg nu compenseaza erorile si pretul ridicat

B. Permite evaluarea rapida a sensibilitatii dupa

realizarea culturii primare
 Molecular diagnosis of
tuberculosis
Rapid and sensitive tools for the diagnosis of tuberculosis are
needed, due to the increased incidence of tuberculosis epidemics
and the length of time required by classical diagnostic tests,
especially among human immunodeficiency virus (HIV)-infected
patients.
In this context, the recent advances in cloning and characterization
of M. tuberculosis genes has allowed the application of basic
molecular biology techniques to the examination of clinical
samples, such as sputum and bronchiolar-alveolar lavage (BAL), for
the molecular diagnosis of tuberculous infection.
By using the polymerase chain reaction (PCR) for the amplification
of mycobacterial nucleic acids and non radiometric revelation
techniques, the time required for the identification of mycobacteria
has been considerably shortened (24-48 h), in comparison to the
time required by microbiological tests.
 Standardul diagnostic
Toate persoanle care tusesc de peste 3 saptamani si
care nu au o cauza identificata tusei TREBUIE evaluate
ca suspecte de TB

Toate persoanele care au leziuni radiologice compatibile

cu Tb trebuie sa li se recolteze sputa pentru ex
direct/cultura chiar daca istoricul de TB este cunoscut

Daca leziunile radiologice sunt evolutive sau nu exista o

radiografie de referinta examenul sputei trebuie facut
indiferent de examenele anterioare

La toti pacientii (adulti, adolescenti sau copii) care sunt

capabili sa expectoreze TREBUIE sa se recolteze minim
2, preferabil 3 probe de sputa.

Cel putin o proba de sputa trebuie sa fie recoltata

 Standardul diagnostic
localizare extrapulmonara, trebuie
In suspiciunea de
obtinute probe din leziunea suspecta pentru : Ex direct
(in cazul lichidelor) cultura si histopatologie;
Realizarea examenului histopatologic nu elimina
necesitatea culturii probei bioptice !!!
Diagnosticul de TB negativa la examenul direct trebuie
sa fie bazat pe:
Cel putin trei spute negative
Prezenta de leziuni radiologice
Lipsa raspunsului la tratament cu un antibiotic cu spectru
larg (DAR NU chinolone !!!)
Cel putin o cultura este in lucru.

La persoanele HIV+ evaluarea diagnostica trebuie

facuta cat se poate de rapid
 Diagnosticul diferential
TB or not TB
Se bazeaza foarte mult pe aspectul
radiologic
Se vor adauga elemente de dg proTB
Ex: Nodulul pulmonar solitar:
- cu Tumori maligne: carcinom bronhogenic, limfom
pulmonar primitiv, sarcom pulmonar, metastaza unica
- cu alte tumori: hamartom, carcinoid bronsic, leiomiom
- cu Boli inflamatorii/infectioase: infectie cu Nocardia,
Aspergilus, pneumonie rotunda, abces, chist hidatic,
granulomatoza Wegener, noduli reumatoizi
Tuberculoza extrapulmonar
Reprezint 1/6 din cazurile de tuberculoz (la
HIV)
Cuprinde toate localizrile exceptnd plmnul
Mai frecvent la infectaii HIV

Origine focarele de diseminare hematogen

Leziuni paucibacilare

Diagnostic pozitiv: bacteriologic i/ sau

histopatologic
 Pleurezia tuberculoas
Forma cea mai frecvent de TB extrapulmonar
ESTE O MANIFESTARE PRECOCE POST INFECTIE
Adult tnr, adolescent
Origine:
rar diseminare hematogen
ruperea in pleura a unui nodul pulmonar subpleural
Mecanism reactie inflamatorie granulomatoasa
intensa la prezenta Ag micobacteriene
Poate apare si ca o complicaie a tuberculozei
pulmonare
 Manifestri clinice
Debut acut
Durere intensa cu caracter pleural (junghi)
Ascensiune termic
Tuse seac +/- polipnee
Sindrom lichidian pleural:
Matitate bazala intensa, deplasabil
Abolirea vibraiilor vocale
Abolirea murmurului vezicular
+/- suflu pleuretic la marginea superioar a
matitii
 Pleurezia TB
Rx: opacitate de tip lichidian
IDR la PPD negativ
Ex. lichidului pleural:
Serocitrin
Exsudat (proteine > 3g/dl,
LDH > 2/3 din LDH
plasmatic)
Numeroase limfocite (> 90%)
ADA crescut
Ex. histopatologic biopsie
pleural (+) n 80% din
cazuri; randamentul creste
cand se asociaza cultura
fragmentelor bioptice
Etiologie
Clinic Lichid Diagnostic +
Diagnostic diferenial
TBC Febr, tuse, Serocitrin,exsudat Granulom TB (pleur)
junghi limfocite culturi + lichid sau fragment
Mycoplasma Tuse, cefalee, Serocitrin,exsudat Cultur +
mialgii monocite
Viral Durere toracic, Serocitrin,exsudat Resorbie rapid
dup IACRS mononucleare
Bacterian Pneumonie iniial Serocitrin,exsudat Lichid purulent
/concomitent PMN neutrofile
Neoplazic Impregnare Seros/hemoragic Citologie +
neoplazic exsudat
Mezoteliom Durere toracic, Seros/hemoragic Histologie din fragment
dispnee exsudat pleural
LES LES cunoscut Seros/hemoragic Celule lupice
Durere toracic exsudat

Reumatoid Artrit, noduli Tulbure, exsudat FR prezent

subcutanai
 Pleurezia purulenta
(empiem) TB
Empiemul pleural-
apare ca urmare a
infectarii
exsudatului pleural
 Meningita - Manifestri
clinice
Debut subacut/acut
Iniial: - febr i alterarea strii generale
- iritabilitate/ astenie fizic
- cefalee
- +/- vrsturi
Ulterior: - alterarea strii de contien
- redoarea cefei
- semne de paralizie a nervilor cranieni
Tardiv: - fotofobie
- poziie antalgic fetal
- com
 Investigatii
Rx variabila: - normal
- imagine miliar
- aspectul leziunii primare
IDR la PPD negativ (se pozitiveaz in cursul
tratamentului = argument dg retrospectiv)
CT cerebral normal sau hiperdensitate la baza
craniului (postcontrast), hidrocefalie, infarct
cerebral
Lavajul bronhioloalveolar deseori negativ la
direct (dar pozitiv uneori la cultura)- BOALA
ESTE EXTRA ALVEOLARA

Ex. fund de ochi: tuberculi coroizi

Examenul LCR (punctie
lombara)
Clar/ opalescent
Presiune crescut
Glucoz sczut (< 40 mg/dl)
Proteine crescute (0,6-2 g/dl)
Celularitate crescut, predominena
limfocitelor
BAAR -- n microscopie uneori + , deseori + n
cultur
Diagnostic molecular (PCR)
Diagnostic pozitiv
! De probabilitate tratamentul se instituie
rapid
Vrsta < 5 ani
Copii nevaccinai BCG
Contact cu pacient cu tuberculoz pulmonar
activ
LCR lichid clar cu limfocitoz i proteine
crescute
Neconfirmarea altei etiologii a meningitei

In formele grave de tuberculoza, contextul

epidemiologic este esential
Instituirea tratmentului se face rapid chiar daca
intr-un numar de cazuri dg este infirmat ulterior
Diagnostic diferenial
Examenul LCR
Etiologie Celule Proteine Bacteriologie

TB 30-300/mm3 >0,6 d/dl BAAR (-)

Limfocite Culturi bK (+), PCR
Bacterian Sute-mii/mm3 >0,6 d/dl Frotiu Gram, culturi
Neutrofile

Viral >300/mm3 <0,5 g/l Negativ

Limfocite
Meningism <10/mm3 <0,5 g/dl Negativ

Criptococic Neutrofile Crescute Parazii n coloraii

(HIV+) Limfocite specifice

Prezenta semnelor clinice de gravitate orienteza diagnosticul

 Alte forme extrapulmonare
de TB
Tuberculoza ganglionara: peste 50%
din cazurile de tuberculoza
extrapulmonara la copil

Tuberculoza vertebrala si a
articulatiilor

Tuberculoza seroaselor: pleurezia si

peritonita
 Tuberculoza ganglionar
Copil i adult tnr Diagnostic:
Mecanism diseminare Cultura bK: punctat ggl,
limfohematogen fragment ggl
Frecvent ganglioni Histologic: fragment ggl
laterocervicali i Diagnostic diferenial:
supraclaviculari adenopatii abcedate,
Clinic: sarcoidoza, neoplazii,
adenopatie nedureroas, limfoame maligne
elastic, neaderente Evoluie variabila sub
rar apar manifestri antituberculoase, uneori
generale necesit tratament
IDR la PPD + chirurgical
 Spondilita tuberculoas
(morb Pott)
Copii i aduli
Mecanism - diseminare
hematogen n cursul
primoinfeciei, rar diseminare
limfatic
Vertebre toracale/ lombare
Leziuni:
Iniial: eroziune anterioar a
corpilor vertebrali
Ulterior: tasare vertebral
cifoz angular
Ruptura leziunilor n
esuturile paravertebrale
abces rece
Manifestri clinice - dependente de
localizare
Durere n punct fix, influenat de
palpare
Rareori manifestri generale
Tardiv gibozitate
Rx. profil:
Eroziunea anterioar a corpurilor
vertebrale
Tasare vertebral
Diagnostic pozitiv:
Examen bacteriologic din cazeumul
exteriorizat
Biopsia osului afectat
Diagnostic diferenial: spondiloz,
spondilite infecioase,
metastaze osoase
 TB osoasa
Spondilita TB

Cifoza TB
 Tuberculoza scheletului
1% din toate cazurile
Diagnostic diferential
de TB; 50% e prinsa
coloana Cancer metastatic:
Indivizi mai in virsta
Radiologic:
> implicari vertebrale
Distrugerea corpului
Este fara afectarea
vertebral anterior
discului intervertebral,
Ingustarea spatiului implica pediculii
si cifoza Piogena: prinde si corpii
Implicarea tesuturilor vertebrali posteriori
paravertebrale
Tuberculoza articular
Articulaii mari, frecvent monoarticular

Obiectiv: tumefacie nedureroas amiotrofie

progresiv distrucie articular

Rx.: leziunie epifizare + mrirea spaiului articular

IDR la PPD +

Diagnostic: cultura bk din lichidul sinovial

Tuberculoza renal
Mecanism: reactivarea focarelor de
diseminare hematogen
Afectarea ulterioar a ureterelor, vezicii
urinare
Clinic:
durere lombar,disurie, tumefacie, hematurie
rar manifestri generale
IDR la PPD frecvent +
Diagnostic: culturi bK din urin
Complicaii: stricturi ureterale, insuficien
renal cronic
 Pericardita tuberculoas
Rar, de obicei asociat cu
infecia HIV
Mecanism: reactivarea
focarelor hematogene din
cursul primoinfeciei
Simptome: febr, durere
toracic, dispnee progresiv
Obiectiv: frectur pericardic,
zgomotelor cardiace,
Rx: largirea siluetei cardiace,
tergerea arcurilor, dublu
contur
ECG: modificri difuze de faz
terminal
Diagnostic: biopsie pericardic
Complicaii: tamponad
cardiac
Tardiv: calcificari perocardice
Pericardita constrictiva

calcificari la nivelul fetei diafragmatice a ventriculului drept

Alte localizari
Tuberculoza peritoneala
Evoluie insidioas
Clinic: ascit; rareori abdomen acut
Diagnostic: laparotomie exploratorie cu examen
histologic + bacteriologic al fragmentelor
peritoneale

Tuberculoza laringiana
Form rar
Intens contagioas
Se asociaz cu TB pulmonar extins
Clinic: disfonie, uneori obstrucie laringian
Localizri foarte rare
Tuberculoame cerebrale
TB cutanat
TB intestinal
TB hepatosplenic
TB auricular
TB ocular
TB tiroidian
TB suprarenalian (insuficien
corticosuprarenal)