Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Clip publicitar-curs 8
Madalina Moraru
1.Faza de preproductie
Ideea Obiectivele programului Unghiul de vedere
Evaluare Script
Obiectivul program=dorinta audientei, asteptarile ei si descrie
efectul de comunicare scontat.
Unghiul de vedere=abordarea problemei, din perspectiva
evenimentelor
EX.O tema poate fi vazuta din unghiuri diferite (iubirea-casnica,
sexuala, traditionala)
Evaluarea=analiza fezabilitatii bugetului destinat productiei media
2.Scopul oricarui script:
Ajuta directorul sa clarifice ideea.
Ajuta la coordonarea echipei de productie.
Evaluarea obiectiva a resurselor de care este nevoie.
Formatul scriptului variaza si el in functie de posibilitatile de
productie.
Ideile de baza in conceperea scriptului:
Povestea vizuala (firul epic )
Povestea sonora (sincronizarea cu vizualul)
3.Clasificarea scriptului dupa Zettl Herbert
3.1. fapt, rezumat sau diagrama-lista de aspecte importante pe
care actorii tb sa le faca, o lista de trasaturi ale produsului pe
care tb sa le stie. (fara elemente audio -video).
3.2. Scriptul pe o singura coloana-contine dialogul complet sau
naratiunea cu actiunile tracute ordonat pe o singura coloana
(numele personajelor si scurte indicatii regizorale-nu exista
descrieri tehnice).
3.3. scriptul pe 2 coloane-separa detaliile tehnice de cele
narative
Elemente tehnice Linia epica
Prim plan chipul femeii -sta la masa, in fundal interiorul unui - vers cantec
care sta la masa si living, stucatura de lemn Love
rasfoieste o revista si
me sweet
asculta incantata.
Barbatul impinge cu -in fata chiuvetei, intors cu spatele si -vers cantec
piciorul caruciorul impingand cu piciorul stang caruciorul, Never let me go
copilului aflat aproape.
-in stanga, la nivelul privirii mobilier de
Drama script
1. Scriptul de repetitie
Locatia-stabilirea amanuntelor pentru fiecare scena.
Momentul zilei si conditiile meteorologice.
Instructiuni pentru orgnizarea scenei de filmare, detalii despre
luminozitate si mobilier, de exemplu.
Actiunea-informatii despre ce urmeaza sa se intample in scena
Dialog: dupa modelul unui text dramatic, cu numele
personajelor, indicatii scenice si replica.
Indicatiile de regie asupra efectelor vizuale: explozie de lumina,
intunecare progresiva, stingerea luminii de catre un personaj
Instructiuni audio: muzica si efecte de sunet.
2. Scriptul pentru camera se adauga scenariului propriu-zis, in
partea stanga si cuprinde informatii de genul: nr de cadre, pozitia
camerei, detalii despre miscarea camerei, tehnica de filmare .
4.Redactarea scriptului
Robert L. Hilliard concentra in cartea Writing for Television and Radio
dezideratul unui script bun in formula writing for the ear and eye
(Hilliard,1997,p.46 ). Trasaturile sunt:
caracterul vizual si senzorial al cuvintelor. Material should be
presented in visual terms as much as possible (Millerson & Owens, 1998, p.
71).
Stilul care este adoptat trebuie sa tina seama de tema reclamei, de
tonul ei si sa nu fie extremist. The style you choose determines the dialogue,
the action, casting, costuming, locations, how people behave, the music, and so
on. (Ellin & Lapides, 2004, p.96)
Scenariul trebuie sa fie concis.
Simplitatea trebuie sa caracterizeze exprimarea directa a mesajului,
astfel incat sa permita atingerea audientei prin folosirea vocabularului
fundamental al limbii romane.
Proprietatea termenilor inseamna folosirea celui mai potrivit
cuvant la momentul potrivit si abilitatea de a imbina conotatia cu
denotatia si de a cunoaste posibile sensuri adiacente.
Audienta trebuie sa fie adecvata stilului si personajelor cuprinse in
scenariu este necesar sa li se construiasca un profil justificat fata de
calitatile produsului.
Personalizarea mesajului inseamna constientizarea nisei, canalului
pe care se poate ajunge la consumator. EX. Folosirea persoanei a
doua este o modalitate de a-l include pe privitor in discutia propusa,
de a-l face sa se regaseasca.
Punctuatia este un instrument important, care devine un indice al
stilului, cand este corect folosita. O aglomerare de interogatii si
exclamatii nu este inspirata, dupa cum si pasiunea pentru punctele
de suspensie repetate dauneaza mesajului, provocand ambiguitate.
Interogatia trebuie cu atentie diferentiata in formula ei retorica si in
cea reala.
5.Etapele redactarii scriptului
5.1.cercetarea audientei vizate, pentru a descoperi trasaturi ale
stilului de viata si a face o legatura cu tonul reclamei, cu atmosfera pe
care isi propune sa o creeze prin ingemanarea dintre puterea cuvantului
si a imaginii.
5.2. se cauta beneficiile produsului, punctele cheie care trebuie
evidentiate cat mai bine in scenariul clipului.
5.3.organizarea materialului si gasirea unei structuri, unui schelet
generic pentru povestea ce se va naste in curand. Initial, copywriterul
face un plan (o schita) in care ii arata clientului ca ii este clar ce are de
urmarit : scopul, mesajul, beneficial, tonul reclamei.
5.4.Stabilirea formatului reclamei: testimonial, slice of life,
demonstratie si a raportului dintre naratiune si dialog
5.4.5. realizarea unui profil al actorilor, stabilirea tipurilor
de replici care li se potrivesc cel mai bine. Numele lor sunt destul de
important si copywriterul va aves grija sa respecte tonalitatea
stilului pe care si l-a propus.
5.4.6. Alegerea locatiei/locatiilor si intocmirea unor variabile
ale acesteia, in functie de scenele gandite.
5.4.7. Stabilirea indiciilor temporale, cand sa se plaseze
actiunea, care sunt trecerile de la un moment la altul (cum se
reflecta, de exemplu, in lumina din platou dimineata si cum se
reflecta ulterior pentru a sugera curgerea timpului. Elipsele
temporale, compresia sau dilitarea sunt numai cateva exempla in
care perceptia temporala nu este deloc intamplatoare.
5.4.8. Scrierea propriu-zisa a
scenariului
preferat este formatul scriptului total pe doua coloane, audio si video,
pentru a se putea lucra si ulterior. Directorul va interveni cu anumite
detalieri ale scenelor pe cadre.
Construirea naratiunii presupune:
Textul trebuie sa fie ritmat si sa curga.Ccuvintele vor fi, mai ales scurte,
vocalice si enunturile sa respecte o anumita progresie.
Numele personajelor sa fie usor de tinut minte si sa nu creeze disonante
sau pretiozitate inutila.
Este de preferat sa se evite numerele foarte mari, pentru ca privitorul
nu retine cifre, ci ierarhii, elemente de autoritate.
Sa se puncteze segmentarea textului prin conjunctii si alte parti de
vorbire neflexibile, pentru ca este singura modalitate de a mobiliza
atentia . Adverbele deictice (aici, acum , atunci, acolo) incadreaza bine
povestea.
Dialogul
Are reguli impuse de arta cinetica, in general. Personajele vorbesc
asa cum se misca, asa cum se imbraca si, mai ales, cum se raporteaza
la produs.
Barry Hampe afirma ca, dovada suprema a valorii unui dialog se
masoara in credibilitate: Dialogue is artificial speech which must be
accepted by an audience as believable.
El atrage atentia asupra diferentei esentiale generata de verbele to
talk and to speak.
Hampe sfatuieste constientizarea dialogului ca o impartasire de
sentimente, si nu ca o banala informare: You have to write the dialogue
the way people think they are talking and not the way they actually speak. .
Replicile trebuie sa se potriveasca precum o manusa cu profilul celui
ce dialogheaza.
Concentrarea dialogului presupune respectarea balantei lexicale.
Aspectele descriptive
a. poate avea valoarea unei evocari si sa se asocieze cu mitul
intoarcerii in trecut, sa aiba forma unei marturii a unui consumator.
b. metaforica sau simbolica, intrucat produsul este substituit cu un
element stilizat si se foloseste analogia pentru a se realiza
conexiunea. EX. Nivea
Sandra Moriarty: metafora=punte intre imagine si cuvant.A metaphor
is a summarizing device -it can synthesize and provide perspectives because it
stimulates the total experience, the whole pictures.
c. Portretul este un tip dificil descriptiv, pentru ca nu trebuie sa
dubleze imaginea, asa cum afirmam anterior, ci trebuie sa
construiasca o anumita aura eroului.
Cine este eroul?: consumatorul care se autocaracterizeaza, un alt
personaj, poate fi produsul in sine care este personificat (Mr.
Musculo), poate fi cel caruia ii este destinat.
d. Descrierea pur informativa, cu aspect denotativ (de prezentare
observativa a unui obiect sau descrierea de tip referential.),
obiectiveaza trasaturile produsului, mai ales cand acesta este abia
intrat pe piata si publicul are nevoie de o buna pozitionare.