ANESTEZIA GENERAL

Curs 1
Curs Anestezie si Terapie Intensiva
Asistenta Medicala an IV
Dr. Lupu Mary-Nicoleta
 ANESTEZIA GENERAL
(AG)

Definiie
Anestezia generala este starea indusa de droguri ( medicatie)
caracterizata de pierderea temporar a constientei cu
imposibilitatea trezirii chiar si la stimuli nociceptivi (durerosi)
intensi.
complet reversibile, datorat administrrii unor substane
chimice sau aplicrii unor ageni fizici.
 I. Scopul A. G.
1. ABSENTA CONSTIENTIZARII
2. ANALGEZIA
3. RELAXAREA MUSCULARA
4. MENTINEREA HOMEOSTAZIEI
ORGANISMULUI
 I. Scopul A. G.
1. ABSENTA CONSTIENTIZARII
- Sedarea si hipnoza sunt stari de pierdere a cunostintei
cu grade diferite de profunzime;
- Sunt obligatorii pentru AG;
- Hipnoza constanta si de calitate asigura amnezia
evenimentelor intraoperatorii;
- Amnezie = imposibilitatea memorarii si evocarii
evenimentelor intraoperatorii;
- Se realizeaza prin administrare pe cale iv. De sedative si
hipnotice, intermitent sau continuu si prin administrare
respiratorie de anestezice inhalatorii.
 Scopul A. G.
2. ANALGEZIA
- Este o componenta obligatorie a AG.
- Gradul de analgezie trebuie sa fie proportional
cu gradul stimularii nociceptive.
- Se realizeaza prin administrare intravenoasa
continua sau intermitenta de opioide,
administrare de anestezice inhalatorii +/-
analgetice non-opioide.
 Scopul A. G.
3. RELAXAREA MUSCULARA
- Inseamna paralizarea musculaturii scheletice pentru
facilitarea de manevre si tehnici legate de AG sau
interventia chirurgicala.
- Este o componenta optionala a A.G.
- Este obligatorie pentru ventilatia mecanica controlata
si pentru facilitarea interventiei chirurgicale.
- Se realizeaza prin administrarea de relaxante
musculare depolarizante si/sau nedepolarizante, ce
actioneaza la nivelul jonctiunii neuro-musculare.
 I. Scopul A. G.
4. MENTINEREA HOMEOSTAZIEI ORGANISMULUI
- Mentinerea functiilor vitale: schimb gazos, aparat
cardio-vascular, sistem nervos central in
parametri adecvati.
- Se mentin in limite homeostatice si alti parametri:
volemie, transport de oxigen, echilibru hidro-
electrolitic, acido-bazic, fluido-coagulant,
temperatura etc.
- Este o componenta obligatorie a oricarei tehnici
de anestezie.
 II. Indicatiile AG
1. Indicatii ce tin de interventia chirurgicala
2. Indicatii ce tin de pacient
3. Preferinta pacientului
 II. Indicatiile AG
1. Indicatii ce tin de interventia chirurgicala
- Interventii chirurgicale ce necesita analgezie si
relaxare musculara care nu se pot realiza prin
tehnici loco-regionale: chirurgia abdomenului
superior, ch. Toracica, ch. Cap si gat, ch. Umarului
etc.
- Interventii chirurgicale ce presupun interferenta
semnificativa cu functiile vitale: neurochirurgia,
ch. toracica, ch. cardiaca, ch. abdominala majora,
ch. aortei, ch. de transplantare etc.
 II. Indicatiile AG
2. Indicatii ce tin de pacient
- Patologie sau tratament in curs, care contraindica
tehnicile loco-regionale: tulburari de coagulare,
infectii sau procese patologice in zona de
efectuare a anesteziei loco-regionale etc.
- Boli sistemice cu dezechilibre functionale
patente: insuficienta respiratorie, soc, coma,
dezechilibre majore hidro-electrolitice, acido-
bazice etc.
 II. Indicatiile AG
3. Preferinta pacientului
- Pacientul are dreptul sa aleaga impreuna cu
medicul anestezist, o tehnica anestezica
pentru o anumita interventie chirurgicala.
- Aceasta tehnica trebuie practicata dupa
obtinerea consimtamantului informat.
 III. Droguri utilizate in AG
In AG se folosesc:
1. Anestezice inhalatorii
2. Anestezice intravenoase
3. Analgetice
4. Relaxante musculare
 III. Droguri utilizate in AG
1. Anestezice inhalatorii (AI)
- Sunt substante sub forma gazoasa (ex. Protoxidul
de azot) sau sub forma de lichide volatile
(halotan, izofluran, sevofluran).
- Patrund si se elimina din organism pe cale
respiratorie, cu metabolizare minima.
- Ele patrund pe cale inhalatorie (amestecate in
gazul inspirat), sunt preluate din alveole de
sange si circulate pana la tesuturi, in virtutea
diferentei de presiune partiala (mare in alveole,
nula sau mai mica in tesuturi).
 1. Anestezice inhalatorii

- La nivelul SNC determina pierderea starii de constienta si

analgezie.
- Preluarea din alveole catre sange si tesuturi se face pana
la egalizarea presiunilor partiale ale anestezicului la nivel
alveolar, sanguin si tisular.
- Varierea concentratiei inhalatorii a anestezicului (varierea
setarii pe vaporizor) determina superficializarea sau
aprofundarea anesteziei prin modificarea presiunilor
partiale in compartimentul alveolar, sanguin si tisular.
- La intreruperea administrarii de anestezic volatil sau
gazos, acesta parcurge drumul in sens invers (de la
tesuturicatre sange, alveole si catre exterior) in virtutea
diferentei de presiune partiala.
 1. Anestezice inhalatorii
Potenta unui anestezic inhalator se descrie prin MAC
(minimal alveolar concentation).
MAC = Concentratia alveolara care aboleste la 50% din
pacienti miscarile provocate de stimulul dureros (incizia
cutanata).
Fiecare anestezic inhalator are propriul sau MAC.
Amestecul dintre un anestezic gazos si unul volatil duce la
scaderea valorii MAC.
Efectele anestezice ale AI sunt: hipnoza, analgezie
moderata, grad redus de relaxare musculara.
Dau depresie respiratorie dependenta de doza.
Depresie c-v mult diminuata la generatia noua de AI
(sevofluran).
 III. Droguri utilizate in AG
2. Anestezice intravenoase
- Sunt medicamente administrate iv si care
determina pierderea constientei.
- Nu au efecte nanalgezice (exceptie Ketamina).
- Nu ndetermina relaxare musculara.
- Dupa administrarea iv, sunt circulate la tesuturi.
La nivelul SNC determina pierderea cunostintei.
- Terminarea efectului se face prin scaderea
concentratiei de drog din sange si, corespunzator,
scaderea concentratiei la nivel cerebral.
 2. Anestezice intravenoase
Barbiturice (tiopental, propofol)
- Dau pierdere de cunostinta, depresie
respiratorie si c-v dependent de doza.
Benzodiazepine (diazepam, midazolam)
- Determina anxioliza, amnezie, sedare sau
hipnoza dependent de doza.
- Pot determina depresie respiratorie
dependent de doza, mai putin depresie c-v.
 2. Anestezice intravenoase
Etomidat
- Se foloseste ca agent de inductie.
- Mentine stabilitatea hemodinamica.
Ketamina
- Determina pierderea constientei, analgezie
dependent de doza.
- Pastreaza respiratia spontana la doze
mici/medii.si stabilitatea hemodinamica.
- Este frecvent utilizata la copii.
 III. Droguri utilizate in AG
3. Analgetice
- Opioidele dau analgezie constanta, insotita de
depresia centrului respirator Morfina,
fentanyl, petidina, pentazocina).
- Nu dau relaxare musculara.
- Pierderea de cunostinta este inconstanta.
 4. Relaxante musculare

Actioneaza la nivelul jonctiunii neuro-musculare

si impiedica transmisia stimulului fiziologic pentru
contractia musculara.
Detrmina scaderea fortei de contractie a
musculaturii scheletice dependent de doza, pana
la paralizie.
Nu influenteaza starea de constienta.
Nu determina analgezie.
Se utilizeaza doar in combinatie cu anestezice si
analgetice, care vor produce hipnoza si analgezie.
 4. Relaxante musculare

Sunt utilizate in AG pentru facilitarea intubatiei oro-

traheale, a ventilatiei mecanice si a interventiei
chirurgicale.
In functie de modul de actiune la nivelul jonctiunii
neuro-musculare, pot fi depolarizante (succinilcolina) si
nedepolarizante (pancuroniu, vecuroniu, atracurium.
rocuroniu., mivacurium).
Relaxantele musculare depolarizante sunt indicate
clasic in intubatia cu secventa rapida.
Toate relaxantele musculare produc hipoventilatie
alveolara sau apnee, dependent de doza.
 IV. Aparatul de anestezie
Este prezent obligatoriu in orice tip de
anestezie.
Este utilizat constant in tehnicile de anestezie
generala.
In tehnicile de anestezie loco-regionala
trebuie sa fie in proximitatea pacientului,
pentru a fi folosit in caz de complicatii cu risc
vital.
IV. Aparatul de anestezie
 IV. Aparatul de anestezie
Componente:
1. Conexiunea cu sursele de fluide medicinale
(oxigen, aer comprimat, protoxid de azot,
vacuum)
2. Debitmetre (regleaza fluxul de gaz administrat)
3. Vaporizoare (dispozitive de administrare
controlata a anestezicelor volatile)
4. Circuitul anestezic (un sistem de tuburi gofrate,
conectoare si valve, care asigura circulatia
unidirectionala a fluxului de gaz)
Circuitul anestezic
 IV. Aparatul de anestezie
5. Sistemul de absorbtie a CO2
6. Sistemul de ventilatie cu balon (un tub gofrat legat la un capat de aparatul
de anestezie si la celalalt conectat la un balon).
7. Valva de supra presiune (se deschide automat cand presiunea in CA ajunge
la o valoare setata uzual 30 35 cm H2O)
8. Aparat de ventilatie mecanica ( unventilator incorporat in aparatul de
anestezie)
9. Circuit de alimentare de urgenta cu O2 (livreaza oxigen 100%)
10. Sistem de vacuum (aspiratie)
11. Modul de setare a parametrilor ventilatori
12. Modul de monitorizare a aparametrilor ventilatori si a ane stezicelor
inhalatorii
13. Modul de alarmare
 V. Monitorizarea intraanestezica
Standard:
- Prezenta in incapere a unui medic anestezist sau
a unui inlocuitor calificat pe toata durata
anesteziei;
- Oxigenare: concentratia inspiratorie a oxigenului
(FiO2), pusoximetrie (Sp O2);
- Ventilatie: capnografie, alarma de deconectare de
la circuitul respirator;
- Circulatie: Ta noninvaziv, ECG, puls;
- Temperatura corporala
 VI. Pregatirea preanestezica
1. Examen preanestezic
2. Optimizarea statusului pacientului
3. Premedicatia
 1. Examen preanestezic

- Contactul cu pacientul;
- Identificarea particularitatilor fiziologice si
patologice ale pacientului in corelatie cu
patologia chirurgicala si interventia planificata;
- Incadrarea in scala ASA de risc anestezic
- Alegerea tehnicii de anestezie si obtinerea
consimtamantului informat;
- Instruirea pacientului pentru cooperarea
postoperatorie;
- Elaborarea planului anestezic.
 2. Optimizarea statusului pacientului
- Corectarea disfunctiilor, dezechilibrelor sau
patologiilor corectabile in perioada preop. Prin
evaluare clinica, paraclinica, plan terapeutic,
evaluarea clinica si paraclinica a rezultatelor;
- Aceasta etapa este esentiala, pentru o
evolutie postoperatorie fara complicatii.
 3. Premedicatia

- Diminuarea anxietatii;
- Scaderea riscului de reflexe parasimpatice,
aspiratie in caile respiratorii);
- Facilitarea analgeziei posop.
 VII. Fazele AG
1. Inductie
2. Mentinere
3. Trezire
4. Faza postanestezica
 1. Inductie

Perioada de trecere de la starea de constienta la starea

de anestezie generalaprin administrarea de anestezice
iv. si/sau inhalator.
Se pozitioneaza pacientul pe masa de operatie, se
monteaza toate dispozitivele de monitorizare, se
stabileste accesul venos.
Apare depresia SNC cu disparitia reflexelor de protectie
a acailor aeriene, depresia ventilatiei, depresia
tonusului simpatic si depresie c-v (bradicardie,
hipotensiune arteriala).
Se practica ventilatie pe masca, iar dupa relaxarea
musculara se protezeaza CA.
 2. Mentinere

Are loc interventia chirurgicala.

Se mentine o profunzime adecvata a anesteziei functie de
stimularea nociceptiva.
Se continua si se adapteaza continuu analgeticul, relaxantul
muscular, AI, anestezicul iv.
Profunzimea AG se face prin monitorizarea indexului
bispectral (BIS) 0 100: hipnoza adecvata la 40-60.
Analgezie adecvata prin monitorizarea c-v.
Monitorizarea relaxarii musculare prin evaluarea
raspunsului muscular la un impuls generat de un stimulator
de nerv periferic.
Pot aparea: hipovolemie, variatii ale functiei c-v si
respiratorii.
 3. Trezire

Incepe cand se termina interventia

chirurgicala.
Este faza de reversie a efectelor anestezicelor,
de reaparitie a constientei, protectia ca, a
fortei de contractie musculara.
Se intrerupe administrarea oricarui anestezic
inhalator sau iv.
Se antagonizeaza relaxantul muscular.
 4. Faza postanestezica
Este in stransa corelate cu AG.
Este o perioada dominata de efectele remanente
ale anesteziei cu riscurile si complicatiile aferente.
Necesita monitorizare clinica, a parametrilor
ventilatori, respiratori, hemodinamici, diureza,
temperatura etc.
Cand pacientul este treaz, orientat, isi asigura
protectia CA, are semne vitale stabile peste 30
min, fara complicatii chirurgicale, va fi trimis la
salonul de chirurgie.
 VIII. Tehnici de AG
1. Anestezia balansata
- Inductie iv, mentinere cu droguri iv si AI, trezire prin intreruperea
administrarii de droguri si AI si antagonizarea relaxantului
muscular.
2. Anestezia totala iv - TIVA
- Manipuleaza separat drogurile iv atat in inductie cat si in mentinere
- Confera o stabilitate hemodinamica buna
3. Anestezia inhalatorie VIMA
- Inductie si mentinere prin administrare de AI
- Larg folosita in pediatrie
4. Tehnici combinate de anestezie generala si manestezie regionala
 IX. Complicatiile AG
Cele mai multe complicatii apar in cursul
inductiei si trezirii.
 IX. Complicatii

Respiratorii Hipoxemie, hipercapnie,

laringospasm, bronhospasm,
aspiratie, sd. De detresa respiratorie
acuta, atelectazie etc.
Hipo/hiperTA, tahi/bradicardie,
Cardio-vasculare ischemie miocardica, tuburari de
ritm, hipovolemie, sd. de debit
cardiac scazut etc.
SNC Convusii, frison, encefalopatie
postanoxica, pareze, elongatii de
nerv periferic etc.
Digestive Varsaturi, regurgitare, sughit etc.
Renale Oligurie/anurie, retentie de urina,
insuficienta renala prerenala etc.
Fazele AG Complicatii

Inductie Hipoxemie, hipercapnie,

hipo/hiperTA, tahi/bradicardie,
tulburari de ritm, alergii,
hipertermie maligna, varsaturi etc.
Mentinere Hipovolemie, hipoTA, oligurie,
hiperglicemie, acidoza metabolica,
tromboza venoasa profunda etc.
Hipoxemie, laringospasm,
Trezire hipercapnie, hipo/hiperTA,
tahi/bradicardie, ischemie
miocardica, tulburari de ritm,
varsaturi etc.

Perioada postanestezica Hipoxemie, apnee, frison,

imediata hipo.hiperTA, ischemie miocardica,
tulburari de ritm, varsaturi, retentie
de urina etc.