Odat cu sosirea toamnei,

cele mai multe psri din ara

noastr se ndreapt spre alte
inuturi mai calde, pentru a
scpa de urgiile iernii.
Plecarea i sosirea psrilor
migratoare reprezint eveni-
mente importante, care mar-
cheaz trecerea de la anotim-
pul calduros la cel friguros i
invers. Iat cteva dintre c-
ltoarele naripate care i fac
cuiburile i i cresc puii la
noi n ar, pentru ca toamna
s strbat mari distane n
cutarea unui climat favorabil
vieii.
 Randunelele sunt printre
pasarile considerate vestitori ai
primaverii. Pasari delicate,
randunelele trezesc in sufletele
celor mici interesul pentru viata
pasarilor migratoare si fascinatia
fata de aceste zburatoare. Randunica obisnuita, numita
si randunica domestica, este o
pasare cu spatele si capul de
culoare negru-albastrui, pieptul
alb si gusa de culoare roscata.
Are o silueta foarte eleganta, iar
coada este terminata cu doua
pene mai lungi si subtiri - celebra
coada de randunica in forma de
V.

Barza - este o pasre de talie
mare, are ciocul mare, de culoare
roie-portocalie. Penajul este alb,
doar la vrfurile aripilor este
mpodobit cu o frumoas
garnitur neagr. Se ntoarce
primvara la acelai cuib, pe care
i-l repar. Uneori generaii
ntregi locuiesc de-a lungul anilor
n acelai cuib.
Au picioarele lungi,
prefer s stea pe lng
ruri i bli ca s-i
gseasc hrana, format
din broaste, peti i alte
animale mici. Puii sunt
hrnii la nceput la
fiecare or, iar apoi la
fiecare dou ore.
Datorit lipsei de
mncare, gradul de
agresivitate al berzelor
adulte poate crete i
destui pui sunt efectiv
azvrlii afar din cuib.
n ultimul timp numrul
berzelor a sczut mult.
 Cucul gri este o pasare foarte
raspandita in Europa, unde isi
face aparitia primavara,venind
din Africa, unde petrece lunile
de iarna. El ramane pe
continentul nostru pana prin
august sau chiar septembrie,
cand isi ia din nou zborul catre
sud, spre tarile calde.
Silueta cucului
seamana putin cu aceea
a unui rapitor, avand
aripile ascutite si coada
lunga. In schimb,
coloritul sau este destul
de neinteresant: gri pe
spate, alb cu negru pe
burta, gri pe piept, cu
pete albe pe coada.
Este renumit pentru faptul ca isi
ascunde ouale in cuibul altor
pasari, lasand parintii adoptivi sa-
i creasca puii.
 Aceasta se deschide
asemanator unui evantai daca
Pupaza este o pasare
pasarea este speriata sau
migratoare care revine anual in
agitata.In general este putin
tara in luna martie si pleaca in
sociabila, doar in timpul
septembrie. Are un penaj pestrit,
migratiilor formeaza grupuri
ciocul lung si curbat si o creasta
mici.Se hraneste exclusiv cu
de pene mari, portocalii, in varful
insecte, moluste, acarieni, larve,
capului.
omizi.
Traieste in zona pasunilor si
fanetelor.
 Privighetoarea este o mic
pasre migratoare, cnttoare,
insectivor care se nmulete n
Europa i Asia, i i petrece
iernile n sudul Africii.
Considerat cea mai iscusit
cntrea, are un penaj modest.
n nopile calde de var ne
incnt cu trilurile ei neasemuite. In adancul tufisurilor sau in
iarba deasa, femela isi
construieste singura cuibul din
frunze uscate si il captuseste cu
iarba.Cloceste singura ouale, insa
masculul se afla in preajma si isi
cheama cateodata perechea sa
caute hrana impreuna.
 Privighetoarea este o mic
pasre migratoare, cnttoare,
insectivor care se nmulete n
Europa i Asia, i i petrece
iernile n sudul Africii.
Considerat cea mai iscusit
cntrea, are un penaj modest.
n nopile calde de var ne
incnt cu trilurile ei neasemuite. In adancul tufisurilor sau in
iarba deasa, femela isi
construieste singura cuibul din
frunze uscate si il captuseste cu
iarba.Cloceste singura ouale, insa
masculul se afla in preajma si isi
cheama cateodata perechea sa
caute hrana impreuna.

Ciocrlia - este o pasare
cnttoare mica, cu penele pestrite,
care zboara la mari naltimi. Datorit
obiceiului ei de a se ridica n vzduh
i a cnta n naltul cerului, despre
ciocrlie s-au scris multe legende,
fiind considerat fiica soarelui sau
fata care s-a indrgostit de soare.
Este o pasre de talie mic. Sosirea
ei este semnul c primvara s-a
stabilit definitiv in locurile
respective.
Pasunile cultivate intensiv
sau terenurile pe care au pascut
oile sunt ideale pentru clocit, insa
isi poate face cuibul si in zone
mlastinoase.In perioada de clocit,
ce dureaza de primavara devreme
pana la inceputul verii, ciocarlia
creste 2-3 generatii de pui.In timp
ce femela cloceste sau este
ocupata cu puii, masculul canta
neincetat.

Prepelita este o pasare
migratoare, oaspete de vara, care
soseste in aprilie si pleaca in
decembrie. Talie este mica cca 150
grame, iar culoarea generala este
brun-cenusie, brazdata cu dungi
longitudinale si transversale
galbene.
Triete n zonele de cmpie, i ei gustoas, a intrat n rndul
face cuibul n lanurile de cereale
sau n lstriuri.
Este intalnita frecvent si in zonele
de coline si de deal, mai ales in
fanetele umede. Prezenta
prepelitei in teren se determina
mai ales dupa cantat. Aude si
vede bine. Prefera sa fuga pe
picioare cand este speriata decat
sa zboare.
Fiind vnat mult pentru carnea
psrilor ocrotite de lege.

Desi cea mai mare parte a
graurilor traieste in padurile mari,
o parte considerabila s-a obisnuit
sa convietuiasca cu omul, in
special datorita faptului ca acesta
le ofera ocazii de cuibarit in curti
si gradini. Graurii isi instaleaza
cuibul in scor-buri, pe langa case,
in crapaturile zidurilor sau sub
capriori, iar acesta consta intr-o
aglomerare dezordo-nata de paie,
iarba si pene moi.
Femela depune o ponta de 5-6
oua, de un albastru palid, lucioase
si lunguiete, pe care le cloceste
vreme de 14 zile. Primavara
penajul grau-rului este negru, cu
nuante de verde si purpuriu.
Desi cantecul graurilor nu este
deosebit de frumos, semanand
mai mult a palavrageala, este
executat cu voiciune si veselie si
este placut auzului, anuntand
venirea primaverii.
 Pelicanii din Delta Dunrii sunt
pelicanii comuni, de culoare alb-
roz.El are nevoie zilnic de
aproximativ 2 Kg de peste.Cand
apa abunda in pesti de dimensiuni
mici, pasarile isi umplu ciocul cu
acestia si apoi elimina apa,
inghitind prada vie.
Pelicanul comun cuibareste
in colonii si cu exceptia perioadei
de imperechere este o pasare
sociabila.Femela depune de
regula doua oua alb-
varoase.Pentru cresterea unui
singur pui e nevoie de
aproximativ 75 Kg de peste.
In multe regiuni coloniile de
clocit ale pelicanului comun sunt
in pericol.
 Sunt psri de ap, mai mici
dect rudele lor, lebedele i gtele
i pot fi gsite att n apa dulce ct
i n cea srat. Majoritatea raelor
au un cioc lung i lat, folosit la
spat. Raele au un meniu divers;
pot consuma ierburi, plante
acvatice, peti, insecte, amfibieni
mici, viermi i molute mici. Multe
rae nu pot zbura n timpul
nprlirii.
n timpul nprlirii, se retrag n
medii protejate, unde exist
destul hran pentru ele. De
obicei, nprlirea are loc naintea
nceperii migraiei.
Raele sunt adesea prad a altor
animale, ca de exemplu erpii,
crocodilii i ulii.
 Gasca de vara (ANSER ANSER
L.) este cea mai mare dintre gastele
intalnite in tara noastra, atingand
140-160 cm anvergura aripilor si o
greutate intre 2,7 si 5 kg. Se
aseamana foarte mult la glas cu
gasca domestica, al carei stramos
este. Culoarea generala a penajului
este cenusie-bruna, mai deschisa
pe gat si cap si mai inchisa pe
spate, unde are dungi transversale
albe.
Cuibareste in sud-estul Europei
(dintre speciile de gaste salbatice,
este singura care cloceste in tara
noastra), Asia Mica si Rusia.
Migreaza in nord-vestul Indiei ,
Burma sau sudul Chinei. Gasca de
vara traieste in grupuri de diverse
marimi, de la mici familii la carduri
de cateva mii. Biotopul ei sunt
lacurile mari cu stuf, mlastinile,
confluenta raurilor cu marea.
 Lebada este o pasare acvatica
mare, cu penajul alb, sau foarte rar
negru, si poate fi usor recunoscuta
dupa gatul ei lung, zvelt si usor
arcuit.Culoarea ciocului variaza de
la o specie la alta, el putand fi
galben, rosu, uneori chiar nergru.
Picioarele lebedelor sunt palmate,
de culoare gri inchis. De obicei se
hranesc cu plante acvatice.
Masculul si femela lebada sunt
asemanatori, iar de cele mai multe
ori isi pastreaza perechea pe
intreaga viata.
Cuibul in care femela isi depune
cele 4-6 oua este asezat pe apa
sau in apropierea ei. Dupa ce ies
din ou, puii sunt acoperiti de un
puf gri, iar la varsta de 14-16
saptamani sunt capabili sa zboare.
Lebada este o pasare calatoare si
de asemenea, este una dintre cele
mai grele pasari capabile de zbor.
Atunci cand migreaza, lebedele
zboara in carduri in forma literei V.
 S-mi ghicii o ghicitoare:
nalt, cu lungi picioare,
Cine umbla mult prin lume Pene negre pe aripi are,
Si tot se striga pe nume? Peste broate e mai mare!
(cucul) (barza)

Un hultan voinic, nuc,

Cu ciocul ct un uluc! O sgeat de crbune
Ghici cine e? Zboar iute peste lume!
(pelicanul) (rndunica)

Fonind aripi obosite,

Ctre soare se avnt Se ntorc nveselite, Cntrea delicat
Dimineaa-n zori i cnt. Cuibuorul s-i refac Vraja-i seara ne desfat.
(ciocrlia) n patria ce li-i drag. (privighetoarea)
(psrile cltoare)
Dintr-alte ri, de soare pline,
Pe unde-ai fost i voi strine,
Venii, dragi psri, napoi
Venii cu bine!
De frunze i de cntec goi,
Plng codrii cei lipsii de voi.