- SIGMUND FREUD -

BIOGRAFIE

Cei mai multi oameni nu isi

Iar responsabilitatile ii
doresc libertate deoarece asta
inseamna responsabilitate. sperie pe oameni.
Sigismund Schlomo Freud s-a nascut la 6 mai 1856 n Freiberg,
Moravia, atunci Imperiul Habsburgic, astazi Pribor din Republica
Ceha. A fost fiul lui Jacob Freud si al celei de a treia sotii a acestuia,
Amalia (cu 20 de ani mai tnara dect sotul ei).
Cariera lui nu a nceput cu un mare succes, acesta i-a petrecut
viaa de student desecnd sute de ipari i ncercnd s gseasc
organele lor productive.

A devenit doctor pentru a se casatori cu femeia pe care o

iubea.
La 26 de ani, Freud s-a indragostit de Martha Bernays (21 de ani) cu
care s-a logodit cateva luni mai tarziu. Ca student sarac, Freud nu si-
ar fi putut intretine familia doar cu banii castigati din jobul pe care il
avea la un laborator de cercetare. La 6 luni dup ace a intalnit-o pe
Martha, Freud a renuntat la jobul lui din cercetare si s-a facut
doctor. El a petrecut trei ani de formare la spitalul din Viena si isi
vedea rareori iubita care se mutase in Germania. Dupa sase ani de
asteptare, ci doi s-au casatorit pe 14 septembrie, 1886. Au avut
impreuna sase copii.
Freud era n favoarea cocainei i
fcea uz de aceasta

nainte s fie descoperite efectele nocive

ale cocainei, aceasta era deseori folosit
ca analgezic i pentru a mbunti starea
de spirit, datorit efectului su euforizant.

De fapt, dependena lui Freud de cocain

a aprut deoarece dorea s-i ajute un
bun prieten, medicul Ernst von Fleischl-
Marxow, care devenise dependent de
morfin pentru a-i atenua durerile pe
care le avea dup ce s-a tiat cu un
bisturiu n timp ce seciona un cadavru.
Rana i-a provocat probleme serioase.

Cnd au fost descoperite efectele

colaterale i nocive ale cocainei, reputaia
medical a lui Freud le-a resimit enorm i
el deja devenise dependent.
Freud i contureaz succesul prin descoperirea PSIHANALIZEI.
concepii dezvoltate privind explicarea fenomenelor psihice, bazate n primul rnd pe cercetarea proceselor desfurate
n subcontient i a relaiilor sale cu contientul, din care rezult procedee terapeutice aplicate n cazul tulburrilor
psihopatologice.

Freud sustine ca visul este protectorul somnului. Atunci cnd mergem la culcare
ncercam sa ne detasam de realitate, anulnd orice stimul extern. n timpul noptii, mintea
ne protejeaza, prin vise, att de stimulii externi, cum ar fi zgomotul sau lumina, ct si de
cei interni, cum ar fi emotiile, teama sau insatisfactiile.

Freud insista asupra faptului ca visele sunt

o forma de ndeplinire a dorintelor
Continuul suprimate. Daca o dorinta nu a fost
manifest Partea satisfacuta n viata de zi cu zi, mintea
latent reactioneaza la acest stimul intern,
transformndu-l ntr-o experienta concreta,
vizuala si mplinind astfel dorinta. Rezultatul
este un somn linistit.
TEORIA LUI FREUD ASUPRA PERSONALITATII

Marimea personalitatii tale este egala cu problema

care te poate scoate din sarite.
Id:
Id (sinele) este definit de expresia psihologica a necesitatilor
biologice umane cum este foamea si setea. Id este prezent la
nastere si este mai mult sau mai putin la fel la noi toti. De aceea
manifestarea id este parte din noi si nu face personalitatea
noastra unica. Dupa Freud id este prima data prezent la nou-
nascut unde se manifesta prin urmarirea principiilor placerii.
Aceasta inseamna de fapt ca id va indemna copilul sa-si satisfaca
necesitatile biologice primare cum este nevoia de apa pentru a
satisfice setea sau nevoia de a dormi pentru a ameliora
oboseala. Id continua sa stea cu noi toata viata. Id este o parte
non unica a personalitatii care ne ajuta sa traim. Acesta ne face
sa ne satisfacem necesitatile fiziologice oricat de nepotrivite ar
fi ele.
Ego:
Ego este ceva care se dezvolta drept rezultat al experientelor
pe care omul le are in viata, frustrarile si incercarile sale. Ego se
dezvolta pentru ca omul sa se integreze in societate asa cum
este ea nu asa cum ar vrea el sa fie. Ca rezultat ego urmeaza
principiile realitatii deoarece ne permite sa facem fata situatiilor
actuale in acelasi timp prevenind satisfacerea nevoilor fiziologice
imediate pe care le avem de la id. Se spune ca ego incepe sa se
dezvolte de la varsta de 2 - 3 ani si va continua sa ramina parte
din personalitatea noastra pentru intreaga viata. Astfel putem
spune ca ego actioneaza ca un mecanism de control
impiedicandu-ne de a fi un sclav al id care este interest doar sa
ne faca sa ne satisfacem nevoile primare indiferent de cat de
nepotrivite ar fi.
Superego:
Se dezvolta drept rezultat al valorilor pe care le castigam de la
familie si in societate. Daca acceptam aceste valori superego
devine o parte integrala a personalitatii noastre. O parte din
superego este constiinta care ne face sa ne simtim vinovati cand
facem ceva care este impotriva cererilor superego. Astfel
superego este ghidul nostru moral care ne face sa ne
conformam valorilor sociale pe care le-am acceptat de la
societate. Daca facem ceva care sa rupa aceste valori constiinta
noastra ne va face sa ne simtim vinovati. Se spune ca superego
se stabileste pe la varsta de 7 ani.
MECANISME DE PROTECTIE ALE PERSONALITATII
 Negarea Realitatii
Este primul mecanism si frecvent folosit de catre copii desi mai apare si la adulti. De fapt
implica negarea realitatii unei situatii si a crede ceea ce vrei fara a fi bazat pe niste fapte.
 Represia:
Apare cand ego experimenteaza unele evenimente neplacute legate de emotii negative. Pentru a se proteja ego
represeaza aceste sentimente neplacute si evenimente la un nivel inconstient.
Freud credea deasemeni ca si unele dorinte sexuale devin represate.
 Proiectia:
Apare cand crezi ca s-a intamplat evenimentul altei persoane si nu tie. In alte cuvinte se spune ca iti reflectezi
inconstientul in alta persoana iar de fapt te uiti la tine insuti. De exemplu daca spui ca o anumita persoana este foarte
geloasa pe succesul alteia, de fapt esti o persoana geloasa si invidioasa. Totusi pentru ca ego nu vrea sa se confrunte cu
aceste sentimente isi proiecteaza gelozia asupra altei persoane din inconstientul nostru.
 Identificarea:
Apare cand ego se identifica cu atributele dezirabile. Sunt de obicei atributele unei alte persoane cum este puterea,
statutul sau unele talente speciale. De exemplu persoana vede un film care il inspira iar ego sau se identifica cu anumite
caractere facind respectiva persoana sa creada ca sunt similari in unele feluri.
 Fantezia:
Apare cand ego isi imagineaza a avea ceva ce nu poate obtine in viata de zi cu zi. Aceasta fantezie protejeaza ego de
emotii inconfortabile si negative pe care nu vrea sa le confrunte.
 Rationalizarea:
Este un proces prin care ego isi explica un esec. De exemplu cand nu reusesti in ceva ce ti-ai propus dai vina pe ghinion
sau o pregatire mai slaba. Rationalizarea nu se bazeaza de obicei pe fapte desi felul in care sunt prezentate le face sa para
explicatii logice.
 Formarea reactiei:
Apare ca un fel de a bloca o dorinta inconstienta de a se manifesta la un nivel constient. Astfel o persoana poate actiona
ostil fata de o alta in efortul de a represa o dorinta sexuala ascunsa pe care o are. La nivel inconstient acestia pot dori o
relatie sexuala cu un membru al familiei dar deoarece este inacceptabil social este represata la nivel inconstient. Astfel,
pentru a evita formarea unei prietenii cu acest membru vom deveni ostili. Daca sunt sub influenta alcoolului sau a
drogurilor atunci formarea acestei reactii cedeaza si se va manifesta dorinta ascunsa.
CURIOZITTI
 Freud a dezvoltat terapia vorbirii
Dei teoriile lui Freud sunt deseori criticate sau
refuzate de psihoterapeuii de astzi, muli continu
s utilizeze metodele faimosului psihanalist ca baz
pentru terapiile lor.
Terapia psihanalitic, cunoscut i drept terapie
vorbit, joac un rol fundamental n terapiile
analitilor actuali i devine o parte important a
multor tehnici terapeutice.
Utilizarea terapiei vorbite ncearc s scoat la
lumin modele sau evenimente semnificative care pot
avea un rol important n dificultile ntmpinate de
pacient. Psihanalitii cred c evenimentele din
copilrie i sentimentele, gndurile i motivaiile
incontiente au un rol considerabil n cadrul
maladiilor mintale i comportamentelor inadecvate.
 Freud a abandonat Viena din cauza nazitilor

Cnd au invadat nazitii Austria, multe dintre crile

lui Freud au fost arse alturi de cele ale altor
gnditori faimoi. Versiunea sa privind cele
ntmplate pare puin curioas. Se povestete c
odat Freud i-a spusi unui prieten: Facem progrese.
n Evul Mediu m-ar fi ars pe mine, n ziua de astzi se
mulumesc s-mi ard crile.
Freud i fiica sa Anna au fost interogai de Gestapo i
datorit prietenei Marie Bonaparte au reuit s se
mute n Anglia. Bonaparte a ncercat s le recupereze
i pe cele patru surori mai mici ale lui Freud, dar nu a
reuit, acestea murind n lagrele de concentrare.
 Una din fiicele sale, Anna Freud a fost si ea un psiholog
influent.
Anna si-a inceput cariera fiind
influentata de teoriile tatalui ei. Insa
aceasta nu a trait in umbra tatalui
sau, aceasta aducand contributi
importante ea insasi la evolutia
psihologiei. Ea este fondatoarea
psihanalizei copilului iar meanismele
de aparare a ego-ului sunt cuprinse in
cartea ei intitulata: The Ego and the
Mechanisms of Defense (1936).
 A suferit peste 30 de operatii de cancer de gura.

Freud a fost un fumator inrait

toata viata. In
. 1939, cancerul

sau a devenit inoperabil, asa ca

Freud le-a cerut doctorilor sa il
ajute sa se sinucida. Doctorii i-
au administrat trei doze
separate de morfina si Freud a
murit pe 23 septembrie 1939