Tulburări disociative

Tulburări
disociative
 Introducere~1

La persoanele sănătose din punct de vedere

psihic ne referim la sensul unitar al “Self”-ului
ca element unic bazal al personalităţii.
Disfuncţia “cheie” care apare în cadrul
tulburărilor disociative constă în pierderea
stării unitare a contiinţei … persoana
resimţind o pierdere sau confuzie asupra
identităţii în ceea ce priveşte identitatea ei
sau percepe identităţi multiple.
 Introducere~2

 Experienţa comună a personalităţii este anormală în

ceea ce priveşte tulburările disociative & pacienţilor
diagnosticaţi cu această condiţie dovedesc o lăargă
experimentare de situaţii disociative uşoare sau
severe,
 …unii clinicieni susţin că hipnotizabilitatea este legată
de tulburările disociative; totuşi atât persoanele
normale cât şi pacienţii cu tulburări disociative
dovedesc variabilitate în ceea ce priveşte această
trăsătură . ex: pacienţii cu tulburări disociative sunt
mai hipnotizabili (sugestibili) comparativ cu
persoanele cu sugestibilitate normală.
 Introducere~3

 Majoritatea persoanelor prezintă lapsusuri “dureroase”ale

memoriei.; ex: uită de ce fac anumite gesturi, fapte, ajung ăn
anumite locuri fără sa-şi amintească nici un detaliu despre
călătorie, uită de anumite întâlniri , simt că anumite experienţe
pe care le trăiesc pentru prima dată au sunt de fapt retrăite.
Atunci când amneziile lacunare au o bază fizică sunt denumite
organice. În absenţa unei cauze organice ale amneziei
lacunare, simptomele aparţin unui simptom disociativ care
uneori , intr-un procent redus al cazurilor atinge intensitate
patologică.
 Studii recente dovedesc că aproximativ 14% din populatie
experimentează simptome disociative semnificative,
ex.38.000.000.
 Steinberg & Schnall(2000) in cartea Străin în oglindă sunt de
 Introducere~6
 Disociatia este un mecanism defensiv care apare
inconştient ca o defensă orientată împotriva stresului
sau a psihotraumelor.Este o modalitate de a controla
anxietatea provocată de traume sau stres fiind
deasemenea o manieră de a o evita sau de a ieşi din
ea.
 Represia, mecanism defensiv primar , este
considerată, din punct de vedere psihodinamic, ca
generând o barieră orizontală – o secţionare- între
trecerea spre conştient a anxietăţii provenite din
inconştient.
 Disociatia diferă prin faptul că ea creează o ruptură
verticală în cadrul psihicului astfel încât conţinuturile
mentale există in serii de conştinetizare paralele.
Introducere~7
 In majoritatea stadiilor disociative reprezentările
“contradictorii” ale Self-ului sunt mentinute in
compartimente separate. Este “ca si cum” psyche-ul s-a
subdivizat in entităti unice. Intr-un stadiu extrem de
tulburare disociativă ( ex: tulburarea disociativă de
identitate- fosta tulburare multiplă a personalitătii- )
reprezentările separate preiau existenţa metaforică a
personalitătilor separate cunoscute sub numele de
“ALTER”.
 DSM IV TR prezintă criterii specifice de diagnostic
pentru cinci tipuri de tulburări disociative amnezia
disociativă, fuga disociativeă, tulburare de
depersonalizare, tulburarea disociativă a identităţii şi
tulburări disociative FAS.
istoric~2

Nevroza isterică~ tip disociativ a fost una

din cele opt neuroze clasice descrise de
Freud.
In DSM I & DSM II ele au făcut pereche
cu nevroza isterică~ tip conversiv.
istoric~3

 Tulburările disociative nu erau necunoscute

anterior teoriilor freudiene. Evaluările precoce
ale fenomenului disociativ era discutat sub
cupola unor diagnostice de tipul
somnambulismului, dublei constiinţe, amneziei
periodice,isteriei,sau neurasteniei.
 Primul caz de dublă conştiinţă raportat a fost
cel al lui Mary Reynolds care in 1817 a fost
descris ca fiind legat de dualitatea persoanei
(două persoane intr-una singură) .
TULBURARILE DISOCIATIVE.

 Caracterizate de perturbarea constiintei,

memoriei, identitatii sau perceptiei mediului.
 Disocierea este o apărare impotriva traumelor
care ajuta persoana sa se indeparteze de
trauma; ea intirzie travaliul psihologic necesar
pentru depăşirea traumei.
 Tipuri (DSM-IV-TR)
 Amnezia disociativa
 Fuga disociativa
 Tulburarea disociativa a identitatii
 Tulburarea de depersonalizare.
AMNEZIA DISOCIATIVA

 Pierderea unor amintiri personale

importante, de obicei traumatizante, cu
pastrarea capacitatii de invatare a materialului
nou.
 Cel mai frecvent tip de tulb. de memorie =
amnezia localizata ( pentru evenimentele unei
scurte perioade de timp).
 Etiologie: trauma emotionala.[ dezastre, razboi].
 Se termina brusc.
 Recurente - rareori.
Amnezia~1
 Simptomul de tipul amneziei seste comun
aproape tuturor tulburărilor disociative , fiind o
tulburare a memoriei care este asociată in
majoritatea cazurilor cu evenimente traumatice
sau stresante pentru viaţa personală.
 Tipuri
 Amnezia lacunară sau circumscrisă
 Amnezia generalizată
 Amnezia selectivă sau sistematizată
 Amnezia retrogradă
 Amnezia anterogradă
 Tulburarea amnestică
FUGA DISOCIATIVA

 Plecare brusca, neasteptata,

incapacitatea de a-si aminti aspecte
importante ale identitatii anterioare (
nume, familie, ocupatie). Deseori isi
asuma o noua identitate. Comportament
normal in perioada fugii.
 Etiologie:
 trauma emotionala precipitanta
 tulb. de personalitate borderline,
histrionica, sunt predispozante.
 Evolutie scurta de obicei, dar si cateva
luni.
TULBURAREA DE
DEPERSONALIZARE
 Episoade persistente, recurente de detasare
de propriul corp sau Eu.
 Frecvent: distorsiunea senzatiei de timp si
spatiu, senzatia de deformare a extremitatilor,
derealizarea.
 Se pot asocia: anxietate, ameteala, preocupari
somatice.
 Diagnostic diferential : Depersonalizarea-
simptom *in boli psihice( schizofrenie, depresie,
psihastenie, episoade maniacale); * in boli
neurologice ( epilepsie, tumori
cerebrale,encefalita) * boli toxice si metabolice
(intoxicatie cu monoxid de carbon, botulism,
hipoglicemie, hipotiroidism)
Tulburarea de
Depersonalizare~1
 Episoadeld de
depersonalizare sunt
caracterizate de sentimente
de detaşare de Self. Pe
parcursul unui episod o
persoană se poate simţi de
parcă ar fi intr-un vis sau se
observă pe sine sau mediul
inconjurător din afara
corporalităţii proprii. Pot să
survină deasemenea
sentimente de derealizare
obiectele sau persoanelşe
dinexterior putând fi privite
ca străine si ireale.
Tulburare de
Depersonalizare~2
Ca experienţă izolată ocazională in viaţa
multor persoane, depersonalizarea
esteun fenomen experienţial comun care
nu este în mod necesar patologic.
Cu toate că persoanele trăiesc senzaţii
stranii, persoanele cu depersonalizare
menţin contactul cu realitatea.
Ei pot distinge realitaea de ireal chiar şi
pe parcursul unui episod de
depersonalizare.
Tulburarea de
Depersonalizare~3
In contrast cu amnezia disociativă şi
fuga disociativă, persoanele cu
dtulburare de depersonalizare
conştientizerază in mod tipic cine şi unde
sunt.
Aproximativ jumătate dintre adulţi
experimentează astfel de trăiri pe
parcursul unor treume sau evenomente
stresoare majore.
TULBURAREA DISOCIATIVA
A IDENTITATII
 Personalitati sau identitati distincte la
aceeasi persoana, fiecare din ele putand
domina, atunci cand este prezenta,
comportamentul si atitudinea fata de sine ( ca
si cum nu ar mai exista vreo alta personalitate).
 Personalitatea initiala este amnezica pentru
celelalte personalitati. Fiecare personalitate are
propriul set de amintiri si caracteristici
fiziologice diferite, raspunsuri diferite la testarea
psihometrica.
 Dgs. Diferential
 Schizofrenia
 Simularea
 Tulb. de personalitate borderline.
Tulburare disociativă a
identităţii~2
 Inainte de 1800 DID a fost atribită mai degrabă
posesiunii.
 Benjamin Rush a realizat o descriere clinică a
fenomenologiei tulburării la inceputurile anilor
1800, primul caz descris fiind cel al lui Mary
Reynolds care in 1817 a fost descris ca un caz
de dublă conştiinţă sau personă duală in
aceelaşi individ.
 Charcot, Janet, Bleuler, & Freud au descris
deasemenea aceeaşi condiţie psihică... Freud a
atribuit-o unui mecanism psihodinamic pe când
Bleuler a legat-o de schiozofrenie.
Tulburare disociativă a
identităţii~3
 Chris Sizemore la 10 ani.
Probabil unul din cele mai
celebre cazuri de DID a
tuturor timpurilor,
tulburarea ei debutând
mult înainte de această
vârstă ca rezultat al
faptului că a fost martoră
la două decese terifiante
pe parcursul a trei luni.
Tulburare disociativă a
identităţii~4

 Chris Sizemore astăzi. Cazul

ei a fost descris in cartea şi
filmul celebru Three Faces of
Eve (1975). O personalitate
pe deplin integrată in viaţa
cotidiană in ultimii 25 de ani ,
d-na. Sizemore est un autor,
artist şi susţinător al sănătăţii
mentale.
 Tulburarea de identitate
disociativă~5
Joanne Woodward(1957) won an Oscar for “best actress” for her portrayal of
Chris Sizemore in The Three Faces of Eve;however, although Chris was
depicted as integrated at the end of the movie, she ultimately developed 25
more personalities before finally becoming fully integrated. Eve White(left)
was shy and retiring. Eve Black(center) was brash, seductive, libidinous, fun
loving , shallow, and immature. Jane(right) was ostensibly the integrated
personality, sophisticated, and mature.
Tulburare disociativă a
identităţii~2

 Personajul Norman Bates

din filmul Psycho este unul
din cele mai celebre
personaje cinematografice
fictive care suferă de
personalitate multiplă. Aici el
este oripilat descoperind că
mama lui ( de fapt “alter ego-
ul lui “) a sugrumat o
persoaă sub duş intr-una din
cele mai memorabile scene
a Hollywood- ului(1960).
Tulburare disociativă a
identităţii~7

 Dr. Jekyl and Mr. Hyde

conceput de Robert Louis
Stevenson a devenit celebră
de la debutul teatral din
1886. Ipoteza de la care a
pornit că fiecare dintre noi
avem stadii alternative ale
Eu-lui in noi inşine in mod
uzual, una sau mai multe
dintre ele fiind “diabolice” (
Mr. Hyde) a fost o
interpretare revoluţionară şi
inedită asupra misterului in
care era invăluit DID-ul.
 Tulburare disociativă a
identităţii~8
Iată o incercare lipsită de succesc in
care e Kenneth incearcă să convingă
juriul că un “alter ego” Steve a violat-
o şi omorât-o practic pe victimă.
 Kenneth Bianci, a fost unul din
cei doi bărbaţi care au fost
acuzaţi ca fiind “Hillside
Strangler” din LA in 1979. Un
alter ego denumit Steve apărut
in stare de transă hipnotică ,
Keneth acuzând că a cesta a
fost cel care a violat şi ucis
victima. Pledoaria lui a fos de
tipul “ nevinopvat pe motive de
nebunie temporară” dar juriul a
decis vinovăţia acestuia in
relaţie cu crimele pe care le-a
comis.
Tulburări de identitate
disociative~10
Tulburări de identitate
disociative~11
Tulburări disociative