Sunteți pe pagina 1din 93

BLOCURILE DE RAM

 Apar ca urmare a intreruperii conducerii pe


unul din ramurile fascicolului Hiss
 Pot fi blocuri de ram drept sau stang
 Elementul definitor al BR este alungirea
complexului QRS > 0.12 sec
 Sediul blocului este indicat de aspectul
complexului QRS – aspect de litera M in V1,2
pentru BRD si aspect de litera M in V5,6 pentru
BRS
 Se insotesc de tulburari de faza terminala
(segment ST si unda T) – NU se mai poate face
exact diagnosticul CI!
BLOCUL DE RAM DREPT
BLOCUL DE RAM DREPT
BLOCUL DE RAM DREPT
BLOCUL DE RAM DREPT
BLOCUL DE RAM DREPT
BLOCUL DE RAM STANG
BLOCUL DE RAM STANG
BLOCUL DE RAM STANG
BLOCUL DE RAM STANG
HEMIBLOCURILE
• Se datoreaza blocarii conducerii la nivelul
unuia din cele doua ramuri – anterior si
posterior ale ramului stang
• Hemiblocul anterior stang(HAS) deviaza axa
electrica la stanga, fara alte modificari ECG.
• Hemiblocul posterior stang (HPS) deviaza axa
electrica la dreapta , fara alte modificari ECG
HAS
BLOCURILE BIFASCICULARE
• Reprezinta blocarea conducerii pe 2 din cele 3
ramuri ce transmit in final impulsul la
miocard:
- Ramul Drept
- Ramul anterior al RS
- Ramul posterior al RS
• Cea mai frecventa asociere este BRD cu HAS –
datorita faptului ca cele doua ramuri sunt
vascularizate de aceeasi artera
BLOC BIFASCICULAR
BLOC BIFASCICULAR
BLOC BIFASCICULAR
CARDIOPATIA ISCHEMICA
• Cea mai des intalnita modificare ECG care
insoteste CI este subdenivelarea segmentului ST.
Pentru a avea semnificatie patologica
subdenivelarea trebuie sa indeplineasca
urmatoarele conditii:
- trebuie sa fie orizontala sau
descendenta
- trebuie sa fie de cel putin 2 mm in
derivatiile precordiale si de 1 mm in cele
standard
CIC
INFARCTUL DE MIOCARD
• Modificarile ECG din infarctul
de miocard trec prin
urmatoarele faze(in imagine
directa):
- stadiul I(1 ora) – unda T inalta
si ascutita

- stadiul II(1 zi) – ST


INFARCTUL DE MIOCARD
• Localizare IMA(in functie de derivatiile in care
apare imaginea directa de IMA):

1. IMA Anterior – imagine directa V1,V2,V3,V4


2. IMA Antero – Septal – V1,V2,V3
3. IMA Apical – V3,V4
4. IMA Anterior Extins – V1 in V5/V6
4. IMA Inferior – DII, DIII, aVF
5. IMA Antero – Lateral – V1,V2,V3, aVL, DI
6. IMA Lateral – DI, aVL si V6
IMA anterior std II
IMA antero – septal std III
IMA antero septal std III
IMA Anterior extins si Lateral
IMA inferior
IMA inferior std IV
IMA infero - posterior
Extrasistolele Ventriculare
• Reprezinta batai premature cu origine
ventriculara
• Nu sunt precedate de unda P
• Complexul QRS al extrasistolei este larg > 0.12
sec
• ExV cu origine in VS au aspect de BRD
• ExV cu origine in VD au aspect de BRS
Extrasistole Ventriculare
Extrasistole Ventriculare
Extrasistole Ventriculare
Extrasistole Ventriculare
Extrasistole Ventriculare
Extrasistole Ventriculare
Extrasistole Ventriculare
HIPERTROFIILE
VENTRICULARE
• Criterii hipertrofie VS(HVS):
- cel mai mare S din V12 + cel mai mare R din V56
> 35 mm(indice Sokolow Lyon)
- unda R in V56 > 27 mm
- unda R in aVL > 11 mm
HVS se insoteste de tulburari de faza
terminala(modificari ale ST si T) – acestea vor
fi intotdeauna de sens contrar undei celei mai
ample a complexului QRS
HVS
HVS
HVS
HVS
HVS
HVS
Hipertrofiile Ventriculare
• Hipertrofia Ventriculara Dreapta este sugerata
de catre

- voltajul undei R > voltajul undei S in V1


- complex QRS de aspect qR in V1
- unde S mari in V5,6
HVD
HVD
PACE MAKER VENTRICULAR
PACE MAKER ATRIO
VENTRICULAR
PACEMAKER
ATRIOVENTRICULAR
PACEMAKER DEMAND
Cea mai mare parte din traseele EKG prezentate
au fost reproduse cu permisiunea
Prof Univ Frank G Yanowitz
Universitatea de Medicina a Statului UTAH
SUA
caruia ii multumesc foarte mult!