MASURI PRIVIND SANATATEA MINTALA A

COPILULUI SI A ADOLESCENTULUI CARE

APARTINE UNEI COMUNITATI MARGINALIZATE
FONDUL SOCIAL EUROPEAN
PROIECT CO-FINANTAT DIN PROGRAMUL OPERAŢIONAL CAPITAL UMAN 2014 – 2020
AXA PRIORITARĂ 4: „INCLUZIUNEA SOCIALĂ ȘI COMBATEREA SĂRĂCIEI”
OBIECTIVUL TEMATIC 9: PROMOVAREA INCLUZIUNII SOCIALE, COMBATEREA SĂRĂCIEI ȘI A ORICĂREI FORME DE DISCRIMINARE
PRIORITATEA DE INVESTITII 9.II: INTEGRAREA SOCIO-ECONOMICĂ A COMUNITĂȚILOR MARGINALIZATE, CUM AR FI ROMII
OBIECTIVUL SPECIFIC 4.1: REDUCEREA NUMĂRULUI DE PERSOANE AFLATE ÎN RISC DE SĂRĂCIE ȘI EXCLUZIUNE SOCIALĂ DIN COMUNITĂȚILE MARGINALIZATE ÎN CARE EXISTĂ
POPULAȚIE APARȚINÂND MINORITĂȚII ROME, PRIN IMPLEMENTAREA DE MĂSURI INTEGRATE
TITLUL PROIECTULUI: „PROMOVAREA INCLUZIUNII ȘI COMBATEREA SĂRĂCIEI ÎN ZONELE MARGINALIZATE PRIN ACTIVITĂȚI INOVATIVE”
CONTRACT NR.: POCU/18/4/1/101871
BENEFICIAR: COMUNA CALOPĂR, JUDEȚUL DOLJ
PARTENERI: P1 – ȘCOALA GIMNAZIALĂ CALOPĂR
 Sanatatea mintala
• reprezinta o componenta fundamentala a sanatatii individuale si constituie un
obiectiv major al politicii de sanatate publica.
• 400 milioane de oameni din toata lumea sufera în prezent din cauze
neuropsihosociale, astfel: - 340 milioane depresii; din acestea 10-20 milioane
au tentative de sinucidere;
- 45 milioane- sindroame discordante sau
schizofrenii;
- 140 milioane- dependeni de alcool;
- 11 milioane - boala Alzheimer;
- 45 milioane- epilepsii
 Sanatatea mintala
- Sanatatea mintala este ceea ce ne dorim cu totii, fie ca stim ce este, fie ca nu.
Atunci cînd ne gîndim la fericire, liniste sufleteasca, satisfactie, bucurie, ne
referim de fapt la sanatatea mintala.
- Sanatatea mintala este o parte a vietii cotidiene. Ne-o construim în fiecare zi
în familie, la locul de munc, în cercul de prieteni, în societate.
- Sanatatea mintala înseamna modul în care oamenii se inteleg în familie, la
scoala, la serviciu, la joaca, cu semenii în comunitate.
- Sanatatea mintala înseamna modul în care fiecare isi poate armoniza
dorinele, ambiiile, capacitile, idealurile, sentimentele si constiina pentru a
putea face fata cerintelor vietii. Nu exista o delimitare neta între sanatatea
mintala si boala mintala.
 Sǎnǎtatea mintalǎ înseamnǎ
sǎ ne simţim bine cu noi înşine!
- sǎ nu ne lǎsǎm coplesiţi de propriile emoţii:
teamǎ, mînie, supǎrare, dragoste, gelozie, furie,
vinovǎţie sau griji;
- sǎ fim capabili sǎ trecem peste necazurile şi
greutǎţile vieţii, sǎ facem faţǎ “din mers”
dezamǎgirilor;
- sǎ avem o atitudine optimistǎ, toleranţǎ (pînǎ
la o anumitǎ limitǎ însǎ) faţǎ de noi înşine şi faţǎ
de alţii, sǎ avem simţul umorului şi sǎ putem face
haz cu uşurinţǎ de propria noastrǎ persoanǎ;
- sǎ nu putem accepta propriile defecte
încercînd, în acelaşi timp, sǎ le minimalizǎm;
- sǎ avem respect pentru propria noastrǎ
persoanǎ;
- sa ne autoapreciem realist, sǎ nu ne
subestimǎm calitǎţile şi capacitǎţile, dar nici sǎ
nu ni le supraestimǎm;
- sǎ fim capabili sǎ rezolvǎm în mod adecvat
situaţiile care apar în viaţa noastrǎ;
- sǎ ne bucurǎm de lucrurile simple, de
întîmplǎrile cotidiene plǎcute
 Sanatatea mintala inseamna sa ne
simtim bine impreuna cu altii
- sǎ fim capabili sǎ oferim dragoste şi ajutor celorlalţi,
sǎ ne gîndim şi la interesele altora; - sǎ avem relaţii
personale satisfacǎtoare, armonioase şi durabile;
- sǎ iubim oamenii, sǎ avem încredere în ei şi sǎ le
arǎtǎm aceastǎ încredere;
- sǎ respectǎm valorile şi demnitatea celorlalţi, sǎ
înţelegem şi sǎ acceptǎm faptul cǎ oamenii sunt diferiţi;
- sǎ nu-i înşelǎm pe alţii, sǎ nu ne folosim niciodatǎ de
ceilalţi pentru a ne atinge scopurile dar, în acelaşi timp,
sǎ nu-i lǎsǎm pe ceilalţi sǎ profite de noi;
- sǎ simţim cǎ facem parte dintr-un grup.
 Sanatatea mintala inseamna
sǎ putem îndeplini cerinţele vieţii:
- sǎ ne rezolvǎm problemele într-un mod constructiv, pe masurǎ ce
apar;
- sǎ ne asumǎm responsabilitǎţile ce ne revin;
- sǎ ne modelǎm propriul ambient atunci, cînd se poate şi sǎ ne
adǎptǎm atunci, cînd este nevoie;
- sǎ ne facem planuri de viitor;
- sǎ primim cu bucurie experienţe şi idei noi;
- sǎ ne folosim capacitǎţile şi talentele;
- sǎ ne fixǎm ţeluri realiste;
- sǎ fim capabili sǎ luǎm singuri decizii în problemele care ne privesc;
- sǎ fim mulţumiţi sǎ depunem eforturi în ceea ce facem, sǎ muncim
cît mai bine pentru a realiza ceea ce ne-am propus.
Adolescenţii pot avea probleme de sǎnǎtate mintalǎ
Modul cum gandesc

Abandon scolar Conflicte familiale

Modul cum simt

Izolare Consum de droguri

Modul cum actioneaza

Violenta Suicid
Problemele de sǎnǎtate mintalǎ pot fi severe

Uneori, o persoanǎ tînǎrǎ are o problemǎ de

sǎnǎtate mintalǎ care îi afecteazǎ sever abilitatea
de a „funcţiona" acasǎ, la şcoalǎ sau în
comunitate. Acestui adolescent se spune cǎ are o
„serioasǎ tulburare emoţionalǎ". De obicei,
dereglǎrile emoţionale şi comportamentale
continuǎ timp de un an sau chiar mai mult. În
anumite cazuri, aceste tulburǎri se manifestǎ
pentru o perioadǎ scurtǎ de timp, dar pot fi
deosebit de severe şi pot lǎsa urme adînci, dacǎ nu
sunt tratate.
ZONELE RURALE si URBANE MARGINALIZATE

Saracie Munca

Locuire
 „Zone rurale / urbane
marginalizate" , prin definiție, sunt
zone compacte intravilane (sectoare
de recensământ) în care locuiesc
persoane cu un capital uman
disproporțional de scăzut, cu puține
locuri de muncă declarate și cu
condiții improprii de locuit,
comparativ cu locuitorii din alte
zone rurale / urbane.
 Cauzele problemelor mentale la copiii si
adolescentii din zonele marginalizate
Cauze sunt multiple, cum ar fi cauze biologice sau cauze de mediu.
• Expunerea la un mediu toxic, cu nivel ridicat de poluare;
• Expunerea la violenţǎ (abuz fizic, sexual, violenţǎ verbalǎ
sau emoţionalǎ);
• Stresul legat de sǎracie, discriminare sau alte lipsuri;
• Pierderea unei persoane importante în viaţa tânǎrului, fie
prin moarte, divorţ sau ruperea unei relaţii.
 SEMNALE DE AVERTISMENT

Foarte trist şi
pesimist farǎ un Ingrozit cǎ
motiv anume Foarte furios mintea sa este
aproape tot controlatǎ de
Incapabil sǎ
timpul, plânge altcineva
depǎşeascǎ
mult şi Anxios, mai momentul
exagereazǎ mult decît alţi Extrem de pierderii cuiva
tineri de vîrsta temǎtor - important
lui avînd temeri
inexplicabile
sau prea
multe
 Trece prin schimbǎri majore

crede cǎ viaţa este

foarte greu de trǎit şi
se gîndeşte la suicid
învaţǎ din ce este visǎtor şi
în ce mai nu se poate
puţin concentra, aude
işi pierde
interesul faţǎ evitǎ prietenii voci
de lucrurile are modificǎri are tulburǎri şi familia şi
care altadatǎ inexplicabile de de somn sau vrea sǎ fie
îi plǎceau comportament nu se singur
alimenteazǎ
cum trebuie
 Este limitat de

Slabǎ
concentrare Coşmaruri
Incapacitatea persistente
de a fi atent Gînduri
Teama de a fi Nevoia de a spǎla, fulgerǎtoare -
rǎu intenţionat, de a curǎţa prea rapide
de a-i rǎni pe lucrurile sau de a pentru a
alţii sau de a face anumite putea fi
face ceva rǎu lucruri de o sutǎ urmǎrite
de ori pe zi, în
ideea de a evita
un pericol
Se poartǎ într-un mod care poate
cauza probleme:

Consumǎ alcool sau alte droguri;

• Mǎnîncǎ foarte mult pentru ca apoi sǎ elimine
intenţionat totul, abuzeazǎ de laxative sau ia pastile
pentru a evita luarea în greutate;
• Continuǎ o dietǎ exageratǎ sau face exerciţii
fizice în mod obsesiv, pentru a slǎbi;
• încalcǎ regulat drepturile altora sau încalcǎ
legea, farǎ sǎ se gîndeascǎ la ceilalţi oameni şi la
consecinţe;
• Face lucruri care îi pot ameninţa viaţa.
“ Oamenii vor crede că sunt nebun!”

“ Oamenii vor crede că sunt slab!”

“ Nu pot să am încredere în nimeni!”

 MITURI LEGATE DE BOALA PSIHICĂ
MIT: Bolile mintale nu pot fi tratate
ADEVĂR: Bolile mintale pot fi la fel de uşor de diagnosticat ca şi
diabetul, astmul sau cancerul şi există o mare varietate de
medicamente şi psihoterapii care sunt eficiente pentru fiecare
dintre ele.
MIT: Nu este posibil ca boala mintală să-mi afecteze
familia, deoarece noi suntem oameni buni.
ADEVĂR: Oricine poate să dezvolte o boală psihică; una din
patru familii este afectată de o problemă de sănătate
mintală. În plus, bolile mintale nu sunt cauzate de forţe
malefice, ci de dezechilibre chimice sau leziuni ale creierului
MIT: Oamenii cu boli mintale sunt retardaţi
ADEVĂR: Boala mintală şi retardul sunt lucruri diferite. Retardul
reprezintă o capacitate redusă de învăţare, dar oricine poate să
fie afectat de o boală psihică, indiferent de nivelul de inteligenţă.

MIT: Oamenii cu boli psihice ar trebui ţinuţi în spital.

ADEVĂR: Cercetările ştiinţifice au demonstrat că tratarea în
comunitate are rezultate incontestabil mai bune în ceea ce
priveşte evoluţia clinică a pacienţilor şi ameliorarea vieţii lor.
În plus, aceasta s-a dovedit a fi mult mai puţin costisitoare
pentru societate.
MIT: Oamenii cu boli mintale sunt violenţi.
ADEVĂR: Cercetările arată că oamenii care suferă de boli mintale nu
sunt mai periculoşi decât persoanele sănătoase din aceeaşi
populaţie. Mai puţin de 3% dintre persoanele care au boli mintale au
un potenţial de violenţă, atunci când nu se tratează, când primesc un
tratament inadecvat sau când intervine consumul de alcool sau
droguri.

MIT: Oamenii cu boli mintale nu pot munci.

ADEVĂR: De fapt, ei pot munci chiar dacă au simptome. Munca îi
ajută pe oameni să-şi revină, să-şi recâştige stima de sine, să-şi
creeze relaţii sociale, să câştige bani pentru a fi independenţi şi
astfel să se integreze în societate.
MIT: Bolile psihice nu se vindecă niciodată.
ADEVĂR: În realitate există o mare varietate de
medicamente şi psihoterapii cu ajutorul cărora bolile
mintale pot să fie tratate şi în multe cazuri, vindecate
complet. În decursul vieţii, un mare procent din
populaţie poate suferi de o formă mai uşoară sau mai
gravă a unei tulburări mintale, care nu se mai repeta.
Un mic procent din oameni suferă frecvent de
asemenea episoade de boală. Foarte puţini sunt
afectaţi pe întreaga perioadă a vieţii.
 Imaginea pe care o au oamenii despre bolnavii psihic:

Pericol social Instabili

Agresivi emotional
Dezechilibrati
Irationali
Agitati
Impulsivi Traumatizati
Vulnerabili
Stigmatizarea există atunci când apare următoarea combinaţie:

• oamenii disting/identifică şi etichetează diferenţele dintre oameni;

• credinţele culturale dominante în societate asociază persoanele
etichetate cu caracteristici indezirabile, cu stereotipuri negative;
• persoanele etichetate sunt plasate în categorii distincte astfel încât
să se asigure separarea/distincţia “noi”-”ei”;
• persoanele etichetate îşi pierd statusul, puterea ca rezultat al
dezvoltării unei condiţii stigmatizate (schizofrenie, SIDA) sau a
identităţii (homosexual, criminal) şi sunt discriminate, le este limitat
accesul la resurse; apare respingerea, excluderea socială.
ADOLESCENŢA

Adolescenţa este o perioadă în

dezvoltarea organismului uman,
care urmează pubertăţii şi precede
starea de adult. Este cuprinsă, în
general, între 14 şi 18 ani, având
multiple aspecte particulare de la
individ la individ. Se caracterizează
prin dezvoltarea fizică şi
neuropsihică. Este perioada în care
se conturează personalitatea.
Obiectivele adolescentului
Exista 7 obiective pe care majoritatea tinerilor caută să le atingă în mod intuitiv în perioada adolescenţei:
Realizările - satisfacţia de a realiza o performanţa într-un anumit domeniu.
Prietenii - lărgirea grupului de prieteni prin legarea de noi prietenii şi păstrarea lor.
Sentimentele - înţelegerea propriei persoane prin împărtăşirea propriilor sentimente, trăiri
cu o altă persoană.
Identitatea - sentimentul de a şti "cine sunt", de a fi recunoscut ca o persoană de valoare.
Responsabilitatea - încrederea de a şti că "pot să stau pe picioarele mele şi să iau decizii
responsabile".
Maturitatea - transformarea din copil în adult.
Sexualitatea - acceptarea responsabilităţii noului rol ca fiinţă sexuală
 Tulburari emotional afective

Timiditatea
Atasamentul dezorganizat
Factori cu risc in copilarie: • plansul constant; •
contact cu ochii nesemnificativ; • zambet nereciproc;
• un alaptat de slaba calitate; • indiferenta cu
persoanele din jur; • abuzul de sine

Relatiile defectuase cu membrii familiei

Violenta – un factor in dezvoltarea problemelor mentale
Copiii din familiile violente invata ca:

ƒ este acceptabil ca un barbat sa loveasca o femeie

ƒ violenta este modul de a obtine ceea ce vrei
ƒ oamenii mari au o putere pe care nu o folosesc cum trebuie
ƒ barbatii care pedepsesc femeile si copiii sunt masculi
adevarati
ƒ exprimarea sentimentelor inseamna slabiciune
ƒ nu vorbi despre violenta!
ƒ nu avea incredere!
ƒ nu simti!
 Depresia
= este starea afectiva caracterizata prin tristete,
ganduri sumbre, apatie si deprimare.

1.Schimbari bruste ale starii de spirit

2. Schimbari comportamentale
3.Schimbari ale mentalitatii
4.Schimbari ale functiilor biologice
5.Problemele scolare
 Anxietatea
= neliniste psihomotorie, teama nedeslusita, fara obiect, sau
legata de propunerea posibilitatii unui pericol iminent sau
insucces - este insotita de reactii vegetative multiple. tendinta de
a vedea numai partea negativa in orice situatie
Cauze:
1. Amenintarile
2. Conflictele
3. Frica
4. Nevoile neimplinite
5. Diferentele individuale
 Nevroza
= este o afectiune psihogena unde simptomele sunt expresia
simbolica a unui conflict psihic ce-si are radacinile in istoria
infantila a subiectului si constituie compromisuri intre dorinta si
aparare
Fobii legate de sine-însuşi, de Fobii legate de obiecte exterioare
ex.: bolnavului:
- frică de moarte - frică de animale;
- frică de nebunie - frică de spaţii închise;
- frică de o boală gravă - frică de întuneric;
- frică de asfixie, etc. - frică de lume, mulţime,
oameni, societate; frica de a
apare în public;
- frică de a se înroşi;
- frica de schimbare, etc.
 Tulburarea bipolara
= copiiisi adolescentii cu tulburare bipolara au simptome
maniacale si/sau depresive. Cei mai multi pot avea in mod
special depresie, in timp ce altii au o combinatie de simptome
maniacale si depresive.
Tulburarea bipolara poate incepe in copilarie si in
adolescenta, desi este de obicei diagnosticata in perioada
de adult. Boala poate afecta pe oricine. Oricum, daca unul
sau ambii parinti au tulburare bipolara, riscul copilului
pentru tulburare bipolara este mai mare. Abuzul de alcool
sau droguri in familie creste de asemenea riscul de
tulburare bipolara.
 Schizofrenia
= grup de tulburari psihice in care realitatea este interpretata in mod
anormal, este caracterizata de halucinatii, deliruri, tulburari de gandire si
de comportament.

Paranoia
= sentimentele de lipsă de încredere, suspiciune sau persecuţie care
nu se bazează pe realitate. Paranoia este un fel de delir în care o
persoană crede că este izolată într-un mod negativ.
 TULBURARI DE PERSONALITATE

- tulburarea paranoida a personalitatii

Tulburarea paranoida a personalitatii este caracterizata in primul rand prin suspiciune si
neincredere in ceilalti, de cele mai multe ori fara nici o baza reala, ci doar imaginara.
- tulburarea schizoida a personalitatii
Tulburarea schizoida a personalitatii este aceea in care persoana este introvertita, distanta si
nesociabila.
- tulburarea schizotipala a personalitatii
Tulburarea schizotipala a personalitatii este caracterizata in special de rezonanta afectiva redusa.
- tulburarea antisociala de personalitate
Tulburarea antisociala de personalitate este caracterizata de impulsivitate, agresivitate,
incapacitatea de a invata din experientele negative.
- tulburarea borderline a personalitatii caracterizata de existenta relatiilor sociale
fluctuante si sentiment de vid interior.
- tulburarea histrionica a personalitatii
Tulburarea borderline a personalitatii caracterizeaza persoana care are o dorinta excesiva de a
se plasa in centrul atentiei.
- tulburarea narcisica a personalitatii
Tulburarea narcisica a personalitatii caracterizeaza persoana are un sentiment exagerat al
importantei propriei persoane.
- tulburarea anxioasa-evitanta a personalitatii
Tulburarea anxioasa-evitanta a personalitatii caracterizata de teama permanenta de ridicol si
respingere.
- tulburarea dependenta a personalitatii
Tulburarea dependenta a personalitatii caracterizata de neincredere in propriile capacitati si
necesitatea de a acorda altei persoane responsabilitatea.
- tulburarea obsesiv-compulsiva a personalitatii
Tulburarea obsesiv-compulsiva a personalitatii persoane perfectioniste, care au nevoie de o
permanenta ordine exagerata.
- tulburarea emotional-instabila a personalitatii
Tulburarea emotional-instabila a personalitatii caracterizata de instabilitate afectiva si tendinta
la reactii impulsive.
 ALCOOLISMUL SI CONSUMUL DE DROGURI

= dependenta de alcool este o boala determinata de factori genetici, psiho-

sociali sau de mediu. Alcoolismul nu este cauza unei afectiuni, ci este
manifestarea constienta sau nu a individului de a-si satisface nevoia de alcool
indiferent de consecinte.

Consumul de alcool poate fi considerat un drog. De ce? Pentru simplu

fapt ca produce dependenta fizica si psihica. Un consumator de alcool in
mod excesiv nu se poate opri fara sa nu sufere stari fizice si psihice
proaste: tremuraturi, varsaturi, frica, transpiratii etc.
Ele considera alcoolul o metoda simpla si rapida prin care isi pot
schimba starea de moment, emotiile si sentimentele. Conform
specialistiilor cauzele alcoolismului sunt determinate de stari psihice
prin care trece individul la un moment dat. Cea mai des invocata este
teama de ceva. La aceasta se mai adauga: supararea, frustrarea,
bucuria, singuratatea, agresivitatea, stresul, lipsa curajului...
Problema alcoolului la adolescenti este foarte delicata si trebuie
tratata cu multa seriozitate de fiecare dintre noi. Cauzele
alcoolismului in randul tinerilor sunt in mare parte aceleasi ca si la un
om matur
Consumul drogurilor poate cauza disfunctii cerebrale grave si tulburari
de dezvoltare si comportament. Adolescentii care utilizeaza droguri au
deseori o anumita dificultate in stabilirea propriei identitati, a relatiilor
interumane (inclusiv familiale), in dobandirea unei independente fizice
si psihice normale. Abuzul de substante toxice poate de asemenea
afecta si abilitatile cognitive ale adolescentului (de invatare) care scad
performantele scolare. De departe, cel mai periculos efect secundar al
utilizarii ocazionale a drogurilor este aparitia dependentei care duce in
consecinta la abuzul cronic de astfel de substante.
 EDUCAŢIE, CONSILIERE, TERAPIE
Educatia reprezinta ansamblul de actiuni si influente ce se
exercita asupra individului cu un scop precis, in mod constient,
organizat si sistematic, in vederea formarii si dezvoltarii lui.
Consilierea psihologica este un tip de interventie prin care se
urmareste sugerarea unui mod de a proceda, a unui mod de
comportare ce trebuie adoptat intr-o situatie data sau, in
general, in viata si activitatea cotidiene.
Terapia care foloseste mijloace psihologice, cu actiune directa
asupra unei simptomatologii sau asupra persoanei aflate intr-o
dificultate existentiala se numeste psihoterapie
VA MULTUMIM!