Universitatea de Stat de Medicina si Farmacie “Nicolae Testemitanu”

Catedra “Chirurgie OMF pediatrica,pedodontie si ortodontie”

Tema : “Compresiunea de maxilar s

superior-clasa II/1 Angle

Efectuat: Paladi Mariana,S1403

Conducator : Granciuc Gheorghe
  Cuprins
• Definitie anomalie de clasa II/1 Angle;
• Sindromul compresiei de maxilar:
Definitie;
Etiopatogenie;
Forme clinice;
Diagnostic pozitiv si diferential;
Tratament;
• Concluzie;
• Bibliografie;
k
Malocluzia de clasa II/1 Angle- este un sindrom caracterizat
prin reducerea diametrelor maxilarelor,alveolelor si dintilor fata de
planul mediosagital.Compensator,apare protruzia procesului dento-
alveolar,reflectata in ocluzie prin decalaj sagittal(inocluzia
sagitala,ocluzia distala) si o posibila ocluzie adinca,rareori
deschisa,cu sau fara laterodeviatie mandibulara.
 Sindrom de compresie de maxilar

• Este o anomalie de clasa II/a Angle, este prezent un maxilar ingust, cu arc frontal
ascutit, dar obligatoriu cu dintii frontali in protruzie.
• Se descriu 2 forme:
- sindromul de compresiune cu protruzie și spațiere dentară
- sindromul de compresiune cu înghesuire
Sindromul de compresiune maxilară cu protruzie și
spațiere dentară
• Este o malocluzie de clasa a II1-a.
• Este un sindrom caracterizat prin reducerea diametrelor maxilarelor,
alveolelor și dinților față de planul medio-sagital.
• Compensator apare protruzia procesului dento-alveolar.
 Etiopatogenie
1)Factori generali:
-Ereditatea;
-Factorul constitutional- tipul dolicocefal;
-Factori generali de dezvoltare: carentele de metabolism ex: rahitism (tulburarea metabolismului
calciului)
2)Factori loco-regionali:
-in viata intrauterina Orlick arata ca o serie de compresii exercitate de pozitiile membrelor fatului
asupra masivului facial pot produce compresii de maxilar sau laterognatie; Geormaneanu citeaza
simetriile fetei nou-nascutului determinate de fibroame uterine;
- postnatal-cicatricile chirurgicale rezultate pe bolta palatina dupa interventiile din anomaliile
congenitale impreuna cu obliterarea prematura a suturii de crestere a maxilarului -compresia de
maxilar;
-Caria dentara si complicatiile ei-edentatie;
3)Factori disfuntionali: respiratia orala,deglutitia atipica,sugerea degetului,sugerea limbii;
 Manifestari clinice
Semne faciale:

- facies adenoides;
-fața este îngustă și prelungă, cu aripile nasului aplatizate și hipotone
- profil convex
- tegumente palide
- pomeți șterși
- fanta labială întredeschisă prin care se văd incisivii superiori
- în vorbire și în actul râsului se expune mucoasa gingivală
- incisivii superiori au smalțul uscat, sunt proeminenți, spațiați, sprijinindu-se pe buza
inferioară
- buza superioară este subțire, palidă, tracționată la comisuri
- buza inferioară este groasă, fisurată, răsfrântă în șanțul labio-mentonier
- etajul inferior al feței este micșorat
Semne orale:
- arcada dento-alveolară are diferite forme: - omega (compresiune la nivelul PM)
- V (compresiune la nivel I-C)
- U (compresiune la nivel molar)
- M, W
- bolta palatină este adâncă până la foarte adâncă
-torus palatin proeminent
- diferite grade de distalizare mandibulară
- inocluzie sagitală
- ocluzie adâncă
- ocluzie deschisă = uneori
- afectări ale parodonțiului
•
 Tulburări funcționale:
- dificultăți mari în masticație
- limitarea efectuării actului de incizie a alimentelor
- hipotonie uni sau bilaterală a mușchilor narinari
- hipotonia mușchiului orbicular al buzei superioare
- hipertonia buzei inferioare
- perturbarea respirației nazale este caracteristică
- tonusul narinar scăzut, fanta labială deschisă, buzele uscate și crăpate și o afectare
carioasă precoce a dinților frontali sunt modificări ce se corelează cu respirația orală
- în primul timp al deglutiției limba exercită o presiune accentuată asupra fețelor
palatinale ale incisivilor superiori
- modificări fonatorii:
- vorbire peltică datorită îngustării bolții palatine
- sigmatism = modificărilor de contur și continuitate a arcadelor dentare
- rinolalii= îngustării sau obstruării pasajului nazal și a unor deficiențe la închiderea
”diafragmei lingvo-velare”
 Diagnostic diferential
Diagnosticul diferențial se face cu:
• mandibula insuficient dezvoltată, lipsește îngustarea arcadelor și ocluzia
adâncă în acoperiș, unghiul mandibulei este deschis, ramura orizontală este
micșorată;
• constricțiile/anchilozele A.T.M.: mișcările în A.T.M. sunt limitate sau absente;
• prodenția cu diastemă cauzată de macroglosie: prodenție bimaxilară, arcade
largi, limba mare, păstrează amprentele dentare pe margine, în deglutiție
limba se proiectează prin spațiile interdentare;
• biprodenția lui Case – nu este o anomalie, ci o particularitate de dezvoltare a
A.D.M.: prodenție bimaxilară, arcade normale, ocluzie normală, nu există
tulburări funcționale;
 Tratament

Scopul tratamentului este de a modera creșterea etajului mijlociu al feței și de a

stimula dezvoltarea mandibulei, în vederea obținerii unor relații echilibrate
intermaxilare ale acestora cu părțile moi.
Tratamentul profilactic constă în:
• - supravegherea femeii gravide;
• - alimentație naturală a copilului în primele 6 luni;
• - supravegherea creșterii;
• - combaterea obiceiurilor vicioase;
• - prevenirea cariei dentare și a complicațiilor ei;
Îndepărtarea obiceiurilor vicioase
Până la vârsta de 2-3 ani sugerea degetului nu ar fi dăunătoare pentru dezvoltarea A.D.M.
După vârsta de 3 ani acțiunea obiceiurilor vicioase este considerată dăunătoare.
Decondiționarea este obligatorie și se realizează cu procedee diferite, în funcție de vârstă,
psihicul copilului, anturaj.
Decondiționarea se poate face cu:
- manșoane de carton fixate în jurul brațului și antebrațului
- legarea manșetelor de la pijama la pantaloni cu ajutorul unor șireturi cusute în
poziții adecvate
- metode educative de masă și o supraveghere atentă din partea personalului
Eliberarea pasajului aerian nazofaringian și reeducarea respirației
După îndepărtarea obstacolelor tratamentul de reeducare a respirației se realizează fie
numai prin exerciții, fie și prin asocierea unor aparate care să-l oblige pe copil să respire pe
nas (scutul labial).
•
 Tratamentul curativ:
- tratament ortodontic cu aparate funcționale (aparate Frankel tip I și II,
bionator Balters tip I și II sau cu activatoare)
- în cazurile cu dezechilibre scheletale mai mari se practică mioterapia și
mecanoterapia
Bionatorul Balters
Sindromul de compresiune maxilară cu înghesuire dentară
Se caracterizează prin reducerea diametrelor premolare și molare, prin retrodenție cu supraacoperire
grupului incisiv, acompaniate de diferite grade de înghesuire dentară.
Se numește și malocluzie de clasa a II2-a.
Etiopatogenie
Determinismul anomaliei este genetic, marcat printr-o rată de creștere mai mare a suturii incisive.
Forme clinice:
- forma ușoară, cu tulburări morfo-funcționale și estetice în limitele tolerabilității
- forma gravă, în care dezechilibrele ocluzale produc tulburări parodontale
Manifestări clinice
Semne faciale:
- etajul inferior este normal sau mai mic
- șanțul labio-mentonier accentuat
- mentonul proeminent
- buzele subțiri
- ocluzia labială este fermă
- nasul este proeminent
Semne orale:
- arcada poate avea formă de trapez, atât superior cât și inferior
- înghesuirea dentară poate varia de la forme ușoare la grave
- I.C. superiori pot fi verticali, într-o palatopoziție
- I.L. sunt în vestibuloversie cu rotație mezială peste coroana I.C.
- caninii sunt în vestibulopoziție
- incisivii inferiori pot fi în retro sau proînclinare
- diferite grade de abraziune pe fața palatinală a I. superiori și pe cea
vestibulară a I. inferiori
- leziuni parodontale
- diferite grade de supraacoperire a grupului incisiv
- angrenaje inverse premolare uni sau bilaterale
- distalizări în zona laterală
 Tratamentul
Fiind de natură genetică răspunde greu la tratament sau deloc.
Prezintă risc mare de recidivă.
În dentiția temporară nu se tratează.
Timpul de elecție pentru tratament are în vedere prima etapă a dentiției mixte.
Obiectivele tratamentului:
- obținerea de spațiu
- evitarea pericolului de traumă parodontală
- corectarea relațiilor în zona laterală
- obținerea relațiilor echilibrate și stabile între părțile moi și echilibrarea
unităților schelet – mușchi
Tratamentul constă în:
- terapie funcțională pură sau în asociere cu aparate extraorale
- terapie mecanică activă
- terapie mixtă, chirurgical-ortodontică în asociere cu terapie fixă
În compresiunea de maxilar trebuie utilizată o gamă de aparate în funcție de
momentul terapeutic și reactivitatea individuală.
În dentiția temporară se obțin rezultate bune și cu aparate funcționale.
În dentiția mixtă tratamentul îl începem cu plăci active la arcada superioară, iar la
arcada inferioară cu arcuri linguale.
După tratamentul activ cu aparate fixe, contenția se face pentru câteva luni cu o
placă, iar tratamentul se încheie cu un activator.
Succesiunea etapelor: tratament activ, contenție, echilibrare finală.
 Bibliografie
Aurel V.Fratu ‘’Ortodontie-Diagnostic, Clinica si Tratament’’
Dragos Stanciu, Valentina Scintei-Dorobat “Ortodontie” Editura Medicala,
Bucuresti 1991
Horia Traian Dumitriu”Paradontologie” Editura VIATA
MEDICALA ROMANEASCA, 1997
Irina-Draga Caruntu “Morfogeneza sistemului stomatognat”Editura
Apollonia, Iasi 2000
Irina-Draga Caruntu “Histologia sistemului
stomatognat”Editura Apollonia, Iasi 2001
Un zimbet este adesea esentialul !
Esti platit cu un zimbet !
Esti rasplatit cu un zimbet !
Esti insufletit cu un zimbet !
Dacă nu ai un zâmbet,
îţi dăruiesc unul de-al meu!