Introducere
Multe conflicte se
transmit din generație în
generație: din familia de
origine, din familia bunicilor
și chiar de mai departe de
atât. Cu o generație sau două
în urmă, cei mai mulți părinți
își biciuiau copiii. Dacă
bunicul tău îți bătea tatăl, nu
este surprinzător că și tu ești
bătut.
Dacă mama ta a fost invidioasă și
furioasă pe sora ei mai mare că era inteligentă și
perfectă în orice făcea, nu este deloc
surprinzător că este critică cu tine, dacă ești
fiica ei mai mare. Dacă se consideră că fratele
mai mic al tatălui tău avea probleme
emoționale, el ar putea să vegheze atent după
probleme la mezinul său și să le găsească.
 Dicționar de
Cadrul conceptual Sociologie, 2003

Violența în familie – violență

specific masculină la adresa
Actele care femeilor.
urmăresc deliberat Termenul a fost popularizat de
suferința fizică a
victimei, dar
Acte care au un feministe în anii `70 – unele
beneficiază de o
înalt grad de risc dintre ele au înființat
în ceea ce privește adăposturi pentru femei
largă aprobare
rănirea sau chiar
socială, așa cum
uciderea victimei.
agresate, argumentând că
este cazul unei violența casnică ar fi un reflex
palme date al inegalității de sex în privința
copiilor.
puterii, ca și al asupririi
femeii.
 Cadrul conceptual

Așadar, violența în familie

constituie orice formă de
agresiune, abuz sau intimidare, Dicționar de
dirijată împotriva unui membru al Sociologie, 2003
căminului familial, unei rude de
sânge sau contra altor persoane din În sens mai larg, termenul cuprinde orice
mediul familial. Este reprezentată violență apărută în cadrul familiei, deși
de utilizarea constrângerii fizice violența asupra copiilor este descrisă în
sau emoționale asupra unui alt mod obișnuit drept abuz asupra copiilor.
membru al familiei, în scopul
impunerii puterii și controlului
asupra acestuia care au ca efect
maltratarea partenerului sau a
copilului.
 Un plan pus în Abuzul
practică

Fantezie și
planificare Vinovăția

Revenirea la
comportamentul Scuzele
normal
 de așteptare sau a
Lunii de miere acumulării
tensiunii

de urmărire de acumulare a
agresivității

exploziei sau etapa

de remușcare izbucnirii violenței

După Rădulescu, Hattendorf, Tollerud, Marinescu, Ștefănescu

Faza „pocăinței Construirea
soțului” tensiunii

Incidentele acute
de agresivitate
Factorii care determină violența în
familie (Strauss)
Elementele care contribuie la
- Conflicte intimitatea și la afecțiunea între
membrii familiei pot determina și
intrafamiliale
declanșarea conflictului.

Soțul este capul familiei și reprezintă

-Dominația
un element dominator în familie și în
bărbatului societate, iar factorul decisiv în
rezolvarea conflictelor este forța.

- Normele
culturale „Părinții au obligația morală ca să-și
lovească copiii în scopuri educative”.
Factorii care determină violența în
familie (Strauss)
- Socializarea Experiența prematură a copiilor cu
familiei în violența între părinți, oferă modele de
violență rol și un scenariu specific în
antrenarea episoadelor violente
viitoare.

Violența socială legitimă, care

include acte de violență acceptate de
-Prezența societate, furnizează modele care
violenței în sunt preluate la nivelul
societate microstructurilor sociale, creând
astfel un cerc vicios al violenței, în
care se evidențiază un pattern
circular.
 Tactici pentru a manipula și pentru a exercita puterea
Dominanța
Persoanele abuzive simt
nevoia de a deține
autoritatea în relație. Vor lua
decizii pentru întreaga
familie și vor spune fiecăruia
ce să facă și se așteaptă să fie
ascultate, fără să se discute
alegerile lor. Pe cei din
familie îi tratează ca pe niște
servitori.
Umilința
Va face în așa mod încât
victima să se simtă inferioară
și să aibă o autostimă scăzută.
Insultele, jignirile, rușinea
sunt arme specifice abuzului
destinate să determine o
persoană să se simtă
neputincioasă.
Izolarea
În scopul de a crește nivelul de
dependență, un partener abuziv
va încerca să izoleze victima de
lumea exterioară. Va împiedica
contactul acesteia cu familia,
prietenii sau o va urmări la
locul de muncă.
Tactici pentru a manipula și pentru a exercita puterea

Amenințările Intimidarea Negarea și vina

Sunt destul de buni pentru a

formula scuze, cu scopul de a fi
Prin gesturi brutale, iertați. Vor da vina privind
Cu scopul de a intimida distrugerea proprietății etc. comportamentul lor din
partenerul și pentru a-l Mesajul transmis este că dacă copilăria nefericită, o zi
speria. victima nu îl va asculta, vor nereușită sau chiar pe partener.
exista consecințe violente. Va face așa încât victima să fie
considerată vinovată.
 Societate contemporană
este încă caracterizată de o
mentalitate care tratează cu Ceea ce este mai grav constă în
faptul că și multe din victime
înțelegere comportamentul violent
gândesc la fel, considerând că
în familie ca pe un fenomen aceasta este „normalitatea” în
absolut normal și perfect integrat conviețuirea în doi. La originea
în viața de zi cu zi. Există acestui clișeu stă lipsa de
stereotipuri de genul „bătaia e educație morală și civică a
indivizilor, nerespectarea ființei
ruptă din rai”, „femeia trebuie
umane etc.
bătută din când în când că știe ea
de ce”, „femeia trebuie bătută de
trei ori pe zi”, ”O femeie, un cal și
un lemn de alun/Cu cât îi bați mai
mult, cu atât va fi mai bun” etc.
 Încă din copilărie suntem
familiarizați cu expresii
precum: „bătaia este ruptă din
rai” sau „unde dă mama/tata
crește”, care sunt interpretate
și puse în aplicare în mod
diferit de la familie la familie.
 Unii dintre copii ascultă
De multe ori se în mod conformist, de
consideră că „o palmă sau o frică, alții se revoltă. Un
lucru este însă cert, bătaia
urechială” fac ca argumentele
este asociată cu
celor mari să fie mai bine sentimente de umilință,
ascultate, să aibă o greutate revoltă, resentimente.
mai mare.
 Abuzul părinților asupra copilului nu este condiționat de apartenența
familiei la o anumită clasă socială, dar pare a fi mai frecvent în familiile:

 cu o situație economică
 nu merg la biserică  lipsa afecțiunii între soți
precară

 puțin integrată în
 cu un nivel de educație  nivelul de aspirații redus
ansamblul comunitar
scăzut

 modele violente de  relațiile cu rudele sunt  consumul cultural

rezolvare a problemelor slab conturate aproape inexistent
 Care sunt factorii care determină abuzul
părinților asupra copiilor?

- nașterea prematură a
copilului, care, în primul
an de viață, fiind mai greu
de îngrijit, îi irită pe unii
părinți, declanșând
agresivitate la aceștia
- nașterea neplanificată și
nedorită a copilului sau
apariția unui copil de alt sex
decât cel dorit de părinți

Situațiile de abuz sunt

favorizate de:
- copiii hiperactivi,
- existența la copil a unor indisciplinați,
dizabilități fizice sau neascultători și
psihice provocatori
© Фокина Лидия Петровна
 Strategii de supraviețuire
utilizată de copii care:
- fac așa încât să fie pe placul
adulților;
- le îndeplinesc toate dorințele;
- depun efort pentru a le întâmpina
reacțiile violente;
- se ridică la înălțimea așteptărilor
lor;
- au învățat să observe gesturile
părinților, pentru a afla dacă sunt
nervoși sau nu;
- „citesc” pe fața lor semnele a
ceea ce ar putea să se întâmple;
- vorbesc neîncetat în anumite
situații pentru a le distrage
atenția.
identificat la copiii
aplicată de copii care: -
sunt constant
provocători, agresivi;
- deranjează jocul
celorlalți;
- distrug lucruri;
- creează agitație;
- se întrerup deseori din
activitățile începute.
Grey și
Kempe au
abuzați două
strategii de
supraviețuire.
N.B.: Încercând să facă față
situației de abuz, copiii
dezvoltă mecanisme de
supraviețuire, care îi ajută să
se apere atât de agresor și de
mediul înconjurător, cât și de
propriile gânduri, creîndu-și
iluzia de control asupra
situației.
Principalele
forme de
violență
asupra
copilului: