Aparatul respirator - Elemente de

anatomie, fiziologie/ fiziopatologie

integrată - CORELATII cu patologia
respiratorie

Prof. Dr. Gabriela Jimborean

Respiraţia = funcţie de nutriţie vitală, ce asigură
aprovizionarea celulelor cu O2 şi eliminarea CO2
rezultat din metabolismul acestora

3 componente:
Resp.externă - aparatul toracopulmonar

Transportul gazelor sanguine - aparatul

cardiovascular şi sânge
Resp.internă tisulară - schimburile între interstiţii şi celule
Aparat respirator - organele care participă la realizarea
schimburilor dintre aerul atmosferic şi organism

Căi resp. superioare

– Cavitatea nazală
– Cavitatea bucală
– Faringe
– Laringe
– Trahee
Căi resp. inferioare
– bronşiile extrapulmonare, intra- pulmonare, bronşiolele
Zonele de schimb gazos - canalele şi sacii alveolari

Cea mai mare parte a ap. respirator in cutia toracica

Cutia toracică
Cuprinde:
 Scheletul osos – coloana dorsală, coaste stern, sup.
articulaţiile sternoclaviculare
 Ţesuturile moi din jur
 muşchi respiratori
 muşchi de susţinere aposturii
 diafragmul
 tesut subcutanat
 piele
 glanda mamară
 Organele din torace
 Conţinutul cavităţii toracice
 2 plămâni (fiecare plămân învelit de pleure)
 Mediastinul = spaţiul dintre plămâni, situat median cuprinde:
 Traheea intratoracică, bifurcaţia traheei + bronşiile
 Esofagul
 Inima învelită în pericard
 Vasele mari:
 Artera Aortă (Ao) + ramurile toracice
 Artera Pulmonară (AP) comună şi ramurile pulmonare – AP dreaptă şi stângă
 4 Vene pulmonare
 Venele cave superioară şi inferioară
 Nervii splahnici – scheletici;
 Nervii vegetativi – formează plexuri
 Ţesut gras, ţesut conjunctiv
 Ganglioni limfatici + vase limfatice, canalul toracic (marele colector
limfatic stg.), ductul limfatic drept
 Timusul – bine dezvoltat la copii, rudiment la adulţi
 Diafragmul separă toracele de abdomen
 Cutia toracică – schelet osos
Integritatea, forma şi mobilitatea cutiei toracice (coloana
vertebrală coaste, stern) = indispensabile ventilaţiei
Modificările cutiei toracice sunt cauzatoare de disfuncţii
ventilatorii de tip restrictiv DVR
 Tulburări ale respiraţiei produse de
modificările cutiei toracice (1)
Modificările formei si volumului cutiei toracice
 Reducerea volumului si mobilităţii cutiei toracice, compresiuni
pulmonare + DVR
 Malformatii congenitale
 Dobândite
 Rahitism, osteomalacie, afecţiuni specifice OA – TBC, TU,
 Spondilita anchilopoetică, poliartroza
 Pahipleurite, Simfizele pleuro-pulmonare extinse
 Fibrozele pulmonare extinse
 Colecţii pleurale lichidiene, pneumotoracele
 Tu peretelui toracic
 Meteorismul, ascita, obezitatea, sarcina şi tumorile mari abdominale reduc
volumul cutiei toracice, prin împingerea cranială a diafragmului.
 Limitarea expansiunii pereţilor toracici →respiratie de tip
abdominal DVR
 Scleroza cartilajelor costale - scade elasticitatea cutiei toracice
 Anchiloza articulaţiilor costovertebrale – poliartroza, spondilita ankilopoetică
Scoliză şi cifoză angulară în Morbul
Pott TBC OA
Cifoscolioză după Morb Pott (TB osteoarticulară
a col. vertebrale)
Scolioză
dextroconvexă

Scolioză dextroconcavă
+ cifoză dorsală
Morbul Pott
Coloana rigidă de “bambus” din spondilita
ankilopoetică
 Torace emfizematos

Torace aplatizat, rigid

Torace infundibuliform
Plastron toracopleural după
toracoplastie
Atrezie pulmonară LSdr. , hipoplazie LM
LID, fibrotorace dr., scolioză
dextroconcavă
 Tulburări ale respiraţiei produse de
modificările cutiei toracice (2)

Afecţiuni ale muşchilor respiratori.

Miozitele şi miodistrofiile m. resp. pot limita
expansiunea toracică DVR
Leziunile medulare cervicale, ale N. frenici
sau N frenic - diafragm:
 pareze, paralizii
 mioclonie frenică (sughiţ) - act reflex, cu punct
de plecare leziunile N. frenici, inflamaţii
pleurale/peritoneale sau leziuni SNC
 Căile respiratorii superioare
“CAVITATEA” NAZALĂ
 Rol de transport a aerului
 Rol olfactiv
 Rol de protecţie
 Rol de apărare
 Condiţionează aerul inspirat
 Reţine particulele mari
 Clearence (mucoasă cu cili) duce particulele depuse pe
mucus în faringe de unde vor fi înghiţite
 Obtsrucţia nazală prin (rinită alergică, adenoidită,
deviaţie severă de sept, rinită hipetrofică, etc. )
favorizează afecţiunil ealergice şi inflamatorii,
infecţioase ale CRI
 Laringele
9 cartilaje (tiroid, cricoid, epiglotă
+3 perechi:aritenoide, corniculate, cuneiforme
Ligamente, muschi
Corzi vocale – Glota
Funcţii
•Transportă aerul în trahee
•Mucoasa apără şi filtrează aerul
•Rol în fonaţie
•Apără pătrunderea corpilor străini în trahee

Epiglota
 Edem laringian

TBC
 Traheea
Anterior

 Tub cilindric, 13 – 18 cm, median, aşezată înaintea esofagului

 Are 15-20 inele cartilaginoase, de 3-4/1mm; semilunare
incomplete (lipsesc post) + spaţii intercartilaginoase – menţin
permeabile CRI
 Se bifurcă în 2 br. Principale „pintene traheal, carina” (reper)
Roluri
 Susţine arborele bronşic, va asigura diviziunea în bronşii principale
stg. si dr.
 Transportă aerul în bronşii şi plămâni
 Mucoasa apără şi filtrează aerul
 Rol în reflexul de tuse
 Permite deglutiţia (peretele posterior membranos)
Laringe, CV, intrarea în trahee
Epiteliu CA

Pseudostratified Ciliated Columnar Epithelium

 Traheea
Traheea – CR după trecerea prin corzile vocale (glotă)

Tub cilindric, 13 – 18 cm, peretele posterior uşor turtit şi

care bombează în expir, tuse

Secţ transversală uşor turtită, D 1,5 – 2,8 cm

In plan mediosagital, înaintea esofagului,

mucoasa roz – portocalie.

Are 15-20 inele cartilaginoase,

de 3-4 mm şi groase de 1mm; albicioase, semilunare

incomplete (lipsesc post), între care există spaţiile
intercartilaginoase (mai depresionate)

Se bifurcă în 2 br. principale, median „pintenele traheal,

carina” (reper imp bronhologic)
 Anterior

Bronhoscopie - Aspectul normal al traheei

Compresii traheale
Compresie traheală prin
guşă gigantă

ggl
Burjoni şi membrane
TBC, TU suprainfectat,
aspergiloză ?

Compresii traheale
Instalare de stent

Burjoni proliferativi
traheali
 Plămânii
Fiecare plămân este conic cu:
– Apex
– Bază
– Margini
– 2 Suprafeţe
Apex
– Rotunjit, se întinde până la gât
ridicându-se 2,5 – 4 cm ˃ nivelul
art costosternale
Bazele, concave, pe diafragme
Hilii
– Arteră Pulmonară
– Bronşie lobara
– 2 Vene pulmonare
– Artere şi vene bronşice
– Plexuri nervoase
– Vase limfatice
– Ggl peribronşici
Hilul dr în spatele VCS şi a AD sub V
azigos
Hilul stg – sub arcul aortei şi în faţa
aortei descendente şi a N frenic
 Structura plămânilor

Pleura viscerală
Ţes. subseros – f. elastice
în legătură cu ţes.
interlobular
Parenchim pr. zis – din
lobulii II, conectaţi prin ţes
interlobular (formaţi din
lobulii I - unit. anatomice)
 Edem pulmonar interstitial cu
lichid in spatiile interlobulare -
kerley
 Plămânul
A.) Spaţiile aeriene intrapulmonare
1) căi de conducere

- bronşii lobare, segmentare, subsegmentare

- bronşiole lobulare, terminale
2) zona de tranziţie - bronşiole respiratorii
3) zone de schimb gazos - canale şi saci alveolari

B.) Interstiţiul pulmonar

 Spaţiile aeriene intrapulmonare
1.Căi de conducere: -mucoasa bronşică
-glandele bronşice
-ţesutul de susţinere
Mucoasa bronşică
-epiteliu cilindric,pseudostratificat până la bronşiole Terminale
-epiteliu cubic în zona de tranziţie - bronşiole Respiratorii

*celule ciliate - rol în clearance -ul mucociliar

*celule neciliate
-celule prod. de mucus"goblet cells"
-celule neurosecretorii -Kultchitsky - cromafine APUD
-celule Clara (br.termin. şi resp.)- rol în elaborarea
surfactantului şi rezervă de celule reparatorii
-celule bazale - rezervă de cel. reparatorii
Căile de conducere – extra şi intrapulmonare – epiteliu
Pseudostratified Ciliated Columnar Epithelium / PCCE
 1.Căi de conducere: - mucoasa bronşică
- glandele bronşice
- ţesutul de susţinere
Mucoasa bronşică – celule ciliate si neciliate
Glandele bronşice - în submucoasă şi peribronşie
-au cel. mucoase,seroase,canal colector
Ţesut de susţinere
*cartilajul (împreună cu ţesut fibros)
- arc complet - trahee şi br. principale
- fragmente cartilaginoase - br lobare
- elemente fibro-cartilaginoase - până la br. supralobulară
Br. lobulare, resp. şi terminale nu au cartilaj - membranoase
*reţeaua elastică - groasă în trahee şi br. mari
- fibre elastice + musculare în bronşii mici şi bronşiole
*ţesutul conjunctiv - în continuitate dintr-un segment în altul
- explică complianţa pulmonară faţă de modificările vol.
Tes conjuctiv peribronhovascular, septe interlobulare, subpleural
interstiţial (parenchimatos) în peretele alveolar
SCHELET
A.) Spaţiile aeriene intrapulmonare
1) căi de conducere

- bronşii lobare, segmentare, subsegmentare

- bronşiole lobulare, terminale
2) zona de tranziţie - bronşiole respiratorii – epiteliu cubic + cel
Clara
3) zone de schimb gazos - canale şi saci alveolari

B.) Interstiţiul pulmonar

Structura căilor aeriene
Diviziunile - Căilor de conducere
Bronşii primitive 1
Bronşii lobare 2
Bronşii segmentare 3
Bronşii subsegmentare – ord 4-5

Bronşiolă lobulare ( o,2 mm)

Bronşiolă terminale – mai multe (2-4) într-un
lobul ( începe ACINUL)
Plămânul

A. Spaţii aeriene intrapulmonare

1.Căi de conducere - bronşii lobare, segmentare,
subsegmentare, bronşiole lobulare, BT terminale

2.Zona de tranziţie
situată între căile de conducere şi zone de schimb
are bronşiole respiratorii ord 1,2,3 din ce în ce mai mult alveolizate
epiteliu cubic cu celule Clara

3.Zona de schimb gazos

ducte şi sacii alveolari
B.) Interstiţiul pulmonar
 ACIN
Acin

Lobul
ACIN
Lobulul pulmonar (II) = cuprinde mai mulţi acini (lobul
pulmonar I)
- are un pedicol ce cuprinde:
- Bronşiolă Lobulară cu arteriole bronşice (până la
bronşiolele respiratorii)
- arteriolă pulmonară
- fibre nervoase
- ţesutul conjunctiv perilobular (continuat cu cel subpleural)
- venule pulmonare
- limfatice
Acinul pulmonar = unitatea respiratorie anat. funcţională
terminală
- cuprinde elementele situate în aval de
- Bronşiola Terminală:
- bronşiole respiratorii de ordinul 1,2 şi 3,
- ducte alveolare
- saci alveolari
Acin
Emfizem centrolobular
 Acinul
Fiecare bronşiolă terminală se divide:
– Bronşiole respiratorii - 2 sau mai multe
fiecare se divide de 3 x – BR de ord 1,2,3
Fiecare bronşiolă respiratorie se divide în mai
multe
–Ducte alveolare cu un mare nr. de alveole
– Fiecare duct are
2-5 saci alveolari căptuşiţi pe toate părţile de
Alveole

• BT – BR 1,2,3 – DA alv - SA alv

A). Spaţiul inter-alveolar = spaţiul septal (0,5-1,5m) între 2
alveole contigue (conţine: capilare, interstiţiu, epiteliu alv)

B). Bariera aer- sânge = membr alveolo-capilară MAC pr- zisă

Alveolele tapisate de celule epiteliale

*pneumocite tipI - nu se divid, au prelungiri

*pneumocite tip II - nu au prelungiri, rotunde, între P tipI, au incluzii

precursori de surfactant şi enzime (+ rol în reparaţia P tip I)

- alv. - conţin în perete şi macrofage alveolare ( cu praf)

- alv. au la interior film de surfactant ; la exterior celulele stau pe o MB

Capilarele de tip continuu
*celulele endoteliale nu sunt etanşe, au vezicule de pinocitoză
*celulele situate pe o MB
Interstiţiu alveolar
* subst fundamentală: fibre elastice, colagen tip I + III (
imunofluores)
* celule septale - histiocite, fibroblaşti, mastocite, cel. migrate
din sg., cel. contractile , Mf ( “cu praf”)
 Bariera aer- sânge = MAC
1.film de surfactant
3
2. prelungiri citoplasma
P tip I 2
3. MB subepitelială alv
- MB subendot capilară 1
- celulele endoteliale

SURFACTANT - complex de lipide şi proteine;

asigură plămânului stabilitatea mecanică şi
menţinerea beanţei alv. = tensioactiv
MAC
capilar
 Alveola – MAC - capilare

MAC

Spaţiu septal

ALVEOLA
 Pleurele

fiecare plămân are 2 foiţe

pleurale aflate una în
continuarea celeilalte la nivelul
unei linii de reflexie

pleura dreaptă nu comunică cu

cea stângă

cele 2 foiţe (pleura parietală şi

pleura viscerală) delimitează
câte o cavitate de fiecare parte -
- cavitatea pleurală

Proiecţia plămânilor diferă de cea a

recesurilor pe care le ocupă numai
în inspir (şi atunci există un spaţiu
complementar)
 Pleura parietală
se aplică prin fasciei endotoracice
(conjunctivă) pe peretele cutiei toracice şi pe diafragm
cupola pleurală
– acoperă vârful plămânului şi ajunge la baza gâtului în fosa
supraclaviculară, la 2-3 cm deasupra claviculei
– raporturi (identice cu ale vârfului pulmonar) cu: muşchii scaleni,
ggl stelat,N. frenic, N.recurent,N.vag, plexul brahial, vasele
subclaviculare
trece de pe un perete pe altul şi
formează recesurile pleurale:
- costomediastinale ant./ post.
- costodiafragmatice
- cupola pleurală
Fascia endotoracică
Coaste
Şanţ subcostal - VAN – Venă, arteră, nerv
Muşchi IC int,
ext
 Funcţia pleurelor şi a spaţiului pleural
Pleurele - controlul volumului şi compoziţiei lichidului pleural care asigură
cuplarea mecanică eficientă a plămânului la peretele toracic.
– Pleurele asigură mişcările extensive ale plămânilor alături de peretele toracic.
Dacă plămânul aderă direct la peretele toracic, expansiunea în inspir sau
retracţia plămânului în expir este mai mică aşa cum se întâmplă în simfizele
pleurale sau în fibrotorace

Pleura viscerală asigură suport mecanic pt. plămân:

– contribuie la det. formei plămânului
– la limitarea expansiunii lui şi la ↓ volumului în expir.
– datorită ţes conj. submezotelial aflat în continuarea ţes conjunctiv al plămânului,
pleura viscerală poate ajuta la distribuirea forţelor produse de presiunea neg din
perioada inflaţiei în mod egal pe întreg plămânul.
În acest mod se impiedica superdistensia alveolelor de la suprafaţa reducând riscul
de ruptură şi de apariţie a PTX
– Spaţiul pleural este considerat un spaţiu „ tampon” , un
spaţiu de siguranţă şi protecţie împotriva dezvoltării
edemului alveolar în condiţiile creşterii presiunii
hidrostatice sau a permeabilităţii capilare interstiţiale.

– Astfel formarea transudatelor - hidrotoracelui în IC reflectă

mişcarea edemului din plămân într-un spaţiu unde efectele
edemului asupra funcţiei respiratorii sunt mult mai mici.

– Celulele mezoteliale au funcţie metabolică:

pot secreta componente macromoleculare ale matricei extracelulare,
substanţe fibrinolitice şi factori chemotactici ai neutrofilelor.
 Mediastinul
Ant. – faţa post a sternului
Post. – corpii vertebrali
Lateral - pleure mediastinale
Sup - Comunică cu gâtul prin orificiul sup al
toracelui
Inf. - Comunică cu cavitatea abdominală
prin prin:
– Orif. dintre inserţiile sternale şi costale ale D
( trec Ao, esofagul)
– Orif V Cave Inf.
Comunică cu reg pleuropulmonare prin ţes.
conj mediastinal se continuă cu stroma –
interstiţiul peribronhovascular – prin hili
Mediastinul superior
Mediastinul inferior
– Anterior
– Mijlociu
– Posterior
Mediastinul
mediastin anterior - Timus, ggl

Nonvascular Mediastinal Masses

Marilyn J. Siegel and Valerie Niehe
Mallinckrodt Institute of Radiology, St. Louis, MO and the Medical
Centre Haaglanden in the Hague, the Netherlands
Limfom – H sau NH

Nonvascular Mediastinal Masses

Marilyn J. Siegel and Valerie Niehe
Mallinckrodt Institute of Radiology, St. Louis, MO and the Medical Centre
Haaglanden in the Hague, the Netherlands
Limfomul H
– adenopatii policiclice gigante – hilare, mediast
supraclav, axilare sau abdominale
– s. de impregnare “neoplazică”:
 slăbire importantă, paloare, inapetenţă
 febră ondulantă, prurit, dureri osoase
– IDR2PPD negativ
– leucocitoză cu limfopenie şi eozinofilie
– biopsia MO şi ggl periferici
celule Sternberg Reed
– CT şi echografie abdominală
Gusa plonjanta/tumorile
tiroidiene
 TU benigne/maligne mediastinale sau
adenopatii maligne N3,
guşa plonjantă, timoame

 Evoluează frecvent cu s. de compresiune mediastinală

– VCSup – cianoză, edem în pelerină
– Esofag – disfagie
– Pareză de N. recurent
 Se evidenţiază la CT, MRN, echo cervicală
 Se confirmă prin:
– Mediastinoscopie
– EBUS – endobronchial ultrasound
– Toracoscopie
– Toracotomie şi biopsie
Mediastinul mijlociu

Conţine:
• Pericardul
• Inima
• Porţiunea inf. A VCS
• V azigos
• Ao ascendentă
• Tr. A Pulmonare
•VV pulmonare
• N. Frenici
• Fibre ale plexului cardiac
Mediastinul
posterior
 Vascularizaţia
plămânilor – circulaţia funcţională
Artera pulmonară aduce sânge venos (CO2) la plămâni – Pres. de 6 – 10 x mai
mică decît în circulaţia sistemică
Ramuri ce însoţesc bronşiile
Formează o reţea capilară largă în pereţii alv.
Are media mai subţire
Capilarele pulmonare - plexuri imediat sub epiteliul alveolar în pereţii şi în
septele interalv
Venulele pulm încep din capilare, trec prin septele interlobulare indepedent de
arteriole şi bronşii
Venele mari --- hil → A stg. duc sg oxigenat (O2) în circ sistemică
 Vascularizaţia nutritivă
Art bronşice - circulaţia nutritivă a plămânilor ( 1% din sg. destinat plămânilor)
– derivă din Ao toracică şi A toracică internă se distribuie ggl.
peribronşici, apoi însoţesc bronşiile (ajung doar la br. Respiratorii) –
formează un plex capilar peribronşic ( în musculară şi în mucoasa br.)
– Nu asigură nutriţia parench pr. zis (asigurată de vase circ. funcţionale)
– Comunică cu micile vene ce se termină în venele pulmonare
– Alte A trec în ţes. Interlobular şi se termină în venele bronşice
– Alte ram. Art. trec la suprafaţa plămânului – formează o reţea pt. pleură
Venele bronşice
- din reţeaua subpleurală
- din stroma pulmonară (interlobular)
- din reţeaua din jururl bronşiolelor
- se termină în V azigos
Ggl. limfatici
1
EndoBronchial UltraSound-Guided
Transbronchial Needle Aspiration
of Lymph Nodes

Image of a node puncture in station 7, with

the needle clearly visible in the target.
TBNA prin EBUS
 Vase limfatice a plămânului
Plex profund - acompaniază ram. vaselor pulmonare şi
bronşiile ( 2 plexuri – submucos şi peribronşic) ajung în
ggl traheobronhici, mediastinali

Plex superficial – pornesc din apropierea pleurei

viscerale ( pe care nu o străbat) trec interlobular, ajung
la ggl. Hilari

Vase limfatice nu se găsesc în pereţii alveolelor ( în acini

nu se găsesc limfatice)

Există puţine anastomoze între plexurile superficial şi

profund
 Inervaţie
Plămânul are inervaţie din plexurile
pulmonare (ant şi post) care sunt
ramuri
– Simpatice ( ggl toracici 2 – 5)
Vasomotoare – reglează flux sanguin
Bronhodilatatoare
– Vagale (ggl intrapulmonari la eferenţe)
Eferente
– la muşchiul bronşic - bronhoconstricţie
– La gl. bronşice - secreţie
Aferenţe de la mucoasa bronşice şi alveole
MORFOPATOLOGIA AP.RESP.
 E. centrilobular (zone sup),
BPOC E.panlobular (zone inf.)

normal

Emfizem
Emfizem
BE
PN
 Pneumonii
Exudat intraalv.
leucocitar

Pn interstitială
 Pathogenesis of Influenza A virus infection in swine
•20-Feb-2015 (1 years 7 months 12 days ago)Susan E. Detmer
BPN
TBc cu cazeificare (dar si Histoplasmoza,
criptococoza, cocidioidomicoză)
Colagenoză
 Silicoză – granulom cu colagen

Microscopie în lumină
polarizată – cristale de siliciu
Hemotorace , empiem
TEP
Infarct pulmonar
Tromembol în Art.
Tromb. În curs de
organizare
SCC oat cell
Mezoteliom
CC epidermoid
Tu benignă hamartom – se dez din
ţes. în mod normal existent în acel
organ
 Fibre de asbest – plăci pleurale -
pseudoTU

Corpi feruginoşi