“Dirigintele virtual”

este un joc de strategie didactică

ce constă în parcurgerea a trei
nivele (LEVEL 1, 2, 3) prin care
echipele de lucru sprijină un
personaj din joc – “dirigintele
virtual” în efortul său de a găsi
cele mai bune soluţii pentru
unul din cei 3 elevi
problematici cu care acesta se
confruntă în clasa sa.
Fiecare nivel constă de fapt în
parcurgerea a trei paşi:
1. Un pas constatativ
2. Un pas analitic
3. Un pas decizional şi creativ
APASĂ PE STEP 1
În fiecare din cele trei nivele
(LEVEL 1, 2, 3) ale jocului PASUL
1 reprezintă de fapt punctul de
plecare al personajului “dirigintele
virtual”, înainte de analiza şi
identificarea soluţiei creative
corespunzătoare nivelului 1,2 sau
3
La nivelul 1:
Pas 1 = prezentarea cazului elevului
problemă din perspectiva dirigintelui
La nivelul 2:
Pas 1 =soluţia de la nivelul 1 (definirea
corectă a problemei elevului, analiza
factorilor ce menţin problema,
identificarea obiectivelor educaţionale)
La nivelul 3
Pas 1= soluţia de la nivelul 2 (identificarea
strategiilor de implicare a clasei în
rezolvarea problemei elevului)

APASĂ PE STEP 2
 În fiecare din cele trei nivele
ale jocului, PASUL 2 constă de
fapt în întâlnirea virtuală a
membrilor echipelor partici-
pante cu alte 2 personaje ale
jocului - ÎNŢELEPTUL, PEDA-
GOGUL, personaje ce au rol
de “ghizi” educaţionali în
procesul de analiză a situaţiei
elevului şi dirigintelui de la
Pasul 1.

ÎNŢELEPTUL – oferă “pilde” în

schimbul unor reflecţii didactice ;

PEDAGOGUL – oferă sugestii

pedagogice în schimbul unor
exemple sau sugestii didactice;

APASĂ PE STEP 3
 În fiecare din cele trei nivele
ale jocului , PASUL 3 reprezintă de fapt
soluţiile educaţionale creative
găsite de membrii echipelor
participante la problemele cu care
se confruntă elevii din joc şi
implicit, dirigintele virtual
La nivelul 1:
Pas1= definirea corectă a problemei elevului ,
analiza factorilor ce menţin problema lui şi
stabilrea obiectivelor educative
La nivelul 2:
Pas 2 = identificarea strategiilor de implicare
a clasei în rezolvarea problemei elevului
La nivelul 3
Pas 3= identificarea strategiilor
individualizate pentru rezolvarea
problemei elevului
Este calm şi răbdător
1. hghghgh
Ştie să critice, fără a jigni elevii

Este diplomat când comunică cu elevii

2.
Respectă opiniile elevilor

Are simţul umorului

3.
Este corect în luarea deciziilor şi respectarea regulilor

Este un model caracterial pentru elevii săi

Implică elevii în activitţi şcolare şi extraşcolare 4.

Acordă responsabilităţi în clasă fiecărui elev

Rezolvă împreună cu elevii problemele de la clasă 5.

Acordă sprijin individualizat elevilor

Organizează întâlniri cu consilerul şcolar şi profesorii
clasei
Controlează situaţia elevilor din catalog

Menţine o strânsă legătură cu familia

Îşi întocmeşte la timp documentele şcolare

 Are mama un fecior
Frumuşel, cu păr de smoală,
Cunoscut ca fumător
Dar necunoscut în şcoală.

Un tânăr licean “de soi”,

Cu Nokia şi păr vâlvoi,
Fu întrebat la ce dă bacu'.
El spuse prompt: Îl dau la dracu'!

-Şi cu şcoala cum stă fata?

- Ei, îi place tare cartea;
Numai nouă… numai zece…
-Doar atâtea clase trece.
Emilia evită de cele mai multe ori compania prietenilor, şi are tendinţa
de a sta izolată chiar şi când sarcinile şcolare îi solicită un lucrul în
echipă.

Dacă e obligată de împrejurări să lucreze în grup, este foarte

rezervată. Are o atitudine rigidă faţă de critici dar nu reacţionează prin
impulsivitate, ci printr-un mutism total (refuză să mai comunice cu
persoana care a criticat-o)

Ea are un număr mare de absenţe, rezultate de multe ori ca urmare a

evitării orelor predate de profesorii foarte severi dar şi a celor foarte
indulgenţi, acest lucru afectându-i situaţia şcolară (note scăzute şi
puţine, ce-i pot periclita finalizarea anului şcolar).
CEA MAI DERANJATĂ PROFESOARĂ DE COMPORTAMENTUL EMILIEI

ESTE PROFESOARA DE PSIHOLOGIE.

Sorin are dificultăţi de concentrare a atenţiei în cadrul
activităţilor rutiniere de la şcoală sau dacă aceste activităţi
sunt mai complexe.

La şcoală se prezintă ca un elev preocupări colaterale în

timpul orelor, preocupările fiind de cele mai multe ori
solitare.

El are întâmpină dificultăţi în a se integra în grupurile de

elevi din la adresa colegilor dar şi a trecerilor neaşteptate de
la calm la enervare şi invers.

Este o foarte refractar la sfaturile şi recomandările figurilor

autorităţii (diriginte, profesori etc.)
CEA MAI DERANJATĂ PROFESOARĂ DE COMPORTAMENTUL LUI SORIN

ESTE PROFESOARA DE PSIHOLOGIE.

Andrei are o atitudine de indiferentă faţă de învăţătură şi faţă
de alte obligaţii şcolare.

El are frecvent atitudini sfidătoare faţă de profesori - de multe

ori dintr-un spirit de bravadă, agitaţie în timpul orelor,
comportament impulsiv şi un tip de relaţionare cu colegii,
bazat pe intimidare şi impunere prin forţa fizică.

Este suficient de inteligent pentru a găsi argumente şi soluţii

de a se eschiva de la pedepse / sarcini, folosind frecvent
minciuna ca instrument de manipulare a celorlalţi.
CEA MAI DERANJATĂ PROFESOARĂ DE COMPORTAMENTUL LUI ANDREI

ESTE PROFESOARA DE PSIHOLOGIE.

Membrii echipei:
C
h

C
h

C
h
Povestea este podul dintre ceea ce ştim
şi ceea ce am vrea să ştim.
Eu vă dau povestea…
Voi treceţi “podul” cunoaşterii…
 Morala poveştii în plan pedagogic:

Un călăreţ care venea în goană pe

drum îl întrebă pe Maestru:
— Cum să ajung până în satul X…?
—Dumneavoastră mergeţi într-o
direcţie greşită, îi răspunde acesta.
—Nu-i nimic, am un cal minunat!
— Da, dar trebuie să mergeţi într-o
altă direcţie, insistă Maestrul să-l
lămurească pe călăreţ.
—Nici o problemă, am rezerve de
hrană pentru multe zile.
—Cu cât va fi mai bun calul
dumneavoastră şi cu cât veţi avea
mai multe provizii, cu atât veţi fi mai
departe de ţel, încheie întristat
Maestrul.
 Morala poveştii în plan pedagogic:

Un beţiv mergea pe stradă, având

nişte băşici pe ambele urechi.
Maestrul l-a întrebat ce s-a
întâmplat.
- Soţia mea călca. Când a sunat
telefonul, am ridicat fierul de călcat
şi l-am dus la ureche.
- Bine, dar ce s-a întâmplat cu
cealaltă ureche? întrebă Maestrul
- Tembelul acela a sunat din nou.
 Morala poveştii în plan pedagogic:

Un beţiv mergea pe stradă, având

nişte băşici pe ambele urechi.
Maestrul l-a întrebat ce s-a
întâmplat.
- Soţia mea călca. Când a sunat
telefonul, am ridicat fierul de călcat
şi l-am dus la ureche.
- Bine, dar ce s-a întâmplat cu
cealaltă ureche? întrebă Maestrul
- Tembelul acela a sunat din nou.
 Morala poveştii în plan pedagogic:

Un discipol l-a întrebat pe Maestrul

ce este privirea neinterpretativă.
Iată cum i-a explicat Maestrul:

Doi muncitori catolici lucrau la canalul

din faţa unui bordel. Deodată ei văd un
rabin furişându-se în casa rău famată.
„La ce te puteai aştepta?” şi-au spus ei.
După o vreme, ei au văzut un preot
protestant furişându-se în interior. Nici
o surpriză. „La ce te puteai aştepta?”
A urmat însă un preot catolic, care şi-a
acoperit faţa cu o glugă şi a intrat la
rândul lui în clădire.
Atunci muncitorii au exclamat:
„Doamne, ce groaznic! Una din bietele
fete trebuie să se fi îmbolnăvit!”
Să vezi e cel mai uşor lucru din lume!
Tot ce aveţi de făcut este să ridicaţi
storul gândurilor voastre despre
realitatea pe care o priviţi.
 Morala poveştii în plan pedagogic:

- Iluminarea, a spus Maestrul,

înseamnă să ştii exact unde te afli, în
fiecare moment, lucru care nu e
deloc uşor!
Ca să exemplifice, el a dat drept pildă
pe un prieten de a-l său, extrem de
popular, care deşi depăşise vârsta de
80 de ani, era încă invitat la multe
petreceri. Odată, l-a localizat la una
din aceste petreceri şi l-a întrebat la
câte fusese în seara respectivă.
- La şase, a răspuns bătrânul domn,
fără să-şi ia ochii din carneţelul în
care şi-i fixase.
- Ce faci? Te uiţi să vezi unde o să
mergi în continuare? L-a întrebat el.
-Nu, a răspuns dinamicul personaj.
Mă uit să văd unde sunt acum.
 Educaţia e o armă ale cărei efecte
depind de cine o ţine în mâini
şi spre cine este ţintită.
Eu vă dau armele…
Voi fiţi luptători pe câmpul educaţiei…
 Fiţi atenţi când observaţi elevul! Fiţi clari când descrieţi comportamentul lui !

Pentru a fi descris corect comportamentul elevului, trebuie făcută distincţie între:

comportamente şi stări interne (emoţiile / starea de atenţie ).
„Elevul este supărat” nu este un comportament observabil şi măsurabil. Starea poate fi sesizată prin indicatori
comportamentali ca: elevul vorbeşte foarte puţin cu colegii, pleacă din clasă, plânge etc.
“Elevul este atent” nu este un comportament observabil şi măsurabil. Strarea poate fi sesizată prin indicatori
comportamentali ca: elevul pune întrebări pe marginea textului, subliniază textul, notează în caiet, continuă
prompt citirea textului când este numit etc.
comportamente şi atitudini (ex: responsabil, înţelegător, cooperant etc.)
“Elevul este responsabil” nu este un comportament observabil şi măsurabil. Atitudinea poate fi sesizată prin
indicatori comportamentali ca : verifică dacă a luat toate obiectele care îi aparţin la plecarea din clasă, dă
telefon să anunţe părinţii că întârzie etc.
comportamente şi valori (ex: onestitate, adevăr).
“Elevul este onest” nu este un comportament nu este un comportament observabil şi măsurabil. Valoarea poate fi
sesizată prin indicatori comportamentali ca: oferă informaţii la cerere, face ceea ce spune etc.

Pentru a fi descris corect comportamentul, el trebuie formulat mai ales prin verbe la forma afirmativă:
Subliniază cu creionul Se întoarce cu spatele Citeşte ziare / reviste Loveşte cu picioarele
Înjură, precum “...” Trânteşte scaunul Se machiază în oră Deschide uşa cu piciorul

Identificaţi cât mai mulţi indicatori comportamentali pentru

exprimarea vagă: “Elevul este impertinent”
Indicatorii comportamentali pentru exprimarea vagă "Elevul este impertinent" pot fi:

Dacă eşti în
etapa
“OBSERVARE”
, Nu apăsa !
Te vei întâlni
cu Popescu în
curând!
 Modelul A-B-C este utilizat pentru a înţelege care sunt factorii ce influenţează comportamentul
elevului şi cum putem interveni pentru a modifica comportamentele nedorite.

Un elev se comportă într-un anumit fel într-o situaţie concretă (A- antecedent), pentru că el se aşteaptă ca prin
acest comportament (B- behavior) să obţină un anumit beneficiu sau să evite ceva neplăcut (anticipează nişte
consecinţe pozitive). Dacă într-adevăr apar imediat consecinţele pozitive dorite (sau altele) (C- consequence),
probabilitatea ca acel comportament să apară este mai mare.

Antecedentul activator Comportamentul Consecinţele pozitive

(contextul ce a declanşat comportamentul (ce anume face elevul; (ce beneficii obţine / ce aspecte
elevului: mediul fizic al clasei, persoane comportamentul descris în neplăcute evită după ce se
din apropierea elevului, convingeri ale termeni concreţi) comportat astfel)
elevului etc.)

Identificarea concretă a antecedentelor şi a consecinţelor care declanşează şi respectiv menţin un anumit

comportament, poartă numele de ANALIZĂ / INTERPRETARE FUNCŢIONALĂ A COMPORTAMENTULUI

Iată că, aflaţi cu surpriză faptul că elevul “impertinent” a cărui

comportament l-aţi descris anterior, îl cheamă …POPESCU!
Imaginaţi o posibilă analiză funcţională A-B-C coerentă
a lui Popescu.
Un profesor se plânge de comportamentul lui Popescu din clasa mea, pe motiv că e agresiv în ore.
Cunoscând etapa “observării”, îl rog pe colegul meu să îmi facă o descriere mai concretă a
comportamentului
elevului POPESCU.
Astfel aflu că POPESCU:
- rupe caietele colegilor
- loveşte intenţionat colegii din jurul său
- răspunde neîntrebat şi jignitor profesoriului (B- COMPORTAMENTUL)
Pentru a înţelege de ce Popescu se comportă astfel îmi pun anumite întrebări, răspunsul lor evidenţiindu-mi
FACTORII CE DECLANŞEAZĂ ŞI MENŢIN COMPORTAMENTUL LUI POPESCU

A- ANTECEDENTE CE DECLANŞEAZĂ C- CONSECINŢE CE MENŢIN

COMPORTAMENTUL
Ce factori din mediul fizic i-au declanşat
comportamentul?
R: poziţionarea în spatele clasei
Ce persoane i-au declanşat comportamentul?
R: un coleg cu care nu se înţelege bine
Ce norme ale clasei (ale orei) au declanşat
comportamentul ?
R: acceptarea de către profesor a gălăgiei la oră,
Ce anume crede elevul că va obţine/ va evita
dacă face acest comportament ?
R: e convins că astfel se va simţi mai puternic, mai
sigur pe sine
COMPORTAMENTUL
*Ce beneficii a obţinut POPESCU de pe urma
comportamentului?
R: este văzut de unii colegi ca fiind “cool”
*Ce alte comportamente a evitat, POPESCU prin
comportamentul său?
R: profesorul îl dă afară din clasă şi astfel evită să mai fie
ascultat la oră)
ANALIZA FUNCŢIONALĂ A ELEVULUI POPESCU:

B- Popescu a avut comportamentul.... pentru că:

A - Înainte de a se comporta astfel......

C - După ce s-a manifestat astfel au urmat consecinţele pozitive.....

Binecunoscutul proverb “Cui pe cui se scoate” se aplică cu succes şi intervenţiile educaţionale.
Astfel, pentru a diminua sau elimina comportamentul nedorit al unui elev, avem
două obiective educaţionale :
a) Să aplicăm o serie de strategii care să vizeze în mod direct reducerea comportamentului nedorit al
elevului
b) Să aplicăm o serie de strategii care să susţină producerea de către elev a unui comportament
pozitiv alternativ care:
- să satisfacă aceeaşi nevoie (de a obţine / evita) a elevului ca şi comp. nedorit
- atunci când e practicat, să facă imposibilă practicarea simultană a celui negativ
- să necesite un efort voluntar din partea elevului
- să fie formulat în termeni pozitivi

Ce comportamente alternative v-aţi gândi să stimulaţi pentru a

contrabalansa comportamentul nociv al unui elev care fumează
excesiv în pauzele şcolare?
 Comportamentul problematic 1:
Elevul vorbeşte cu colegii în timpul orei pentru a obţine atenţia profesorului
Posibilul comportament alternativ:
AŞA NU : Elevul nu mai loveşte colegii în timpul orei / Elevul va lovi mai puţin colegii la ore

AŞA DA : Elevul va ridica mâna în timpul orelor

(dacă face acest lucru, îi va fi imposibil să socializeze cu colegii şi în plus îi va satisface nevoia de
atenţie din partea profesorului, într-un mod adaptativ)

Comportament problematic 2:
Elevul refuză să socializeze cu colegii de clasă, pentru a evita să fie jignit
Posibilul comportament alternativ:
AŞA NU : Elevul nu va evita comunicarea şi socializarea cu colegii

AŞA DA : Elevul se va implica treptat în conversaţii pozitive şi activităţi cu colegii

(dacă face acest lucru, îi va fi imposibil să evite interacţiunea socială şi în plus îi va satisface
nevoia de siguranţă emoţională şi de respect de sine într-un mod adaptativ)
Elevului fumător i-aş propune să...
DIRIGINTELE NOSTRU ESTE ÎNTR-O SITUAŢIE F. DIFICILĂ, PENTRU

CĂ EL DOREŞTE SĂ MEDIEZE CONFLICTUL DINTRE ELEV ŞI

PROFESORA DE PSIHOLOGIE, DAR NU ŞTIE CUM.

AJUTAŢI-L SĂ REALIZEZE O ANALZĂ FUNCŢIONALĂ A COMPORTAMENTULUI

ELEVULUI SĂU LA ORA DE PSIHOLOGIE, ASTFEL ÎNCÂT SĂ ÎNŢELEAGĂ (ATÂT EL, CÂT

ŞI PROFESOARA):

-CARE ESTE CU ADEVĂRAT COMPORTAMENTUL PROBLEMATIC AL ELEVULUI

-CE FACTORI DECALNŞEAZĂ ŞI CE FACTORI MENŢIN ACEST COMPORTAMENT
-CE COMPORTAMENT ALTERNATIV AL ELEVULUI AR PUTEA SUSŢINE ACEŞTIA
ANALIZA FUNCŢIONALĂ A ELEVULUI :

B- Elevul are comportamentul.... pentru că:

A - Înainte de a se comporta astfel....

C - După ce s-a manifestat astfel, au urmat consecinţele pozitive.....

În locul comportamentului dificil.... el va trebui să adopte comportamentul.....

 Povestea este podul dintre ceea ce ştim
şi ceea ce am vrea să ştim.
Eu vă dau povestea…
Voi trebuie să treceţi “podul” cunoaşterii…
 Morala poveştii în plan pedagogic:

Maestrul se chinuia să ajungă în

munţii Himalaya. Era o noapte
friguroasă, şi dintr-o dată a început
să plouă.
Hangiul la care a tras l-a întrebat cu
milă:
- Cum ai să reuşeşti să ajungi acolo
pe vremea aceasta, sărmane?
Omul a răspuns însă cu veselie:
- Inima şi imaginaţia mea au ajuns de
mult, aşa că este uşor ca restul
corpului să le urmeze.
 Morala poveştii în plan pedagogic:

Un călător mergea liniştit pe drum,

când pe lângă el a trecut în galop un
călăreţ. Privirea acestuia avea ceva
malefic, iar pe mâini avea sânge.
Câteva minute mai târziu, călătorul
nostru a fost ajuns din urmă de o
mulţime de călăreţi, care au dorit să
ştie dacă a văzut un om cu sânge pe
mâini, pe care îl urmăreau.
- Dar cine este?
- Un răufăcător, a răspuns Maestrul,
liderul grupului.
- Şi îl urmăriţi ca să îl predaţi
justiţiei?
- Nu, i-a răspuns Maestrul, îl urmărim
ca să îi arătăm cale a cea dreaptă.
 Morala poveştii în plan pedagogic:

Un discipol spuse:
-Toţi maeştrii spun că numai prin
căutarea solitară se poate găsi
comoara spirituală.
Atunci de ce sîntem toţi împreună?
- Suntem toţi uniţi pentru că pădurea
este întotdeauna mai puternică decât
un copac solitar, răspunse maestrul.
-Pădurea păstrează umiditatea,
rezistă la furtuni şi ajută pămîntul să
fie fertil.
Dar ceea ce face un copac să fie
puternic sunt rădăcinile lui, căci
rădăcinile unei plante nu pot ajuta
altă plantă să crească.
 Morala poveştii în plan pedagogic:

Existau foarte multe reguli în

mănăstire, dar Maestrul se
împotrivea întotdeauna tiraniei
acestora.
„Supunerea păstrează regulile”,
spunea el.
„Dragostea ştie când să le încalce.”
 Educaţia e o armă ale cărei efecte
depind de cine o ţine în mâini
şi spre cine este ţintită.
Eu vă dau armele…
Voi fiţi luptători pe câmpul educaţiei…
 Un diriginte este “the best” dacă are o clasă disciplinată.
O clasă devine disciplinată dacă parcurge corespunzător 3 etape:

Etapa de stabilire – presupune armonizarea aşteptărilor dirigintelui şi ale clasei cu privire la drepturile şi
responsabilităţile părţilor implicate în actul educaţional (stabilirea regulilor)
Etapa de consolidare - presupune consolidarea rutinelor,ritualurilor clasei şi transformarea lor în regulilor
în norme interiorizate
Etapa de coeziune - presupune identificarea, discutarea şi satisfacerea armonioasă a nevoilor şi
preocupărilor individuale/de grup.

1. Oferiţi-mi o idee de scenariu didactic (doar punctul de plecare) prin care elevii să

producă şi să îşi asume mai uşor regulile pe care doriţi să le stabilizaţi la clasa dv.

2. Propuneţi cel puţin un ritual de socializare pe care să-l implementaţi la clasa dv.

care să crească nivelul coeziunii dintre elevi.

1. Elevii mei ar înţelege şi accepta mai uşor regulile pe care doresc să le stabilesc la clasă dacă....

2. Propun următoarea activitate cu frecvenţă periodică pentru creşterea coeziunii grupului:

DIRIGINTELE NOSTRU ESTE ÎNTR-O SITUAŢIE F. DIFICILĂ, PENTRU

CĂ EL DOREŞTE SĂ MEDIEZE CONFLICTUL DINTRE ELEV ŞI

PROFESORA DE PSIHOLOGIE, DAR NU ŞTIE CUM.

AJUTAŢI-L CU CÂT MAI MULTE IDEI STRATEGICE PE CARE SĂ LE IMPLEMENTEZE

PENTRU A OBŢINE URMĂTOARELE LUCRURI:

-ELEVII CLASEI SĂ INTERIORIZEZE ŞI SĂ ACCEPTE REGULILE SPECIFICE ŞCOLII

-SĂ CREASCĂ NIVELUL DE COOOPERARE ŞI SPRIJIN RECIPROC ÎNTRE ELEVI

-CLASA SĂ DEVINĂ UN ALIAT ÎN A-I MODIFICA COMPORTAMENTUL ELEVULUI VIZAT

STRATEGIA DE MANAGEMENT AL CLASEI, CARE SĂ INFLUENŢEZE ŞI PE ELEVUL VIZAT ESTE:
 Povestea este podul dintre ceea ce ştim
şi ceea ce am vrea să ştim.
Eu vă dau povestea…
Voi trebuie să treceţi “podul” cunoaşterii…
 Morala poveştii în plan pedagogic:

Guvernatorul a anunţat că vine în

vizită la mânăstire ca să vadă un tufiş
înflorit de trandafiri exotici.
Când a ajuns în grădină, a constatat
că nu există decât un trandafir
înflorit. Aflând că cel care a tăiat toţi
ceilalţi trandafiri a fost Maestrul, el a
cerut să vadă de ce.
- Pentru că dacă i-aş fi lăsat pe toţi,
nu ai fi văzut nici măcar o singură
floare.
După care a adăugat:
- Te-ai obişnuit prea tare cu
mulţimile, prietene. Când ai văzut
ultima oară un individ?
 Morala poveştii în plan pedagogic:

Un cuplu de oameni căsătoriţi se

certau mereu. Maestrul le-a oferit
soluţia perfectă:
Nu mai cereţi ca pe un drept ceea ce
puteţi cere ca pe o favoare.

După aplicarea acestui principiu,

certurile au încetat instantaneu.
 Morala poveştii în plan pedagogic:

Când eram adolescent, tata m-a

avertizat să nu mă duc în anumite
locuri rău famate din oraş.
El mi-a spus:
-Nici să nU-ţi treacă prin cap să intri
într-un club de noapte, fiule!
-De ce?
-Pentru că o să vezi acolo lucruri pe
care nu ar trebui să le vezi.
Evident, aceste cuvinte mi-au trezit
curiozitatea. Cu prima ocazie, m-am
dus drept într-un club de noapte.
Discipolii l-au întrebat:
-Şi ai văzut ceva ce nu trebuia să vezi?
-Cu siguranţă. L-am văzut pe tata.
 Morala poveştii în plan pedagogic:

Odată, un discipol se lăuda în faţa

Maestrului astfel:
- Prefer să fiu eu însumi şi să le transmit
exact oamenilor ceea ce simt. Politeţea
nu este nimic altceva decât un mare
balon de aer cald.
- Este adevărat, i-a răspuns Maestru, dar
priveşte cât aer există în cauciucurile
maşinii tale şi cât de lin trec ele prin
gropi.
 Morala poveştii în plan pedagogic:

Maestrul se plimba pe stradă când un

om a işit brusc dintr-un gang şi cei doi
s-au izbit puternic unul de celălalt.
Omul şi-a ieşit din minţi de furie şi a
izbucnit în cele mai cumplite înjurături.
Maestrul a făcut o mică plecăiune, a
zâmbit amabil şi i-a spus:
- Prietene, nu ştiu care din noi este
responsabil pentru această întâlnire
bruscă, dar n am intenţia să pierd timpul
făcând investigaţii în această direcţie.
Dacă a fost vina mea, îmi cer iertare.
Dacă a fost vina ta, consideră-te iertat.
După care i-a zâmbit din nou şi şi-a
văzut de drum.
 Morala poveştii în plan pedagogic:
Un discipol i-a povestit Maestrului
visul pe care l-a avut :
Se făcea că intră într-un magazin
complet nou şi, spre surpriza lui, îl
întâlneşte pe Dumnezeu la casierie.
- Ce vinzi acolo? l-a întrebat el.
- Tot ce îţi poate dori inima, i-a răspuns
Dumnezeu.
Nevenindu-i să-şi creadă urechilor,
discipolul s-a decis să ceară cele mai
bune lucruri la care poate spera o fiinţă
umană.
- Doresc pace interioară, iubire, fericire,
înţelepciune şi eliberarea de teamă, a
spus el.
Apoi, după ce s-a mai gândit, a adăugat:
- Nu doar pentru mine. Pentru toţi
oamenii de pe pământ.
Dumnezeu a zâmbit:
- Cred că m-ai înţeles greşit, dragul
meu. Noi nu vindem fructe aici, doar
seminţe.
 Legenda spune că exista odată un Morala poveştii în plan pedagogic:
oraş unde toţi erau fericiţi. Locuitorii săi
făceau tot ce voiau şi toţi se înţelegeau.
Doar guvernatorul era trist căci nu avea
nimic de guvernat. Închisoarea era
goală, tribunalul nu era folosit, pentru
că un cuvânt al unui om valora mai mult
decât un proces. Într-o zi el chemă nişte
constructori ca să înalţe o construcţie în
piaţa principală. Pentru o săptămână s-a
auzit zgomotul ciocanelor şi al
fierăstraielor. La sfârşit, guvernatorul
invită toţi locuitorii la inaugurare.
Cu mare solemnitate, schelele fură
coborâte şi se putu vedea … o spân-
zurătoare.
Înfricoşaţi, oamenii au început să
folosească tribunalul pentru a rezolva
orice problemă şi să acorde atenţie la
tot ce spunea guvernatorul, temându-se
de lege.
Legenda mai spune că spânzurătoarea
nu a fost folosită niciodată. Dar
prezenţa sa a schimbat totul.
 Morala poveştii în plan pedagogic:

Un om foarte mândru de peluza sa s-

a trezit cu aceasta plină de păpădii. A
încercat să le distrugă prin toate
metodele pe care le cunoştea, dar nu a
reuşit.
În cele din urmă a scris o petiţie la
Ministerul Agriculturii. După ce a
enumerat toate metodele pe care le-a
încercat, a încheiat cu întrebarea: „Ce
trebuie să fac?”
Nu peste mult timp a primit răspunsul:
„Vă sugerăm să încercaţi să îndrăgiţi
aceste plante”
 Educaţia e o armă ale cărei efecte
depind de cine o ţine în mâini
şi spre cine este ţintită.
Eu vă dau armele…
Voi fiţi luptători pe câmpul educaţiei…
Pornind de la obiectivele educaţionale stabilite (de diminuare a comportamentului nedorit al
elevului şi susţinerea comportamentelor pozitive alternative) dirigintele poate obţine schimbările
dorite dacă utilizează cu eficienţă “Aşii săi” – strategiile de disciplinare!

Alegeţi trei din tehnicile de mai sus, şi pentru fiecare dintre

ele scrieţi-mi cel puţin un avantaj şi un dezavantaj.
Tehnica subliniază că trebuie folosite toate resursele avute la dispoziţie, astfel încât, cu creativitate
şi inteligenţă să producem un ambient care să favorizeze maximal comportamentul vizat.

Sugestii de utilizare a tehnicii în practica pedagogică:

Activităţi axate pe ergonomia clasei
- dispunerea mobilierului în clasa de elevi pe sistem semicerc sau chiar oval
- introducerea de elemente de individualizare ale clasei : o mascotă a clasei / un motto scris pe un perete al clasei
-Realizarea unui panou cu poze de la activităţile extraşcolare ale eleviloretc.

Activităţi axate pe cunoaşterea spaţiului şcolar şi a altor clase

- întâlniri cu elevi din clase mai mari, deja competenţi în planul socializării
-ritualuri de înfrăţire între clase (ex: a IX-a cu a XII-a)

Activităţi axate pe dezvoltarea relaţiilor interpersonale

-ritualuri organizatorice, de comunicare şi recunoaştere a valorii personale şi de grup:
ritualuri de stabilirea a regulilor clasei şi a responsabililor de clasă, cât şi ceremonii de investire a acestora
„Cutia cu sugestii” – instaurarea în clasă a unei astfel de cutii pentru a facilita comunicarea elev – diriginte;
“Chestiunea zilei” – elevul de serviciu face un comentariu scris asupra zilei de şcoală într-o rubrică specială a
panoului clasei, din care colegii să extragă o învăţătură pe viitor
- implicarea elevilor în activităţi extraşcolare: excursii, proiecte educative, implicarea în cercuri şcolare etc.
Această tehnică presupune negocierea şi semnarea unui contract între adolescent şi
diriginte în care se specifică:
a) comportamentele dorite ce se doresc a fi adoptate de către adolescent
b) comportamentele nedorite ce se doresc a nu fi reduse de către adolescent
b) întăririle/ recompensele şi penalităţile pe care le va primi adolescentul în funcţie de
comportamentul său (consecinţele depind de acţiunile sale).
c) termene precise de examinare a progreselor

Sugestii de eficientizare a tehnicii în practica pedagogică:

Gradul de asumare a angajamentului elevului creşte dacă această angajare e făcută publică
(ex: în faţa clasei, a directorului, a prietenilor / părinţilor etc.), dacă persoanele în faţa cărora se
angajează vor juca rolul de „instanţă morală” şi dacă încălcarea angajamentului atrage după sine
costuri mari la care elevul este sensibil.
 Modelarea este procedură de învăţare a unui nou comportament prin observarea şi imitarea
comportamentului altora, comportament pe care observatorii nu pot sau nu doresc să-l realizeze.

Sugestie de utilizare a validării sociale în practica pedagogică :

Putem valorifica tactica astfel: invitând în cadrul orelor de dirigenţie foşti elevi care să le vorbească despre
experienţele lor de elev, prezentând filme care au ca protagonişti copii de aceeaşi vârstă, făcând elevii
unei clase parteneri în modelarea comportamentului unui elev (aceştia să-i ofere modele de
comportament, ca prin procesul observaţional şi imitativ să înveţe cum să se poarte) etc.
 Tehnica constă în acordarea unui stimul cu valoare pozitivă (laude, gesturi încurajatoare, bunuri
materiale, diplome, distincţii, activităţi recreative preferate etc.), ca urmare a efectuării
comportamen-tului dorit. Acest stimul pozitiv apare ca o consecinţă imediată a comportamentului,
crescând probabilitatea de apariţie a lui în viitor.

Exemple cotidiene şi didactice de întărire pozitivă a unor comportamente dezirabile:

Exemplul 1: Lăudăm modul cum a gătit cineva şi observăm că suntem invitaţi din nou la masă de către acea
persoană.
Exemplul 2: Ţinem uşa deschisă pentru o persoană din urma noastră. Dacă persoana mulţumeşte, aceasta este o
întărire pozitivă care poate creşte probabilitatea producerii aceluiaşi comportament în viitor, în situaţii
asemănătoare.
Exemplul 3: Părintele oferă dulciuri pentru respectarea unor reguli impuse, fapt care creşte probabilitatea
producerii aceluiaşi comportament în viitor, în situaţii asemănătoare.
Exemplul 4: Profesorul spune “Foarte bine!” după răspunsul unui elev, fapt care creşte probabilitatea producerii
aceluiaşi comportament în viitor, în situaţii asemănătoare.
Exemplul 5: Elevii ascultă cu atenţie discursul unui profesor, fapt ce-l va determina pe acesta să folosească
aceeaşi metodă didactică în situaţii asemănătoare.
 Metoda extincţiei porneşte de la principiul că, dacă am identificat ce întăreşte menţine un comportament,
suspendarea (eliminarea) acesteia va avea ca rezultat diminuarea sau stoparea comportamentului.
Principiul metodei este acesta:
Degeaba mai faci comportamentul X, că nu mai beneficiezi de consecinţele pozitive Y!

Exemplul 1: La lucrarea de matematică Lucian începe să plângă, pentru a evita rezolvarea unor probleme
dificile. El a învăţat că dacă face acest lucru, profesorul îi dă sarcini mai uşoare.
Profesorul, conştientizând comportamentul învăţat al lui Lucian, nu îi mai dă sarcini mai uşoare chiar dacă
Lucian plânge, dar în schimb îl potoleşte explicându-i încă o dată instrucţiunile şi încurajându-i progresul.
Principiul tehnicii este: Degeaba plângi Lucian, că tot nu vei primi un exerciţiu mai uşor!

Exemplul 2: La ora de franceză, de fiecare dată când Marian vorbea neîntrebat, profesorul oprea lecţia, se
uita la elev, se încrunta, îi spunea să înceteze, repeta instrucţiunile, fapt ce întărea nevoia elevului de a obţine
atenţia profesorului. Profesorul, conştientizând comportamentul învăţat al lui Marian, de fiecare dată când
elevul vorbea neîntrebat, acesta îşi continua calm lecţia şi introducea un exerciţiu dinamic care să antreneze
clasa spre sarcinile lecţiei. Marian, văzând că este ignorat şi-a accentuat comportamentul dar, văzând că
acest lucru nu are efect, a renunţat şi a stat liniştit în bancă toată ora.
Principiul tehnicii este: Degeaba vorbeşti neîntrebat Marian, că tot nu vei primi din partea mea nici o atenţie!
 Consecinţele logice reprezintă forme de pedeapsă aplicate în mod deliberat de un agent de educare
(părinte., profesor), ca urmare a apariţiei unui comportament indezirabil. Aceste consecinţe se
numesc logice deoarece ele sunt evident relaţionate cu comportamentul nedorit şi sunt corelate cu
ce i s-ar întâmpla copilului într-o situaţie similară în viaţa socială, cotidiană.

Exemplul didactic 1: Un elev porecleşte un coleg în timpul orei, deşi regula clasei cerea ca elevii să se respecte
între ei. O consecinţă logică ar fi să scrie câte un bilet / o scrisoare de scuze către coleg pentru fiecare poreclire
din oră, în timpul pauzei. Profesorul contorizează de câte ori a folosit apelativele şi apoi verifică numărul de bilete
scrise în pauză. După prima apariţie a unei discuţii civilizate între cei 2 colegi, profesorul laudă elevul iniţial
pedepsit

Exemplu didactic 2: Un elev nu şi-a făcut tema. O consecinţă logică rezonabilă este să realizeze sa sarcina în
pauză, şi doar după realizarea ei să poată să meargă în pauză.
Tehnica vizează retragerea unor întăriri (recompensă, privilegiu, bun posedat etc.) de care a beneficiat o
persoană ca urmare a efectuării unui comportament indezirabil.

Exemplul didactic:
Un profesor a împărţit clasa în 5 grupe, fiecare grupă primind câte o sarcină ce solicita lucrul în echipă. Apoi a
formulat împreună cu elevii regulile de lucru în echipă – vorbim pe rând, efectuăm sarcinile individuale
distribuite în grup, vorbim calm, contrazicem ideea şi nu persoana , ascultăm opinia celuilalt, ne consultăm şi
decidem împreună, cât şi comportamentele ce încalcă aceste reguli – monopolizarea discuţiei, neefectuarea
sarcinilor individuale, ridicarea tonului, atacul la persoană, întreruperea argumentării celuilalt, luarea de decizii
individuale fără consultarea /ignorarea opiniei grupului. După aceste clarificări, profesorul a explicat elevilor că,
pentru fiecare regulă încălcată, elevul care a făcut acest lucru va fi notat pe tablă şi în dreptul lui va apărea o
steluţă care este echivalentul a 10 minute petrecute după ore cu profesorul - făcând activităţi legate de şcoală,
materie . Dacă un elev a încălcat pentru prima dată o regulă, era atenţionat de profesor, că la următoarea
abatere va fi scris pe tablă. Începând de la a 2-a abatere, elevului îi era enunţată abaterea şi era scris pe tablă
cu steluţele corespunzătoare. În paralel, de fiecare dată când elevul atenţionat respecta regulile de grup cel
puţin 5 minute, era lăudat de profesor.
Avantaje şi dezavantaje ale tehnicilor de disciplinare:
DIRIGINTELE NOSTRU ESTE ÎNTR-O SITUAŢIE F. DIFICILĂ, PENTRU

CĂ EL DOREŞTE SĂ MEDIEZE CONFLICTUL DINTRE ELEV ŞI

PROFESORA DE PSIHOLOGIE, DAR NU ŞTIE CUM.

AJUTAŢI-L CU CÂT MAI MULTE IDEI PRIN CARE SĂ VALORIFICE TEHNICILE DE

DISCIPLINARE (SAU ALTELE CUNOSCUTE DE DV.) ŞI CU CARE SĂ ÎŞI ATINGĂ

OBIECTIVELE EDUCAŢIONALE: REDUCEREA COMPORTAMENTULUI PROBLEMATIC ŞI

CREŞTEREA FRECVENŢEI CELUI POZITIV ŞI ALTERNATIV.

STRATEGIA DE MANAGEMENT AL CLASEI, CARE SĂ INFLUENŢEZE ŞI PE ELEVUL VIZAT ESTE: