Sunteți pe pagina 1din 33

INFECȚIA

CHIRURGICALĂ
INFECȚIA CHIRURGICALĂ
 DEFINIȚIE
 POARTA DE INTRARE
 CONTAMINAREA SI COLONIZAREA
 FACTORI PREDISPOZANȚI
 MANIFESTĂRI CLINICE
 DIAGNOSTIC PARACLINIC
 STAREA SEPTICĂ ȘI ȘOCUL SEPTIC
 INFECȚIILE LOCALIZATE –DIAGNOSTIC –TRATAMENT
DEFINIȚIE
Ansamblul modificărilor patologice locale şi generale
produse de pătrunderea în organism şi multiplicarea
germenilor patogeni

POARTA DE INTRARE:
 -locul de pătrundere a germenilor
 -de cele mai multe ori este reprezentat de o soluție de
continuitate a tegumentului sau a mucoasei
CONTAMINAREA ȘI COLONIZAREA

 CONTAMINAREA –simpla prezenţă a germenilor


patogeni la nivelul unui ţesut sau organ, fără a fi
prezente multiplicarea acestora şi răspunsul morfo-
funcţional al gazdei

 COLONIZAREA–germenii sunt prezenţi şi se multiplică


la nivelul porţii de intrare
FACTORI PREDISPOZANȚI

favorizează infecţiile:
traumatisme diverse,
unele stări patologice
corpi sau material străin în
congenitale sau
plăgi
dobândite ( tare
tuburi de dren,
organice ) şi de
tulburări circulatorii, etc.
vârstele
extreme,intervențiile
chirurgicale
LOCALI GENERALI
MANIFESTĂRI CLINICE
 SEMNE LOCALE !!!  SEMNE GENERALE!!!
 rubor frison
 calor  febră
 dolor  -tahicardie-tahipnee
 tumor  inapetenţă
 “Functio laesa”  -cefalee
 greaţă
DIAGNOSTIC PARACLINIC
 Examene de laborator Hemoleucograma-
 Leucocitoză >12.000/mm3
 Fibrinogen Î
 Proteina C reactivă Î

Hemocultura:
Evidenţiaza prezenţa în torentul sanguin a agentului
patogen
Recoltarea probelor se face în plin frison
PARACLINIC
 Examenul macroscopic al puroiului
 Pneumococ=puroi de culoare verde-
 Stafilococ=puroi galben, cremos, inodor –
Streptococ=puroi fluid
 Anaerobi=puroi fetid, cenuşiu-murdar

Bacterioscopia directă
 se examinează la microscop un frotiu colorat
simplu
 Gram, albastru de metilene
 Însămânţarea pe medii de cultură a probelor
recoltate din puroi

 Identificarea germenului prin coloraţii


specifice

 Antibiograma -cercetarea sensibilităţii


germenului identificat la diverse antibiotice
SEPTICEMIA-INFECȚIE GENERALIZATĂ
 Etapă evolutivă a unei infecţii bacteriene localizate,
 Se caracterizează prin:

 - prezenţa germenilor microbieni în sânge;

 - existenţa unui focar septic primar, în care germenii se multiplică şi de


unde sunt revărsaţi în sânge;

 - posibilitatea existenţei unor metastaze septice la distanţă;

 - prezenţa unor manifestări generale grave

 - evoluţie gravă cu mortalitate mare


SIMPTOMATOLOGIE
 debut brusc cu febră mare (40-41C) oscilantă, neregulată, frison,
alterarea stării generale;
 apariţia erupţiilor tegumentare sub formă de macule

 apariţia tulburărilor cardio-vasculare:


 tahicardie, hipotensiune arterială, tendinţă la colaps circulator;
 apar tulburări respiratorii cu tahipnee,
 pneumonii - prin metastaze septice în plămâni;
 sindrom subicteric sau icteric cu abcese hepatice sau splenice.

 În final apar semnele clinice ale şocului toxico-septic:


deshidratare, ileus dinamic, oligurie tulburări neuropsihice.
DIAGNOSTICUL PARACLINIC SI TRATAMENT
 Explorările paraclinice
 - leucocitoză cu neutrofilie;
 - anemie hemolitică
 - tulburări hidroelectrolitice cu scăderea de Na şi K;
 - acidoză metabolică
 - creşte VSH, fibrinogenul,CRP
 - urocultură pozitivă;
 Recoltarea hemoculturii se face în timpul frisonului
 Tratamentul este complex: antibioterapie cu spectru larg de
clasă superioară, combaterea tulburărilor hidroelectrolitice şi
metabolice, corectarea anemiei, creşterea imunităţii
organismului prin transfuzii de sânge, nutriţie parenterală
bogată, imunoterapie.Profilaxia septicemiilor se face prin
depistarea precoce şi tratamentul corect al focarelor şi al
plăgilor infectate.
INFECȚII CHIRURGICALE LOCALIZATE
 ABCESUL CALD:
 colecţie purulentă localizată bine delimitată de ţesuturile din
jur
 -puroiul este constituit din distrugeri tisulare, germeni şi
leucocite aflate în diferite stadii de degradare.
 Etiopatogenie:-germeni piogeni (stafilococ 80%,
streptococ, colibacil, anaerobi)
Clinic:
 semne locale de inflamaţie acută; se adaugă fluctuenţa=
semn patognomonic de colecţie lichidiană (atenţie la
confuzia cu falsa fluctuenţă a maselor musculare mari [fesă]
 -semne generale =sindromul infecţios
DIAGNOSTIC POZITIV- ȘI TRATAMENT
 Semne locale şi generale + puncţia cavităţii în locul de maximă
fluctuenţă = diag +
 Antibioticoterapie iniţial empirică, ulterior ţintită analgetice,
sedative, reechilibrare hidro-electrolitică şi volemică
 Tratament local–în faza inflamatorie: pungă cu gheaţă
 –în faza de abcedare:tratament chirurgical sub anestezie locală
sau generală
FOLICULITA

 Definiţie şi etiopatogenie:
 Infecţie a foliculului pilos produsă de stafilococul auriu
 Factori favorizanţi -microtraumatisme ce formează mici
soluţii de continuitate.
 Localizare predilectă la nivelul zonelor cu
 pilozitate bogată
 Caracter recidivant, extindere regională
 Tratament
 Conservator: igienă locală, epilare (cu
 penseta), badijonare cu antiseptice;
 în cazurile recidivante se impune administrare de vaccin
antistafilococic sau autovaccin
FURUNCULUL

Cauza -stafilococ auriu


Cauze favorizante igienă precară tegumentară, iritaţii mecanice ale
pielii
ten seboreic, diabet, avitaminoze, alcoolism
Necroză tisulară extensivă pornită de la nivelul firului de păr şi al
glandei sebacee care cuprinde apoi dermul şi epidermul adiacent,
cu edem inflamator dur perilezional (aspect de pustulă
subepidermică); leziunea, cu diametru până la
1-2 cm, constă dintr -un conglomerat necroticopurulent în centrul
căruia se găseşte un
sfacel necrotic alb numit burbion iniţial aderent de patul bazal al
leziunii de care ulterior se detaşează
FURUNCULUL FEȚEI

Simptomatologie severă, dominată de răsunetul


 general toxico- septic şi edemul difuz important; se contraindică
manevrele intempestive care pot produce extensie limfatică şi
vasculară a infecţiei cu complicaţii foarte severe (vena facială
drenează prin vena angulară a nasului în vena oftalmică şi de aici
în sinusul cavernos → risc de tromboflebită şi chiar encefalită, cu
potenţial letal).
FURUNCULOZA

 apariţie concomitentă (sincronă) sau succesivă


(metacronă) a mai multor furuncule, în aceeaşi zonă sau
cu localizări diferite;
 tendinţă mare la recidivă
HIDROSADENITA
HIDROS” = APĂ, SUDOARE
“ADEN” = GLANDĂ
Infecţie stafilococică a glandelor
sudoripare axilare ,pubiana,sau
mamelonara
Etiopatogenie:stafilococ auriu
*prezente tumorete
inflamatorii ce pot conflua şi fistuliza
succesiv prin mai multe orificii, separate
de septuri, prin care se scurge puroi alb,
TRATAMENT -HIDROSADENITA

 Caracteristici:
 - simptome: cele cinci semne celsiene; apare ades la
persoane care se epilează în axilă şi au o igienă precară;
 Antibiotice
 - tratamentul chirurgical constă în incizia colecţiei şi
aseptizarea zonei.
CARBUNCULUL
 inflamaţie acută stafilococică rezultată în urma
aglomerării mai multor furuncule, a dezvoltării unui
proces inflamator intens cu necroză tisulară şi tendinţă de
difuziune.
 Caracteristici:
 - zonele predilecte sunt: ceafa şi zona interscapulară;
 - apare la pacienţi cu imunitate scăzută
 - aspect clinic: tumefacţie roşie-violacee, foarte
dureroasă, consistenţă fermă, fluctuantă;
 - tratament:
 * incizie largă în cruce care caută să desfiinţeze cât mai
mult din furuncule;
 * lavaj cu antiseptice;
 * meşaj pentru drenaj.
FLEGMONUL
 Este forma cea mai grava a infectiilor locale
 Se caracterizeaza prin invazie, difuziune, necroza. Streptococcul
este cel mai des incriminat, dar si Stafilococul auriu
 Poarta de intrare : excoriatii, plagi punctiforme, infectii
localizate.
 Flegmonul are o evolutie rapida si zgomotoasa in 4 etape:
 Prima etapa : edemul lipsit de puroi, muschii si vasele din jur au
aspectul de frunza vesteda sau carne fiarta. 2-4 zile: necroza si
apar mici cavitati pline cu puroi si sange.Etapa a treia: supuratia
se extinde, puroiul diseca, muschii si aponevrozele. Etapa a patra
este etapa de reparatie sau cicatrizare si apare numai in cazul
unui tratament corect aplicat, iar cicatricile vor fi inestetice,
vicioase.
SIMPTOMATOLOGIA FLEGMONULUI
 Debutul: foarte scurt, semnele generale sunt brutale,
febra40-41C, frison, cefalee, insomnie, greturi, varsaturi,
uneori diaree. La scurt timp apar si semnele locale-
aparitia edemului dureros si voluminos la nivelul portii de
intrare.
Evolutie rapida spre decees in lipsa tratamentului
Tratamentul:
Antibioterapia
Incizii largi, multiple, lasate deschise, urmate de drenajul
larg.
Se excizeaza tesuturile necrozate care reprezinta un
mediu de cultura pentru microbi
ERIZIPELUL
Dermita contagioasa, provocata de Streptococcul hemolitic
piogen,invadeaza limfaticele reticulare din derm.

Caracteristici:
- clinic: cele cinci semne celsiene, placard de dermită cu tendinţe de
expansiune care este însoţit de fenomene generale de tip septic
 poarta de intrare este tegumentară; simptomatologie: perioada de
incubaţie (1-3 zile) debut cu febră mare de 39-40C, inflamarea
ganglionilor regionali, apariţia placardului erizipelos cu margini
reliefate, net conturate, de culoare roşie închisă cu evoluţie centrifugă,
centrul lui devenind mai palid şi mai puţin tumefiat, extinderea
făcânduse în „pată de ulei”.
TRATAMENTUL ERIZIPELULUI
 Cele mai afectate regiuni sunt faţa şi membrele;
 - complicaţiile pot fi: locale (gangrena tegumentelor, abcese,
 flegmoane) şi generale (septicemie, pleurezie purulentă,
nefrite);
 - tratamentul: pansamente locale cu soluţii antiseptice
(rivanol,cloramină) schimbate de mai multe ori pe zi,
penicilină injectabilă
. GANGRENA GAZOASĂ
Infecţie cu germeni anaerobi, care determină o gangrenă extensivă a
ţesuturilor, şi generează o stare toxică gravă, ce evoluează spre deces în lipsa
unei terapii.
 - Germenii care produc gangrena gazoasă sunt anaerobi, se găsesc sub formă
de spori în pământ, iar cei mai frecvenţi sunt: clostridium perfringens, bacilul
oedematiens, vibrionul septic, bacteroides fragiles. Aceşti germeni produc
toxine = SOC toxico-septic.
 - Condiţiile favorizante: o plagă contuză cu ţesuturi strivite, cu o irigaţie
locală deficitară; inocularea în plagă a unor corpi străini; manevre
chirurgicale pe traectul digestiv; manevre urologice; infecţii anale sau
perianale neglijate; după arsuri suprainfectate, după degerături; după fracturi
deschise.
 Simptomatologie: debutul apare după 2-3 zile de la accident şi se manifestă
prin edemaţierea plăgii contuze cu senzaţia de tensiune, apariţia unui miros
fetid, secreţie a plăgii de culoare brun-maronie;
 tegumente lucioase, palide, cianotice, reci, marmorate; starea generală se
alterează cu febră şi frison, agitaţie, dispnee, tahicardie, puls rapid filiform
PARACLINIC SI TRATAMENT
 Paraclinic : hiperleucocitoză, creşte ureea şi creatinina; creşte
bilirubina
 În plin frison se va face hemocultura.
 Recoltarea secreţiilor patologice din plagă este obligatorie.
 Tratamentul este local (chirurgical) şi general:

 Tratamentul chirurgical urmăreşte deschiderea largă a focarului


 infecţios, pentru a desfiinţa condiţiile de anarobioză. Plaga va fi
spălată cu apă oxigenată sau betadină şi va fi lăsată larg deschisă.

 Tratamentul general cuprinde: tratarea stării de şoc toxico-septic


prin echilibrarea hidroelectrolitică, hematologică şi metabolică;
 oxigeno-terapie; antibioterapie – dintre antibiotice cele mai des
utilizate sunt penicilina şi cloramfenicolul
TETANOSUL
 Boală infecţioasă acută determinată de bacilul tetanic
 Bacilul se multiplică în plagă şi eliberează în organism toxina
tetanică care produce o contractură tonică generalizată, spastică,
a tuturor muşchilor striaţi, acţionând la nivelul plăcii
neuromusculare.
 Tratamentul tetanosului este esenţial profilactic,odată declanşată
boala, mortalitatea foarte mare (cca.40%) chiar dacă măsurile
terapeutice sunt corect aplicate. Profilaxia bolii se face prin
măsuri preventive permanente care constau în imunizarea activă
cu anatoxină tetanică. La vârsta de trei luni se face prima
Revaccinarea a doua se face după 18 luni de la prima vaccinare.
Revaccinarea a treia se face la vârsta de 6-7 ani iar vaccinarea a
patra se practică la 13-14 ani.
TRATAMENT
 Atitudinea terapeutică la o plagă cu risc tetanigian la:
 •Pacienţi imunizaţi activ antitetanic constă în: o doză de anatoxină
tetanică în ziua producerii rănii; tOaleta chirurgicală a plăgii,
administrarea de antibiotice, de preferinţă Penicilina;
 •Persoanele neimunizate activ antitetanic vor face profilaxia infecţiei
tetanice cu ser antitetanic sau imunoglobuline specifice umane
antitetanice. Protecţia oferită de serul antitetanic fiind de scurtă durată
(10 zile), concomitent se va face imunizarea activă rapidă (trei injecţii
cu ATPA la interval de 14 zile).
ABCESUL MAMAR
 Mai frecvent apare la femeile tinere care alapteaza
 Germenii patrund prin mici solutii de continuitate
 O alta cauza :infectarea glandelor sebacee Montgomery
 Cauzate de stafilococi-abcese profunde cu diseminare
multiloculara
 Cauzate de streptococi-difuze ce cuprinde intreaga glanda
 Diagnostic = ex clinic + punctia abcesului
 Semne locale: durere,hiperemia tegumentara,fluctuenta
 generale:febra,frison
 Semnul Budin +
 Tratament : incizie,evacuare,drenaj
 ...antibioterapie
ABCESUL FESIER POSTINJECTIONAL
 Se produce ca urmare a injectiilor efectuate in conditii igienice
deficitare
 Mai frecvent dupa injectii intramusculare
 Cauze: manipularea defectuoasa a materialelor pentru injectii
 Injectarea medicamentelor uleioase intraadipos si nu
intramuscular
 Contaminarea la bolnavii cu imunodeficiente
 Clinic: semne inflamatorii prezente local+febra si frison
 Tratament: exclusiv chirurgical ,incizii largi ...antibioterapie
ABCESUL PERIANAL
 Colectie purulenta in regiunea perianala,cauzata de infectia
glandelor si criptelor anale
 Evolueaza in peretele anal, in tes.adipos perianal, pana la
tegument unde fistulizeaza
 Poate fuza spre tregument, fosa ischiorectala sau spatiul
pelvirectal
 Simptologie: durere intensa ano-perianala,febra,frison,stare
generala alterata.
 Local :semne imflamatorii + ,punctia extrage puroi
 TR: foarte dureros,deceleaza o colectie fluctuenta ce
bombeaza prin peretele rectal
 Tratament : chirurgical!
UNGHIA INCARNATA
 Apare mai frecvent la haluce,datorita taierii defectuoasa a
unghiei si a unei igiene locale necorespunzatoare
 Spatiul inghial iritat mecanic,prin deplasarea unui colt
unghial,aparitia unei plagi infectate,producerea tesuturilor de
neoformatie si a ulceratiei
 Clinic: durere locala,hiperemiea marginii degetului,secretie
purulenta,mugure carnos numit botriomicom
 Tratament preventiv: igiena locala adecvata,taierea corecta a
unghiilor, purtarea uneor incaltaminte comode
 curativ:: excizia santului unghial unilateral sau bilateral
VA MULTUMESC!