Aminoacizii

Ce sunt
aminoacizii?
Aminoacizii sunt
combinații organice
care conțin în
moleculă una sau
mai multe grupări
funcționale amino și
una sau mai multe
grupări funcționale
carboxil.
 Clasificare după structură

Alifatici Aromatici

unde grupele funcționale

sunt legate de o catenă unde grupele funcționale
alifatică, chiar dacă în sunt legate de un ciclu
moleculă există un nucleu aromatic.
aromatic.
DENUMIREA AMINOACIZILOR:
1.ALIFATICI:

acid ε-aminohexanoic

acid β -aminopropionic
(β -alanina)

2.AROMATICI:
acid o-aminobenzoic
(acidul antranilic)

Observaţie!
Aminoacizii au denumiri specifice provenite din domeniul biochimic.
 Clasificare după structură

Nonpolari Polari

Aminoacizii non-polari au un număr egal de

grupe amino și carboxil și sunt neutri. Acești
aminoacizi sunt hidrofobi și nu au
încărcătură în grupul "R". Aminoacizii din Fără sarcină Cu sarcină pozitivă Cu sarcină negativă
această grupă sunt alanină, valină, leucină,
izoleucină, fenilalanină, glicină, triptofan,
metionină și prolină.

Aminoacizii polari cu încărcătură pozitivă au Aminoacizii polari cu încărcătură negativă

Acești aminoacizi nu au nicio sarcină în
mai multe grupări amino în comparație cu au mai multe grupări carboxilice decât
grupul "R". Acești aminoacizi participă la
grupările carboxilice, ceea ce îi face să fie grupările amino care îi fac acizi. Aminoacizii,
legarea la hidrogen a structurii proteice.
bazici. Aminoacizii, care au o încărcătură care au o încărcare negativă pe grupul "R",
Aminoacizii din această grupă sunt serină,
pozitivă asupra grupului "R", sunt plasați în sunt plasați în această categorie. Ei sunt
treonină, tirozină, cisteină, glutamină și
această categorie. Aceștia sunt lizina, numiți mono-aminoacizi dicarboxilici.
aspargină.
arginina și histidina. Aceștia sunt acid aspartic și acid glutamic.
 Cei 9 aminoacizi esențiali
Aminoacizii esențiali nu pot
sunt: histidină, izoleucină,
fi făcuți de organism. Ca
Aminoacizi esențiali leucină, lizină, metionină,
urmare, ei trebuie să
fenilalanină, treonină,
provină din mâncare.
triptofan și valină.

Neesențial înseamnă că
Aminoacizii neesențiali
organismele noastre produc
includ: alanină, asparagină,
Clasificare după rol Aminoacizi neesențiali un aminoacid, chiar dacă nu
acid aspartic și acid
îl primim de la alimentele
glutamic.
pe care le consumăm.

Aminoacizii condiționali Aminoacizii condiționali

sunt de obicei neesențiali, includ: arginină, cisteină,
Aminoacizi condiționali
cu excepția cazurilor de glutamină, tirozină, glicină,
boală și stres. ornitină, prolină și serină.
Hidrofobicitatea
aminoacizilor
Funcțiile aminoacizilor:
reprezintă o mare parte din țesuturile, celulele și mușchii din organism;

susțin dezvoltarea și vindecarea țesuturilor și a celulelor;

îmbunătățesc circulația sanguină;

produc enzime pentru o digestie optimă;

sintetizează hormoni esențiali în reproducere;

contribuie la furnizarea energiei.

Leucina ajută la creșterea forței musculare și este
principalul aminoacid responsabil direct pentru activarea
unui compus esențial în mușchi care asigură reglarea
sintezei proteinelor. Leucina ajută, de asemenea, la reglarea
nivelului zahărului din sânge prin reglarea insulinei în
organism în timpul și după activitățile fizice și are un impact
pozitiv asupra creierului și a neurotransmițătorilor. Se
găsește în brânză, soia, carne de vită, carne de porc, pui,
dovleac, semințe, nuci, mazăre, ton, fructe de mare, fasole
etc.
Isoleucina este o formă izolată de leucină care ajută
organismul să producă hemoglobină. Hemoglobina
transportă fier în sânge și reglează zahărul din sânge. Se
găsește în soia, carne și pește, lapte și ouă, nuci caju,
migdale, ovăz, linte, fasole, orez brun, leguminoase, semințe
de chia.
Lizina este unul dintre principalii aminoacizi responsabili
pentru creșterea musculară și, de asemenea, s-a demonstrat
că stimulează sistemul imunitar. Lizina favorizează absorbția
altor minerale în organism și este necesară pentru sinteza
colagenului, care este principalul element necesar pentru
formarea țesutului conjunctiv și a oaselor în organism. Se
găsește în ouă, carne, fasole, mazăre, brânză, semințe de
chia, spirulină, pătrunjel, avocado, migdale, nuci caju.
Metionina este importantă pentru crearea vaselor de sânge
noi și pentru creșterea masei musculare. Metionina ajută,
de asemenea, la formarea creatinei, care este necesară
pentru energie. Metionina poate dizolva grăsimea din
organism și reduce depozitele de grăsime din ficat. Se
găsește în carne, pește, brânză, lapte, fasole, semințe de
chia, ovăz, grâu, smochine, orez integral, fasole, ceapă și
cacao.
Fenilalanina este transformată în tirozină în organism, care
este necesară pentru a produce proteine și substanțe
chimice în creier, cum ar fi epinefrina, norepinefrina și
hormonii tiroidieni. Prin urmare, fenilalanina are un impact
important asupra stării noastre de bine și asupra sănătății
mintale. Se găsește în lactate, carne, pește, ouă, spirulină,
alge, dovleac, fasole, orez, avocado, migdale, alune, quinoa,
smochine, stafide, legume cu frunze verzi, măsline și
semințe.
Treonina susține sănătatea sistemului imunitar, a ficatului, a
inimii și a sistemului nervos central. De asemenea, este
necesară pentru producerea elastinei și a colagenului.
Treonina ajută, de asemenea, la formarea oaselor puternice
și contribuie la accelerarea vindecării rănilor și leziunilor la
nivelul țesuturilor. Se găsește în carne slabă, brânză, nuci,
semințe, linte, castravete, spirulină, dovleac, legume cu
frunze verzi , semințe de cânepă, semințe de chia, soia,
migdale, avocado, smochine, stafide și quinoa.
Triptofanul este absorbit de organism și este, în cele din
urmă, transformat în serotonină – substanța chimică
responsabilă pentru starea de bine, care este un
neurotransmițător și contribuie la scăderea nivelului
stresului și a depresiei. Triptofanul este, de asemenea,
cunoscut pentru inducerea unui efect relaxant asupra
organismului și pentru îmbunătățitrea calității somnului. Se
găsește în ciocolată, lapte, brânză, carne, iaurt, ouă, pește,
năut, migdale, semințe de floarea soarelui, spirulină,
banane și alune.
Valina este esențială pentru creșterea și repararea
musculară optimă. Ajută la aprovizionarea mușchilor cu
glucoza suplimentară responsabilă de producerea de
energie în timpul activității fizice. De asemenea, ajută la
buna funcționare a sistemului nervos și a funcției cognitive,
precum și pentru tratarea afecțiunilor metabolice și
hepatice. Se găsește în brânză, carne, nuci, fasole, spanac,
broccoli, semințe, cereale integrale, smochine, avocado,
mere, afine, merișoare, portocale și caise.
Histidina susține sănătatea creierului, ajută la producerea
de celule roșii și albe din sânge. Histidina poate ajuta la
protejarea țesuturilor de deteriorarea cauzată de radiații
sau metale grele. Se găsește în carne, brânză, fructe de
mare, soia, leguminoase, semințe de chia, hrișcă și cartofi.
 Cantitatea zilnică recomandată de aminoacizi esențiali (mg/kg de masă corporală)

Aminoacid Copii (până la un Copii (1-3 ani) Adolescenți 14-18 ani Adolescenți 14-18 ani Adulți (19+ ani)
an) (fete) (băieți)
Histidina 32 21 14 15 14
Izoleucina 43 28 19 21 19
Leucina 93 63 44 47 42
Lizina 89 58 40 43 38
Metionina 43 28 19 21 19
Fenilalanina 84 54 35 38 33
Treonina 49 32 21 22 20
Triptofan 13 8 5 6 5
Valina 58 37 24 27 24
Caracterul amfoter al aminoacizilor
Aminoacizii sunt substanţe cu caracter acido-bazic amfoter deoarece ei
conţin în molecule:
– grupa funcţională amino, -NH2 care are caracter bazic şi
– grupa funcţională carboxil, -COOH care are caracter acid.
În moleculele de aminoacizi care conţin o grupă funcţională amino -
NH2 şi o grupă funcţională carboxil -COOH are loc o reacţie de
neutralizare intramoleculară.
Reacții de condensare

În urma reacţiei de
condensare dintre două • Condensarea a două molecule de aminoacid
molecule de aminoacizi identice
(identice sau diferite) se • se formează o peptidă simplă
formează peptide. Peptida • Condensarea a două molecule de aminoacid
este un compus cu diferite
funcţiuni mixte care • se pot forma două peptide mixte, deoarece
conţine în moleculă 3 fiecare aminoacid poate participa la reacţie, atât
grupe funcţionale diferite: prin grupa amino, cât şi prin grupa carboxil,
amino -NH2, carboxil - precum şi două peptide simple
COOH şi amidă -CO-NH-.
Reacții de policondensare

Fiecare moleculă de
peptidă poate • Oligopeptide
reacţiona cu încă o • conţin un număr mic de resturi de aminoacizi: până
la 10;
moleculă de
• Polipeptide
aminoacid, sau cu o
• conţin un număr mai mare de resturi de aminoacizi:
altă moleculă de până la 50;
peptidă, obţinându-se • Proteine
astfel, prin reacţii de • compuşi polipeptidici, care pot conţine în structura
condensare şi lor până la 10 000 de resturi de aminoacizi.
policondensare:
PIRAMIDA ALIMENTELOR
• IV - Grăsimile, uleiurile şi dulciurile ocupă vârful
piramidei şi trebuie consumate în cantităţi mici.

• III - Surse de proteine, Ca, Fe, Zn şi alte substanţe

nutritive (multe din ele sunt bogate în grăsimi şi
colesterol).

• II - Fructe şi legume bogate în vitamine, minerale şi

fibre, însă sărace în grăsimi.

• I - Alimentaţie pe bază de cereale, care furnizează

glucide complexe, vitamine, minerale şi fibre.
Aminoacizii stau la baza codului genetic
Vă mulțumesc!