DREPT FINANCIAR

Tema 1: Finanțele publice

lector: Doina Cuciurca

2018
 SURSE NORMATIVE ȘI BIBLIOGRAFICE
 Constituţia Republicii Moldova adoptată la 29.07.1994, în vigoare din 27 august 1994 //
M. Of. al R. Moldova nr. 1 din 12.08.1994.
 Legea Republicii Moldova nr. 181 din 25.07.2014 finanţelor publice şi responsabilităţii
bugetar-fiscale // Monitorul Oficial al Republicii Moldova din 08.08.2014, nr. 223-230.
 M. A. Ratiu – Drept financiar public. Drept bugetar, Editura C.H. BECK, Bucuresti
2013.
 M.Șt.Minea, C.F.Costaș, Dreptul finanțelor publice. Vol.I – Drept financiar, Edit.
„Universul Juridic„ București, 2013
 I. Lazăr, Dreptul finanțelor publice. Drept bugetar, Edit. „Universul Juridic„ București,
2013
 R. Postolache, Drept Financiar, Edit. „C.H.Beck„ București, 2014
 Moldovan D., Doctrinele economice , Chişinău, 2003 ( monografia despre care am
vorbit la seminar în raport de conceptele finanțelor publice în RM)
 Televca O., Evoluţia istorică a finanţelor publice de la origini pînă la Unirea
Principatelor// Studia Universitatis, Seria Știinţe sociale, nr.3(23),2009, p.69-75.
 Şaguna D. D., Şova D., Drept financiar public, Bucureşti, 2007.
 Şaguna D. D., Tofan M., Drept financiar şi fiscal european, Bucureşti, 2010.
 Secrieru A., Finanţele Publice, Chişinău, 2004.
 Văcărel I., Finanţe publice, Bucureşti, 2004.
 CONȚINUTURI

1. Noţiune de finanţe publice;

2. Concepte privind finanţele publice;
3. Structura şi trăsăturile caracteristice ale finanţelor
publice;
4. Funcţiile finanţelor publice;
5. Activitatea financiară a statutului.
 OBIECTIVE :

 Definiția conceptului de finanţe publice;

 Evoluția istorica a conceptului de finanțe;
 Finanțe publice vs finanțe private, asemănări si deosebiri
 Trăsăturile specifice ale finanțelor publice
 Caracteristica conceptelor despre finanţele publice:
clasice, moderne, postmoderniste;
 Structura finanțelor publice
 Funcţiile finanţelor publice;
 Definiția si Formele de activitate financiară a statului;
 Caracteristica organelor de activitate financiară a
statului;
 Elementele sistemului financiar al RM
 Identificarea structurii finanţelor publice la etapa actuală
în Republica Moldova.
 SUB. 1. NOŢIUNE DE FINANŢE PUBLICE

Finanțele publice

influențează decisiv
organizarea și funcționarea unui stat

stau la baza serviciilor pe care un stat este în măsură să le pună, la un

moment dat, la dispoziția comunității.

Notă! Un volum redus al banilor publici și/sau o gestionare deficitară a

administrării și utilizarea acestora se va reflecta imediat în gradul de
dezvoltare a infrastructurii, nivelul pensiilor, asistenței sociale în general, în
tipul și calitatea investițiilor publice, etc.
 CAND SE ATESTA:

supradimensionare a personalului angajat în sectorul public,

deficiențe majore în funcționarea unor servicii publice
(asistența medicală, infrastructura de transport, asistența
socială)

primele elemente care se pot supune analizei sunt:

1. Modalitatea de constituire a fondurilor publice;

2. Structura cheltuielilor publice;
3. Caracteristicile politicilor de investiții publice;
4. Modalitățile în care interferează statul cu agenții
economici în derularea cu caracter economic
Etc.
 ORIGINE

Apariția și evoluția FP este inseparabil legată de existența de tip

statal și folosirea banilor și formelor valorice de realizare și
repartiție a produsului social. De la geneza primelor elemente
de finanțe, în perioada destrămării societății gentilice și
formarea comunităților sclavagiste, până în zilele noastre.

 lat. finantio, financias, financia pecuniaria – tranzacție care

presupunea plata unei sume de bani.

 Depășind etapa primară, expresia „finanțe publice” s-a răspândit

cu referire prioritară la plățile bănești de interes public,
necesare în relațiile cu statul și colectivitățile publice.

 „finanțe” – s-a impus în ultimele secole, pe filiera franceză, cu

înțeles de „bani” „resurse bănești”, „venit al statului”, „les
finances” – gospodărie publică, patrimoniul statului.
 ÎN LIMBAJUL COMUN :

finanțelor li se atribuie următoarele semnificații:

Relațiile sociale de natură economică, ce apar în procesul
repartiției produsului intern brut, în legătură cu îndeplinirea
funcțiilor și sarcinilor statului;

Totalitatea mijloacelor care se găsesc la dispoziția unui stat,

necesare pentru îndeplinirea funcțiilor și sarcinilor sale;

Totalitatea mijloacelor bănești ale unei întreprinderi;

Averea în bani a unei persoane particulare;

Știința care studiază finanțele, pentru disciplina noastră

având relevanță primul sens menționat
 ÎN DOCTRINA ECONOMICO-FINANCIARĂ

finanțelor li se atribuie următoarele semnificații:

- relații sociale de natură economică care apar în procesul

constituirii resurselor bănești publice necesare satisfacerii
nevoilor generale ale societății;

- mijloace de intervenție ale statului prin intermediul

cărora este influențată activitatea economică;

- fonduri bănești la dispoziția statului necesare îndeplinirii

funcțiilor și sarcinilor sale;

- Acte juridice (acte de dispoziție autoritară) prin care se

preia la dispoziția statului o parte a produsului intern brut.
 DEFINIȚIE

 „venituri publice utilizate pentru efectuarea

cheltuielilor publice”.(D.D. Șaguna).

 diferite mijloace prin care persoanele publice – statul,

comunele, instituțiile, etc., - își procură resursele
necesare activității lor.

Statul și celelalte organizații publice desfășoară o

activitate de procurare și întrebuințare a fondurilor
bănești pentru acoperirea cheltuielilor colective,
această activitate formînd conținutul conceptului de
economie financiară: bugetul, impozitele, împrumutul
de stat și cheltuielile (C. Albuț, Drept financiar, 1995).
 DEFINIȚIE

Finantele publice „o știință care studiază activitatea

statului in calitatea sa de utilizator a unor tehnici
financiare specifice: buget, impozite, taxe, venituri,
cheltuieli.”
Piere Lalumière

Finantele publice se ocupa cu studiul

mijloacelor prin care statul incearca sa
realizeze concomitent cu acoperirea
cheltuielilor publice, pe seama resurselor
publice, interventii pe plan social si economic.

Maurice Duverger
 DEFINITIE

Finanțele publice sunt formate din totalitatea

relațiilor sociale de natură economică ce apar în
procesul realizării și repartizării, în formă
bănească, a resurselor necesare statului pentru
îndeplinirea funcțiilor și sarcinilor sale. Aceste
relații s-au constituit, în toate timpurile, sub formă
valorică, bănească.
(D.D. Șaguna).
 DEDUCEM:

 În procesul procurării și repartizării resurselor de care are

nevoie statul pentru îndeplinirea sarcinilor sale se nasc
anumite RELAȚII (raporturi sociale).

 Aceste relații sunt de natură economică și exprimă

repartizarea unei părți din produsul intern brut, prin
intermediul statului, între diferite categorii sociale.

 Aceste relații apar în procesul de mobilizare și repartizare a

resurselor necesare statului.
 DEFINIȚIA LEGALĂ

Finanţele publice cuprind totalitatea resurselor

financiare acumulate în numele statului şi
distribuite de către stat pentru îndeplinirea
funcţiilor şi sarcinilor sale.
Legea nr. 181, Articolul 4.
 FINANȚE PUBLICE ȘI FINANȚE PRIVATE:

„public”

autoritățile publice,
instituțiile publice sau alte persoane de interes
public,
administrarea sau folosirea bunurilor proprietate
publica,
serviciile de interes public,
precum si bunurile de orice fel care, potrivit legii,
sunt de interes public
 FINANȚE PUBLICE ȘI FINANȚE PRIVATE
 trebuie sa fie asociate cu statul, cu  sunt asociate cu întreprinderile,
UAT sau cu alte instituții de drept băncile si societățile de asigurare
public, în legătură cu resursele, private
cheltuielile, împrumuturile si datoria
acestora
 regim de drept public.
 satisfacerea intereselor generale ale  regim juridic de drept privat
societății  puse in slujba realizării de profit
 surse specifice (impozite, taxe, etc.)
în interes personal
 surse specifice (investiții
 se constituie si se gestionează printr-un
personale, cote de participații,
sistem de bugete, si anume: bugetul de
credite, economii personale, etc.)
stat, bugetele locale, bugetele
 în țările bazate pe economia de
fondurilor speciale, bugetul statului si
piața, cea mai mare parte a
bugetele instituțiilor publice cu
mijloacelor de producție sunt
caracter autonom, în condițiile
concentrate in proprietatea privata
asigurării echilibrului financiar. a diferitor categorii de persoane
 2. CONCEPTE PRIVIND FINANŢELE PUBLICE

3 etape distincte:
I
Concepte clasice
(mașinismul, capitalismul ascendent – sec. XVIII- înc. XX)
II
Concepte moderne
(dezvoltarea monopolurilor secolul XX și
mai cu seamă după marea recesiune economică mondială)
III
Concepte post-moderne sau contemporane
(dupa 1978-1980 - prezent)
 CONCEPTE CLASICE
 Perioada liberală a finanţelor publice (doctrina liberala)
 concepţia privind superioritatea iniţiativei particulare (idee
susţinută de A. Smith, J.B. Say, Ion Ghica, Ion Ionescu de la Brad
etc.)
 activitatea economică trebuie să se desfăşoare în conformitate cu
principiul „laissez-faire, laissez-passer”
 intervenţia statului în economie ar putea perturba iniţiativa
privată, libera concurenţă, acţiunea legilor obiective ale pieţei
 statul trebuia să se limiteze la sarcinile sale tradiţionale vizând
menţinerea ordinii publice, apărarea frontierelor ţării şi
întreţinerea de relaţii diplomatice cu alte state
 cheltuielile publice trebuiau restrânse la minimum
 păstrarea echilibrului între veniturile şi cheltuielile bugetare
 mâna invizibilă
 guvernul cel mai bun este cel ce lucrează cel mai puțin
 Statul jandarm
 A dus la crearea monopolurilor particulare
 CONCEPTE MODERNE
 doctrina intervenţionistă (John Maynard Keynes)
 Sistemul New Deal – lansat de președintele Franklin D.
Roosevelt
 statul este chemat să exercite un rol activ în viaţa
economică, să influenţeze procesele economice, să
corecteze evoluţia ciclică, să prevină crizele sau cel puţin să
le limiteze efectele negative
 acordarea de subvenţii şi de facilităţi întreprinderilor
private,
 acţiuni pentru combaterea şomajului,
 acţiuni pentru restabilirea echilibrului general economic
temporar perturbat,
 acţiuni pentru redresarea economiei stagnante, etc.
 Finanţele publice devin un mijloc de intervenţie a
statului în economie
 CONCEPTE MODERNE (TRĂSĂTURI SPECIFICE)

 studierea instrumentelor cu ajutorul cărora statul poate

interveni în viaţa economică, a modalităţilor de influenţare a
proceselor economice şi a relaţiilor sociale

 Intervenţia statului în economie prin intermediul cheltuielilor

şi veniturilor publice (buget)

 Promovarea politicilor bugetare, monetare şi valutare, în

influenţarea proceselor economice spre un curs favorabil.

 Locul „statului jandarm” a fost luat de „statul providenţă” (sau

statul bunăstării generale)

 A dus la crearea monopolurilor de stat

 CONCEPTE MODERNE ( TRASATURI SPECIFICE)

 utilizarea finanțelor în scopuri economice (prin includerea

în bugetele publice de cheltuieli economice și sociale);

 Stabilirea de principii bugetare imperative care trebuie avute

în vedere la structurarea bugetelor, a căror respectare este
monitorizată prin instituirea unui control special exercitat de
un organism dedicat utilizării finanțelor publice (ex: Curtea
de Conturi)

Franța – începând cu anii 1930, intervenționismul ia forma

naționalizării, pentru a prelua întreprinderile aflate în pragul
falimentului, și apoi după război pentru a sprijini
reconstrucția.
 CONCEPTE MODERNE ( STATE SOCIALISTE)

 Limitarea până la desființare a proprietății private prin

naționalizare;

 Existența unui partid unic;

 Derularea activităților economice de întreprinderi publice în

toate sectoarele;

 Eliminarea concurenței comerciale;

 Cheltuieli sociale susținute integral de către stat (învățământ

gratuit, asistența medicală gratuită, etc);
 CONCEPTE POST- MODERNE (CONTEMPORANE)

Schimbare de dimensiune care a transformat raportul lor cu

economia generală:
 sub aspect cantitativ (ponderea financiară a statului şi
componentele sale în PIB)
 sub aspect calitativ, întrucât au apărut şi s-au dezvoltat
cheltuielile publice de tip nou, în special cheltuielile de
transfer
 2 curente: neo-liberalism și neo-keynesist
 armonizarea intereselor şi intervenţiei statului cu cele ale
sectorului privat.
 intervenţia statului pentru a stabili cadrul juridic al
concurenţei, baza funcţionării armonioase a mecanismului
preţurilor şi a împiedicării abuzurilor monopolurilor
 stimularea ofertei şi se pronunţă împotriva intervenţiei
statului în economie prin metoda stimulării cererii
 CONCEPTE CONTEMPORANE ( STATE CU ECONOMIE DE PIAȚĂ)

 Proprietatea privată este forma dominantă de proprietate;

 Viața politică este caracterizată de pluripartitism;

 Activitățile economice se derulează preponderent de către

persoane private pe baza liberei inițiative și concurenței
comerciale;

 Statul nu asigură decît pe cale de excepție finanțarea

integrală a unor cheltuieli sociale cum ar fi învățământul,
asistența medicală, etc.
 CONCEPTE CONTEMPORANE

 se lansează conceptul economiei sociale de piaţă (Ludwig

Erhard) - statul urmând să intervină: pe calea socialului, pe
calea politicii fiscale, să efectueze redistribuiri când acestea
sunt necesare, dar intervenţia statului să nu vizeze
mecanismele intime ale pieţei.
 în mod cu totul excepţional ar interveni statul şi în
mecanismul economic după regulile pieţei, dar numai
asupra consecinţelor, şi nu asupra regulilor de joc ale
pieţei.
 s-a acordat prioritate mediului economic faţă de intervenţia
directă a statului, s-a dat întâietate producţiei (influenţării
ofertei) şi au intervenit modificări în redistribuirea valorii
adăugate în favoarea producţiei, dirijismul fiind înlocuit cu
stimularea iniţiativei
 China – „o țară , două sisteme”, permite dezvoltarea
proprietății private alături de puternice întreprinderi de stat.
 ROLUL FINANȚELOR PUBLICE

În prezent, finanţele publice joacă două roluri:

I - ele reprezintă un mijloc de acoperire a

cheltuielilor cu funcţionarea sectorului public,

II - finanţele publice sunt un mijloc de intervenţie

economică şi socială.

Ex: Germania isi schimba curentul... odata la 6-7 ani.

 FACTORII CE INFLUENȚEAZĂ CEREREA DE FINANȚE PUBLICE
Cererea de resurse financiare publice este determinata de nivelul si evoluția
cheltuielilor publice, dar posibilitatea acoperirii acestei cereri, la un moment dat,
este influențată de un ansamblu de factori, ca:
1) factori economici care determina sporirea produsului intern brut si pe aceasta
baza sporirea veniturilor impozabile;
2) factori monetari (dobânda, creditul, masa monetara) care își transmit influența
prin intermediul prețurilor. Creșterea prețurilor și accentuarea fenomenelor
inflaționiste determină în anumite condiții, creșterea salariilor și a profiturilor, care
la rândul lor determină sporirea resurselor financiare provenite din impozitele
directe pe venit;
3) factori sociali, a căror însemnătate este tot mai mare în condițiile accentuării
rolului social al statului determinat de necesitatea distribuirii resurselor pentru
satisfacerea nevoilor de educație, sănătate etc.;
4) factori demografici, care influențează numărul contribuabililor;
5) factori politici si militari, care pot determina efecte multiple asupra producției și
veniturilor, contribuției la asigurările sociale, fiscalității etc., ca urmare a măsurilor
de politică economică, sociala sau financiară;
6) factori de natura financiara, care, de fapt, sintetizează influența celorlalți
factori prin dimensiunea cheltuielilor publice, a căror creștere determină sporirea
necesarului de resurse financiare publice.