Sunteți pe pagina 1din 33

Ștefan cel Mare

și Sfânt

1457-2012
555 de ani de la urcarea
pe tron
• Secolul al XV-lea rămâne înscris în istoria europeană
ca un secol al efortului românesc pentru apărarea
civilizației europene.
• Faptul este mărturisit de izvoarele contemporane, care
sunt unanime în a elogia eforturile militare ale lui Iancu
de Hunedoara, Vlad Țepeș și Ștefan cel Mare.
Scurtă prezentare
• Ştefan al III-lea (n. 1433, Borzeşti - d. 2 iulie
1504, Suceava) este cunoscut mai ales sub
numele de Ştefan cel Mare sau
Ştefan cel Mare şi Sfânt.
• A fost domn al Moldovei între anii 1457 şi 1504.
• Pe parcursul domniei sale de 47 de ani a luptat
împotriva Imperiului otoman, motiv pentru care
a primit titlul de Athletus Christi de Papa
Sixt al IV-lea.
• S-a înscăunat la data de 14 aprilie 1457 pe
Câmpia de la Direptate.
Sala tronului, Muzeul de istorie din Suceava
Părinții
• Era fiul lui Bogdan al II-lea și nepot al lui
Alexandru cel Bun, din familia domnească
a Mușatinilor (sau Mușateștilor),
întemeiată de Margareta-Mușata, mama
lui Petru I (1374-1392).
• Mama voievodului este doamna Oltea.
• Mușatinii moldoveni erau înrudiți cu
neamul valah al Basarabilor, care a dat
Munteniei mai mulți domni celebri, printre
care: Mircea cel Bătrân și Vlad Tepeș.
Doamna Maria-Oltea
Căsătoriile
• Ștefan cel Mare a avut trei căsătorii cu:
• Evdochia de Kiev
• Maria de Mangop
• Maria Voichița, fiica lui Radu cel Frumos,
domnul Țării Românești, fratele lui
Vlad Țepeș.
• Toate erau de rang princiar, descendente
din mari familii domnitoare, între care cea
de-a doua, Maria de Mangop, era
urmașa familiei imperiale bizantine a
Asan-Paleologilor.
Doamna Maria de Mangop

Evdochia de Kiev
Ștefan cel Mare și Maria Voichița
Urmașii
Petru Rareș

Domn al Moldovei în două rânduri Bogdan al III-lea


1527-1538 și 1541-1546 Domn al Moldovei 1504-1517
În epoca
lui Ștefan
cel Mare,
Moldova
a
cunoscut
cea mai
mare
întindere,
între
Carpați,
Nistru și
Marea
Neagră.
Capitala era în cetatea Sucevei, pe care domnitorul a întărit-o
cu ziduri puternice din piatră, pentru a rezista oricărui atac.
Sistemul de apărare
Cetatea Hotin Cetatea Neamțului

Oșteni
În vremea
Cetatea Albă
apărării țării de
atacurile din
afară și mai ales
de primejdia
otomană, Ștefan
a întărit armata
și cetățile
Voievodul Ştefan cel Mare a purtat 36 bătălii pentru apărarea ţării sale, 34 dintre acestea căştigându-le,
deşi inamicii au avut de fiecare dată o zdrobitoare superioritate numerică.
Lupta de la Baia, 1467

• Matei Corvin conducea o armată de 40.000 de oameni.


• Ștefan nu avea decât 12.000 de călăreți.
• Se spune că Matei însuși, cât era de mândru, s-a retras dus
pe targă, rănit în spate de o săgeată cu trei colți.
• 10.000 de unguri au murit în acea luptă.
Bătălia de la Vaslui (Podul Înalt)

Armata otomană, constituită din 120.000 soldaţi turci şi 17.000 soldaţi munteni a intrat în
Moldova în plină iarnă. Cu doar 40.000 ostaşi, Ştefan cel Mare înfrânge imensa oaste
inamică la data de 10 ianuarie 1475. Turcii erau conduși de Soliman Pașa.
Marea biruință
• Papa Sixt al IV-lea l-a
numit "Atletul lui
Hristos", scriindu-i:
• "Faptele tale, săvârșite
până acum cu
înțelepciune și vitejie
contra turcilor
necredincioși, dușmanii
noștri, au adus atâta
celebritate numelui tău
încât ești pe buzele
tuturor și ești lăudat de
către toți". Papa Sixt al IV-lea
"Fost-au acest Ștefan-Vodă om nu mare la stat...era om întreg la fire, neleneș,... și unde nu
gândeai, acolo îl aflai. La lucru de războaie meșter, unde era nevoie acolo se vâra, ca, văzându-l ai
săi să nu se îndepărteze și pentru aceea rar război de nu biruia. Și unde biruia alții, nu pierdea
nădejdea, că știindu-se căzut jos, se ridica deasupra biruitorilor".
(Grigore Ureche - Letopisețul Țării Moldovei)
Bătălia de la Războieni (Valea Albă)
• Ca urmare a înfrângerii de la Podul Înalt,
însuşi sultanul Mahomed al II-lea,
cuceritorul Constantinopolelui, conduce
armata otomană în Moldova.
• Aceasta era constituită din 200.000 soldaţi
otomani şi 20.000 tătari.
• Oastea moldoveană, formată din 12.000
luptători, este înfrântă la Războieni, la
data de 26 iulie 1476. Provoacă însă mari
pierderi dușmanului.
• Unul dintre marii săi
duhovnici a fost Daniil
Sihastrul, căruia i-a cerut
adesea sfatul și care,
după înfrangerea de la
Valea Albă, l-a îndemnat
să continue lupta
împotriva păgânilor.

Chilia pustnicului Sf. Daniil Sihastru


Sultanul Mahomed al II-lea

Otomanii au ars Suceava și alte orașe, nu însă și cetățile, care au rezistat.


Înfometați și hărțuiți, turcii s-au retras.
Ștefan i-a urmărit până la Dunăre, unde a făcut mare măcel.
Tot ce jefuiseră otomanii din Moldova a fost luat înapoi.
Astfel, campania din 1476 s-a transformat într-o înfrângere pentru sultan.
Sprijinitor al bisericii și al culturii
• În timpul său a luat naștere stilul
moldovenesc în construcția bisericilor.
• S-au scris primele letopisețe (cronici).
• S-au făcut daruri către mănăstiri din
afara țării.
• Se spune că Ștefan purta întotdeauna
asupra sa un triptic, adică o icoană triplă,
reprezentând pe Mântuitorul Hristos, pe
Maica Domnului și pe Sfântul Ioan
Botezătorul.
Ctitorii în stil moldovenesc
Voroneț Huși Neamț

Iași
Dorohoi
Evangheliarul de la Humor

• Manuscrisele din vremea aceea sunt împodobite cu


splendide miniaturi, adică chenare, litere mari ornate
cu aur și culori, ornamente la începutul unui capitol
sau pe marginea unor pagini, înfățișând plante și flori
stilizate, motive geometrice (cercuri înlănțuite,
împletituri) sau desene ce acoperă o pagină întreagă.
• La 2 iulie 1504, Ștefan murea, după ce domnise
47 de ani, două luni și trei săptămâni.
• "Domn adevărat, viteaz, cuminte și iubitor de țară și
de neam din clipa întâia și până-n cea din urmă. Într-
însul găsise poporul românesc cea mai curată și mai
deplină icoană a sufletului său" (Nicolae Iorga)
Biserica Mănăstirii Putna, locul
de veșnică odihnă a domnitorului
Când a fost să moară Ștefan
• Când a fost să moară Ștefan • Plânge dealul, plânge valea,
• Multă jale-a fost în țară • Plâng pădurile bătrâne,
• Şi la patul lui de moarte • Şi poporu-n hohot plânge:
• Toţi boierii s-adunară. • - Cui ne laşi pe noi, stăpâne?

• Cu un dangăt plin de jale • - Eu vă las în grija mare


• Mii de clopote dau veste: • A lui Dumnezeu cel Sfânt,
• Ștefan Vodă al Moldovei, • Să stea strajă la hotare,
• Ștefan Vodă nu mai este! • Să păziţi acest pământ!

• Tristă-i mănăstirea Putna, • Şi de veţi vedea că vine


• Porţile deschise-aşteaptă • Vreun duşman nesăbuit,
• Strălucit convoi ce vine • Să strigaţi atunci la mine,
• Şi spre ea încet se-ndreaptă. • Voi sări şi din mormânt!

• Este Ștefan, azi străbate Ștefan Octavian Iosif


• Cel din urmă drum din ţară (fragment)
• Dar pe unde trece-acuma,
• În măreaţa zi de vară?
Ștefan peste veacuri
• Faptele lui Ștefan cel Mare au fost atât de extraordinare încât multă
vreme după moartea lui erau cântate la ospețe, numele lui fiind
pomenit cu multă cinste.
• Cântece despre vitejia lui erau cântate la ospețele domnilor de la
Suceava și de la Târgoviște.
• Căpitani din Transilvania vorbeau cu admirație, la aproape 100 de ani de la
moartea lui Ștefan, despre vremurile de glorie din timpul domniei acestuia.
• Cronicarii străini, când au aflat despre moartea domnului au așternut
pe hârtie laude la adresa lui. Cronicarul polon Miechovski, scria:
• ”Bărbat glorios și victorios, care ai biruit pe toți regii vecini...
Om fericit, căruia soarta i-a hărăzit cu multă dărnicie toate
darurile. Căci pe când altora le-a dat numai unele însușiri și
anume unora prudență împreună cu șiretenie, altora virtuți
eroice și spirit de dreptate, altora biruință contra dușmanului,
tu singur le-ai avut hărăzite pe toate laolaltă: drept, prevăzător,
ager, biruitor al tuturor dușmanilor“.
• Actul canonizării lui Ștefan cel Mare săvârșit în
anul 1992, nu este decât un act de recunoaștere a
ceea ce, de-a lungul veacurilor, poporul nostru a
simțit pentru marele Voievod.
• Ştefan cel Mare este Sfânt pentru că şi-a iubit
neamul şi s-a jertfit pentru el.
• Acestui neam el i-a transmis o moştenire nepreţuită,
sugerată chiar prin cuvintele scrise pe pergamentul
din icoana sa: „Mai presus de tihna noastră stă
apărarea fiinţei şi neatârnarea ţării noastre!”.
Cel mai mare român
• La 21 octombrie 2006
în cadrul unui mare
show realizat de
Televiziunea Română,
Ștefan cel Mare a fost
ales cel mai mare
român al tuturor
timpurilor.
• A acumulat 77.493 de
voturi (21,30%) din
totalul de 363.846 de
voturi exprimate.
Spada lui Ștefan cel Mare-Istanbul Tun
Sigiliul domnesc
Lespedea de pe mormântul domnitorului
Imn lui Ştefan-Vodă

• Ştefan, Ştefan Sfânt şi Mare


• Te cântăm şi te slăvim.
• Ai stat strajă la hotare,
• Pentru asta-ţi mulţumim!

• Pentru ţară şi credinţă


• Cu duşmanii ai luptat.
• Spada pentru biruinţă
• Cu curaj ai ridicat.

• Astăzi noi, cu mic şi mare


• Pe Ştefan omagiem.
• Şcoala este-n sărbătoare
• Că ai lui urmaşi suntem.

(Poezia am compus-o cu ocazia aniversării


a 550 de ani de la urcarea pe tron a
domnitorului)
Realizat de
• Prof. Murgu Eugenia-Angela
• Bibliografie:
• Istoria românilor din cele mai vechi timpuri până la
revoluția din 1821, manual pentru cl a VII-a, EDP, 1998
• Manole Neagoe – Pagini legendare din istoria poporului
român, Ed. Ion Creangă, 1981
• Petru Demetru Popescu – Istoria românilor pentru toți
copiii, Ed. Coresi, 1999
• http://www.cursurigratuite.ro/referate/istorie/stefan_cel_
mare.php
• www.stefancelmare.ro
• Imagini Google