Sunteți pe pagina 1din 18

Despre corpooratii si continuitate-

KANTOROWICZ
– Doctrina Aristotelică a "Eternității lumii" a creat dispute și
probleme și discuții filosofice de prim ordin.
– Acest lucru a marcat evoluția spre continuitate in
domenii dreptului și politicii.
– Redescoperirea lui Aristotel a provocat rivalități și
divergente între filosofi, teologi, și critici.
– Din perspectiva Sf. Augustin, Timpul avusese o
conotație negativă, Timpul era simbol al morții.
– Timpul, devenind simbol al continuitații eterne, a avut
drept consecință manifestarea oamenilor intr-un mod
ciudat, aceștia deveneau din ce in ce mai interesați de
faima.
– Are loc o epurare intelectuală referitoare la categoriile
Timpului, termenul "Acum" fiind descoperit și definit ca
un tip de infinitate și durată, care avea un trecut di un
viitor. Toma din Aquino l-a plasat la mijloc, între
Eternitate și Timp.
– ETERNITATE------ ACUM-------TIMP
– Fără îndoiala, problema Timpului și a Continuitatii a
reprezentat un subiect durabil in viața filosofilor, având
un efect foarte important asupra personalității oamenilor
și a modului in care ăștia percep relatia cu Timpul.
– De fapt, nu s-a acceptat o noua noțiune de timp, ci s-a
acceptat celălat aspect al Timpului, tranziția de la partea
statica la latura dinamica și misterioasa.
– Indiferent dacă doctrinele aristotelice ale " lumii fără
sfarsit" fuseseră acceptate, respinse sau modificate,
dezbaterea a lăsat o amprenta evidentă in gândirea
generațiilor care aveau sa vina.
– Principiul inalienabilitatii domeniului regal, precum și ideea
unui noi fisc impersonal, care "nu moare niciodată",
constituie un concept al continuitatii instituționale (inspirat de
dreptul roman și Canonic).
– Impozitarea permanenta anuală a devenit un drept recunoscut al
statului suveran pentru a face fata nevoilor comunității politice: statul
devenise permanent, iar urgentele și nevoile erau tot permanente.

– Un jurist de la începutul secolului al XIV-lea, Oldradus de Ponte, a


făcut diferența între veche necesitate singulara si noua necesitate
perpetua.

– Totuși taxele extraordinare și obișnuite slujeau aceeași idee: să


răspundă unei necesitați.
– Credinta in biserica a influentat dreptul ecleziastic.
– Andreas de Isemia spunea ca biserica nu moare si exista vesnisc ,
precum Imperiul.
– Baldus afirma ca “ populus non moritur” , adica poporul nu moare.
– Accurius a explicat ca Dumnezeu a constiuit imperiul prin permisiunea Sa,
iar poporul cu voie de la Dumnezeu.
– Lex regia → nu se aplica doar Romei, ci oricauri popor.
– Baldus explica-”Daca republica este libera, are drepul sa-si numeasca un
rege”.
– Baldus → doctrina duratei permanente=regatul reprezinta teritoriul si
popoarele
– Din scrierile sale, reies princiiple lui Aristotel →”acel ceva care este
universal nu poate sa piara prin moarte”.
– Juristii au creat o a treia entitate →”universitas corporativa”=persoana
juridica.
– Baldus → Pacea de la Konstanz-orasul este ceva universal, care nu
poate sa piara prin moarte.
– “quoddam universale” → universitas=o uniunea sau o adunare de
persoane intr-un singur corp
– Inocentiu al-IV-lea → Conciliul de la Lyon-universitas era doar o persoana
juridica.
– Toma D’Aquino → succesivitatea=“corpus amysticum”=cuprindea toti
membrii sai din trecut,viitor,acuali sau potentiali,care se succedau unii
altora.
– Acest principiu i se aplica si bisercii, doarece biserica ramane aceeasi,
chiar daca membrii sai au murit sau au fost schimbati.
– Trasatura principala a corpurilor colective → pluralitatea in timp.
– Principale caracteristici:
◦proiectate in trecut si viitor
◦isi pastrau indentitatea
◦nemuritoare din punct de vedere juridic
– Pluralitatea sau succesivitatea se puteau desfasura succesiv in
timp nefiind limitate la spatiu → se ajunge la o corporatie
formata dintr-o singura persoana.
– Singura persoana=trupul persoanei era insignificant in
comparatie cu trupul corporativ nemuritor, pe care il reprezenta
→ problema regelui “care nu moare”.