Titlul lucrării:

TEHNICI MODERNE DE ANALIZĂ VIRTUALĂ A INFLUENŢEI

FRECĂRII DE ROSTOGOLIRE LA DEPLASAREA UNEI SARCINI PE UN
PAT DE ROLE ANTRENATE

Student:

Coordonator:
 INTRODUCERE
ASPECTE TEORETICE PRIVIND CONTACTUL SUPRAFEŢELOR
Uzarea, este un fenomen care are legătură directă cu frecarea şi are loc prin desprinderea de material
(pierdere de material) şi prin modificarea stării iniţiale a suprafeţelor de contact (frecare), are drept rezultat
uzura, obţinându-se în acest sens: fie produse desprinse, fie deteriorarea suprafeţei (sub variate forme), putându-
se evidenţia urme ale degradării sau reducerea dimensiunilor pieselor respective.

Sub acţiunea sarcinii Fn, contactul cuplelor de frecare,

delimitează trei tipuri de suprafeţe aflate in contact (Fig. 1.2).
1. aria nominală „An“, definită de geometria de contur a
corpului A;
2. aria aparentă „Aa“, reprezintă suma micro-ariilor de
contact a1, a2, ... ak, formate de ondulaţiile de prelucrare;
3. aria reală (efectivă) „Ar“, reprezintă suprafaŢa
realizată la nivelul varfurilor rugozităŢilor efective aflate in
contact.

Structura tipică a stratului superficial în cazul metalelor

 În cazul frecării uscate, transmiterea sarcinilor, are loc prin intermediul asperităţilor (rugozităţilor)
suprafeţelor conjugate A şi B, care pot suferi deformaţii elastice, elasto-plastice sau plastice în timpul mişcării
relative ale elementelor conjugate (Fig. 1.8).
Zonele de contact realizate, datorită deformabilităţii celor două suprafeţe, precum şi prezenţei micro-
asperităţilor, vor constitui acele micro-suprafeţe de contact, care prin însumare oferă suprafaţa reală de contact.

Detalii teoretice privind frecarea de rostogolire

După cum este bine-cunoscut, frecarea reprezintă un complex de fenomene fizico-chimice, iar în cadrul celei de
tip uscat, rugozitatea şi deformabilitatea elementelor conjugate joacă un rol hotărâtor. În cazul analizat de de faţă,
schema de principiu este bazată pe rostogolirea unor role pe suprafeţe plane.

Rezistenţa la rostogolire depinde de:

- proprietăţile elastice ale materialelor;
- natura corpurilor aflate în contact;
- curbura suprafeţelor de contact;
- mărimea sarcinii aplicate;
 MODEL VIRTUAL PENTRU DETERMINAREA
COEFICIENTULUI DE FRECARE LA ROSTOGOLIRE

Pentru determinarea influenței frecării de rostogolire la deplasarea unei sarcini pe un pat de

role antrenate a fost luat cazul clasic din figura 3.1 în care avem o sarcină de formă paralelipipedică
alezată pe patul de role.
Deplasarea sarcinii pe patul de role are loc datorită forţelor de frecare dintre aceasta şi role.
Notaţiile din figura 3.3 sunt următoarele:
Mm - momentul motor al rolei [Nmm];
Ff - forţa de frecare dintre rolă şi sarcină [N];
Gs - forţa de greutate dată de masa sarcinii [N];
Nr - reacţiunea din lagărele rolelor [N];

Distribuţia forţei de frecare pe lăţimea de contact

Gs  r
Mm  k  [Nmm]
k  n 2r
 Este interesant de văzut ce traiectorie urmează sarcina în porţiunea curba a patului de role. O
reprezentare a forţelor de frecare echivalente care apar pe cele şapte role din această porţiune este
dată în figura 3.5.

       
Ff rez  Ff 1  Ff 2  Ff 3  Ff 4  Ff 5  Ff 6  Ff 7
 - atribuirea forţei de greutate pentru sarcină (gravitaţie) pe direcţia corectă, axa "y"

- stabilirea condiţiilor de contact dintre sarcină şi rolele ce compun patul de role

 - stabilirea antrenării rolelor:
Rolele sunt antrenate cu motoare de rotaţie virtuale în grupuri de câte şapte role, toate motoarele
vor avea aceeaşi turaţie (n = 80 rot/min)

Stabilirea antrenării rolelor în SolidWorks

Trecerea sarcinii peste rolele din prima porţiune curbă are loc prin rotirea acesteia datorită
forţelor de frecare dintre role şi sarcină. La ieşirea sarcinii din porţiunea curbă, aceasta nu este complet
rotită cu unghiul curburii (840). Acest fapt confirmă şi apariţia frecărilor de alunecare între role şi
sarcină
 Modelul virtual simplificat. Analiza cu elemente finite
Modelul ales pentru analiză este format dintr-un sector drept compus din şapte role (patul de role) şi
sarcina (o cutie paralelipipedică 200x250x100),

Condiţiile iniţiale sunt similare cu cele ale

modelului cu curburi:
- rola este antrenată şi confecţionată din Al;
- sarcina este un paralelipiped din oţel cu
masa ms = 39,29 kg.

Tensiunile von Mises din rolă

Tensiunea maximă la care este

supusă rolă are valoarea:
σvon Mises = 1,988·108 N/m2 =
198,8 MPa
Tensiunea maximă la care rezistă
materialul rolei (Al) este cu mult mai
mică:
σvon Mises ≈ 70 MPa
 Cunoscând acestă rază minimă de curbură se poate verifica dacă, pentru o anumită lățime a
patului de role (lungimea unei role), sistemul de pârghii și elemente centrale, aflate la exterior, se
extind în limita maximă de extindere a sistemului (Lmax). Condiția este:
În figurile 3.17 şi 3.18 sunt
prezentate deplasările echivalente
ale rolei, înainte de trecerea sarcinii
şi în timpul trecerii sarcinii peste
rolă. Se poate obseva că deplasarile
sunt uniforme atunci cănd rola se
roteşte fără a avea contact cu
sarcina, iar atunci cănd sarcina trece
peste rolă, datorită forţelor de
frecare dintre ele apar deformaţii
care sunt maxime spre capătul
neantrenat al rolei. Acestea apar
datorită momentului de torsiune dat
de forţele de frecare dintre rolă şi
sarcină.
 Simularea comportamentului rolei la trecerea sarcinii peste ea, folosind Motion
Analysis şi modulul Simulation permite obţinerea unor date importante. De exemplu, în
figura 3.20 este reprezentat consumul de putere, la capătul rolei, la trecerea sarcinii peste
aceasta.
0.29

0.20

0.10 Consumul de putere la rolă

0.01

-0.09
0.00 0.50 1.00 1.50 2.00 2.50 3.00 3.50 4.00 4.50 5.00
Time (sec)

56

42

28 Variaţia vitezei sarcinii la trecerea peste

rolă
14

0
0.00 0.50 1.00 1.50 2.00 2.50 3.00 3.50 4.00 4.50 5.00
Time (sec)
 4

Friction Force9 (newton)

2

Variaţia forţei de frecare -1

dintre rolă şi sarcină pe axa -3

OX
-5
0.00 0.50 1.00 1.50 2.00 2.50 3.00 3.50 4.00 4.50 5.00
Time (sec)

1.9

1.2

0.5 Variaţia forţei de frecare dintre

-0.2
rolă şi sarcină pe axa OZ

-0.9
0.00 0.50 1.00 1.50 2.00 2.50 3.00 3.50 4.00 4.50 5.00
Time (sec)

Variaţia forţei de frecare

dintre rolă şi sarcină pe axa
OY
 CONCLUZII
În această lucrare au fost studiate fenomenele care apar datorită frecării de
rostogolire şi influenţa componentei frecării de alunecare care apare inevitabil o dată
cu frecarea de rostogolire.
Au fost prezentate elementele teoretice de bază pentru studiul frecării de
rostogolire, elemente privind starea suprafeţelor aflate în contact. Aceste elemente
teoretice stau la baza aparatului matematic de calcul al influenţei frecării de
rostogolire pe care Solidworks îl pune la dispoziţie prin Adams Solve.
Pentru studiu a fost conceput un model virtual al unui trasportor cu role, cu
traiectorie flexibilă de transport (transportor cu role armonic). In cazul acestui
transportor, frecarea de rostogolire este fenomenul principal prin care sarcina
trasportată este determinată să urmărească o anumită traiectorie compusă din porţiuni
drepte şi curbe.
 Frecarea de rostogolire şi poziţia rolelor faţă de sarcină sunt cele care determină
traiectoria sarcinii. Poziţionarea sub un anumit unghi, la ieşirea din porţiunile curbe, are loc
datorită frecării de alunecare dintre sarcină şi role.
Simularea mişcării cu modulul Motion Analysis arată foarte bine aceste fenomene.
Analiza cu elemente finite a solicitărilor care apar la trecerea sarcinii peste role a fost făcută
cu modulul Simulation, în timpul rulării modulului Motion Analysis
Pe lângă aceste rezultate au fost generate grafice în care a fost demonstrat faptul că
frecarea de rostogolire nu este ideală, şi este însoţită în permanenţă de frecarea de
alunecare. Acest fapt a fost observat în viteza şi acceleraţia sarcinii pe patul de role, în
variaţia forţei de frecare pe direcţia de transport şi în consumul de putere necesar rolei
pentru a pune în mişcare sarcina.
Toate aceste studii au fost făcute virtual cu tehnici moderne de analiză, tehnici care sunt un
mare avantaj în proiectarea echipamentelor de proces. Cu ajutorul acestor tehnici putem
cunoaşte comportamentul reperelor aflate în mişcare, solicitările la care sunt supuse şi nu în
ultiul rând, efectele pe care le au asupra procesului pe care trebuie să îl realizeze.
VA MULTUMESC!