INTRODUCERE ÎN

ANATOMIE
PATOLOGICĂ
INTRODUCERE 2

TERMENI ȘI DEFINIȚII
Pathos - suferință/boală, Logos - știință

Anatomia patologică este o

ramură a patologiei care se ocupă
cu examinarea macroscopică și
microscopică a organelor,
țesuturilor și celulelor cu scopul
stabilirii diagnosticului,
cauzalității și prognosticului
bolii.
 INTRODUCERE 3

ISTORIC
● Din antichitate s-au întreprins studii anatomice prin
deschiderea de cadavre.

● 1819, Strasbourg - prima catedră de patologie,

Jean-Frédéric Lobstein (1777-1835),

● 1844, Viena - patologia devine obiect de examen.

● Rokitansky si Aschoff, sec. XIX - autopsii științifice
● 1858, Rudolf Virchow - histopatologie
● Întemeietorul învăţământului
de anatomie patologică
din Romania a fost
Victor Babeş (1854-1926)
INTRODUCERE 4

ANATOMIA PATOLOGICĂ

1. Generală: modificările de bază ale celulelor și țesuturilor,

apărute ca răspuns la diferiți stimuli, care stau la baza
dezvoltării afecțiunilor;

2. Specială: modificările specifice apărute la nivelul organelor

și sistemelor.
INTRODUCERE 5

COMPONENTELE BOLII

1. Etiologia

2. Patogenia - mecanismele și dezvoltarea bolii;

3. Alterările morfologice - modificările structurale induse la

nivelul celulelor, țesuturilor, organelor, sistemelor sau întregului
organism;

4. Alterările funcționale - consecințele funcționale ale alterărilor

morfologice
INTRODUCERE 6

DIAGNOSTICUL
● Actul prin care este constatată o anumită boală la un individ.
● Implică:
- Istoricul clinic;
- Simptomatologia;
- Examinarea clinică - semnele bolii;
- Investigații ghidate de diagnosticul prezumtiv bazat pe
semne și simptome.
INTRODUCERE 7

DIAGNOSTICUL ANATOMOPATOLOGIC
● Investigarea și diagnosticarea afecțiunilor prin metode
anatomopatologice de examinare a fragmentelor tisulare
sau a fluidelor la pacienții in viață;

● Etapele diagnosticului anatomopatologic:

1. Examentul macroscopic;

2. Examenul microscopic;

3. Concluzii - diagnosticul anatomopatologic.

INTRODUCERE

ACTIVITĂȚI DIAGNOSTICE ÎN ANATOMIE

PATOLOGICĂ
● Histopatologie - studiul microscopic al modificărilor morfologice apărute la
nivelul celulelor și țesuturilor

● Citopatologie - studiul microscopic al celulelor provenite din fluide biologice;

● Imunohistochimie - studiul expresiei antigenelor la nivelul țesuturilor folosind
reacția antigen-anticorp

● Patologie moleculară - studiul la nivel molecular al probelor biologice

● Necropsia anatomoclinică (examinarea postmortem) - studiul modificărilor
patologice macroscopice la cadavrul unui pacient care a fost investigat,
diagnosticat și tratat într-o secție a spitalului, dar care nu constitutie un caz de
competență medico-legală.
DIAGNOSTIC ANATOMOPATOLOGIC

METODE DE OBȚINERE A PROBELOR

BIOLOGICE
‣ Piese operatorii;
‣ Material biopsic obținut prin puncție-biopsie (ex.: renală,
hepatică, glanda mamară, prostată, etc) sau prin tehnici
endoscopice (tract digestiv, arbore bronșic, etc);
‣ Fragmente de țesuturi și organe recoltate la autopsie;
‣ Probe destinate examenului citologic, în care celulele sunt
analizate sub forma de frotiuri: lichide biologice, amprente de
organ, frotiuri exfoliative și material aspirat cu ac fin (puncție
aspirativă).
PROBE BIOLOGICE 10

BIOPSIA
‣ Biopsiile - eșantioane de țesut prelevate de la pacient cu
scopul stabilirii unui diagnostic.
PROBE BIOLOGICE

PIESA DE REZECȚIE CHIRURGICALĂ

Un organ excizat în întregime sau parțial în urma unei
intervenții chirurgicale.
DIAGNOSTIC ANATOMOPATOLOGIC 12

CITOLOGIA
Examinarea celulelor individuale, în vederea diagnosticului
leziunilor premaligne sau maligne:

● Citologia exfoliativa: celule exfoliate, raclate sau periate de la

nivelul unor epitelii (ex.: citologia cervico-vaginală)

● Citologia fluidelor: celule care se găsesc suspendate în fluide

naturale sau patologice (ex.: lichid de ascită, pleural, etc.);

● Citologia-lavaj: celulele sunt desprinse prin irigarea cu fluide a

unui organ sau a unei cavități (ex.: lavaj peritoneal);
● Citologia aspirativa cu ac fin - celule extrase dintr-o masă
tisulară solidă folosind un ac atașat la o seringă (tumori ușor
abordabile).
 DIAGNOSTIC ANATOMOPATOLOGIC 13

ETAPELE DIAGNOSTICULUI
ANATOMOPATOLOGIC
RECEPȚIE
probe nefixate probe fixate

CRIOFIXARE / SECȚIONARE ORIENTARE ȘI SECȚIONARE

PROCESARE➞ bloc de parafină

COLORAȚII SPECIALE
EXTEMPORANEU SECȚIONAREA BLOCULUI

COLORARE
EXAMINAR
E ➞ diagnostic anatomopatologic
MICROSCO final / de etapă
PICĂ
IHC, PATOLOGIE MOLECULA

➞ factori de prognostic și terapie

DIAGNOSTIC FINAL
 ETAPE DIAGNOSTIC 14

RECEPȚIA PROBEI

● Recipient închis ermetic;

● Timpul până la fixare cât mai
scurt;

● Etichetă cu datele de identificare

ale pacientului;

● Fișa de însoțire a materialului

biologic.
ETAPE DIAGNOSTIC 15

FIXAREA

▸ Fixarea chimică - formol tamponat 10%, în maxim două ore

de la recoltare, în recipient cu formol în volum de 2-10 ori
mai mare decât volumul probei.

▸ Criofixarea și criosecționarea: pentru examenul

extemporaneu (intraoperator) sau pentru colorații speciale
(ex.: colorații pentru grăsimi - Scharlach rot sau Sudan)
 ETAPE DIAGNOSTIC 16

ORIENTAREA ȘI SECȚIONAREA
Macroscopie:
● Se măsoară dimensiunile pieselor;
● Forma: nodulară, chistică, difuză; exofitică, endofitică, polipoidă, etc;
● Marginile specimenului: modificări, prezența infiltrării tumorale, marginile
zonei anormale - bine / slab delimitate (se marcheaza cu tus de China);
● Culoarea: uniformă / neuniformă, violacee, brună, gălbuie, etc;
● Consistența: fermă, elastică, moale;
● Suprafața de secțiune: scurgeri de lichide și aspectul lor, solidă, chistică;
● Orice altă observație care poate fi făcută prin examinarea specimenului cu
ochiul liber.
ETAPE DIAGNOSTIC 17

ORIENTARE ȘI SECȚIONARE

Polip (stânga) și adenocarcinom - colon

ETAPE DIAGNOSTIC 18

ORIENTARE ȘI SECȚIONARE

Teratom ovarian
ETAPE DIAGNOSTIC 19

ORIENTARE ȘI SECȚIONARE

Infarct enteromezenteric
ETAPE DIAGNOSTIC 20

ORIENTARE ȘI SECȚIONARE
ETAPE DIAGNOSTIC 21

PROCESAREA ȚESUTURILOR

● Deshidratarea:
etanol 70, 90, 100%;

● Clarificarea: xilen;
● Includerea în parafină
ETAPE DIAGNOSTIC 22

INCLUDEREA LA PARAFINĂ
ETAPE DIAGNOSTIC

SECȚIONAREA LA MICROTOM ȘI
ÎNTINDEREA PE LAMĂ
ETAPE DIAGNOSTIC 24

COLORAREA
‣ Deparafinarea: xilen;
‣ Hidratarea: alcool.
‣ Colorații:
● Uzuală: Hematoxilină -
eozină (uzuală);

● Speciale: PAS, Roșu de

Congo, Perls, van Gieson,
Papanicolau, etc.
ETAPE DIAGNOSTIC 25

COLORAȚII
ETAPE DIAGNOSTIC 26

COLORAȚII

Hematoxilină - eozină

Colorația van Gieson

Roșu de Congo
ETAPE DIAGNOSTIC 27

COLORAȚII

Colorația PAS
ETAPE DIAGNOSTIC 28

MONTAREA
● Mediu de montare: balsam de Canada, rășini sintetice;
● Se adaugă lamela;
ETAPE DIAGNOSTIC 29

EXAMENUL MICROSCOPIC
ETAPE DIAGNOSTIC 30

EXAMENUL MICROSCOPIC - NOȚIUNI DE

BAZĂ
● Microscopul optic - obiective: x4, x10, x20, x40;
● Imaginea microscopică se fixează examinând cu obiectivul
x4;

● Se observă mai întâi ansamblul tisular cu obiectiv de mărire

mică pentru a localiza zona anormală;

● Se utilizează progresiv obiectivele de mărire mai mare

pentru a observa detaliile celulare.
ETAPE DIAGNOSTIC 31

EXAMENUL MICROSCOPIC - NOȚIUNI DE

BAZĂ
● Parametri urmăriți:
- Forma și dimensiunile celulare;
- Dispunerea celulelor, relația dintre ele și cu țesuturile din jur;
- Aspectul citoplasmei: colorare, uniformitate, depozite
intracitoplasmatice anormale, etc.

- Aspectul nucleului: număr, formă, dimensiuni, raport N/C, pattern-ul

cromatinei, nucleoli;

- Pattern-uri speciale de dispunere a celulelor anormale: glandular,

trabecular, difuz, în cordoane, infiltrativ, etc.
EXAMENUL MICROSCOPIC 32

EXEMPLE

Celulă gigantă multinucleată

 EXAMENUL MICROSCOPIC 33

EXEMPLE

Metastatic Tumors Involving

the Ovary. Elizabeth Kehr,
Michelle S. Hirsch,
in Diagnostic Gynecologic and
Obstetric Pathology (Third
Edition), 2018

Celule signet ring (inel cu pecete), tumoră Krukenberg

EXAMENUL MICROSCOPIC 34

EXEMPLE

Nucleii - pleomorfism, hipercromazie, multinucleeri, nucleoli vizibili.

EXAMENUL MICROSCOPIC 35

EXEMPLE

Pattern infiltrativ

Pattern trabecular Pattern nodular

EXAMENUL MICROSCOPIC 36

EXEMPLE

Pattern glandular - celule epiteliale columnare care se

dispun sub formă de lumene glandulare
ETAPE DIAGNOSTIC 37

BULETIN DE ANALIZĂ
 DIAGNOSTICUL ANATOMOPATOLOGIC 38

EXAMENUL EXTEMPORANEU
INTRAOPERATOR
● Util în măsura în care poate
schimba conduita intraoperatorie;

● Înghețarea fragmentelor și
secționarea imediată la
criomicrotom;

● Colorare albastru de toluidină

sau H&E.

● Solicitat de către chirurg în trei situații: încadrarea unui proces patologic

necunoscut în categoriile de leziune benignă sau de leziune malignă, evaluarea
marginilor de rezecție chirurgicală și identificarea metastazelor ganglionare.
DIAGNOSTICUL ANATOMOPATOLOGIC 39

TEHNICI DE BIOLOGIE MOLECULARĂ

● Imunohistochimia - utilizarea de anticorpi pentru vizualizarea

localizării anumitor molecule la nivelul secțiunilor tisulare sau
al preparatelor citologice;

● Patologia moleculară = studiul și diagnosticul bolilor prin

analiza anomaliilor moleculare ale acizilor nucleici (ADN
genomic, ARN mesager, etc) sau proteinelor.
DIAGNOSTICUL ANATOMOPATOLOGIC 40

EXAMENUL IMUNOHISTOCHIMIC
● Se bazeaza pe reacția antigen-
anticorp;
● Utilitate în determinarea originii,
fenotipului celular
● Factori prognostici;
● Implicații terapeutice: ținte
moleculare identificabile: Her2neu
- cancerul de sân -terapia țintită
cu Herceptin.
IMUNOHISTOCHIMIE 41

MARKERI UTILIZAȚI
PATOLOGIE MOLECULARĂ 42

TEHNICI
▸ PCR (Polymerase Chain
Reaction): sinteza de
numeroase copii ale unei regiuni
ADN de interes

▸ Hibridizare in situ: identificarea

și localizarea în celule a unor
molecule ADN sau ARN de
interes prin hibridizarea cu
sonde fluorescente
DIAGNOSTICUL ANATOMOPATOLOGIC 43

AUTOPSIA ANATOMOPATOLOGICĂ
Necropsia / examinare post-mortem;

▸ Se efectuează în Prosecturile din Serviciile de anatomie

patologică ale spitalelor;

▸ Folosită pentru:

- Determinarea cauzei de deces;

- Confirmarea diagnosicului clinic;
- Scop educativ
INTRODUCERE 44

ARHIVARE ȘI LEGISLAȚIE
▸ Blocurile de parafină se pastrează 30 de ani, lamele histopatologice și frotiurile
citologice - 10 ani, piesele operatorii rămase după recoltare - 3 luni, buletinele de
diagnostic, fișele de însoțire, registrele - arhivate minim 30 ani.

▸ Legislație:
- Legea nr. 104/2003 privind manipularea cadavrelor umane și prelevarea
organelor și țesuturilor de la cadavre în vederea transplantului, cu revizuirile și
adăugirile ulterioare

- OMS nr. 1217/2010 privind aprobarea Ghidurilor de practică medicală pentru

specialitatea anatomie patologică

- OMS nr.119/2004 pentru aprobarea Normelor privind autorizarea și

funcționarea laboratoarelor care efectueaza analize medicale.