TEORIA TRĂSĂTURILOR DE PERSONALITATE

GORDON WILLARD ALLPORT

Mioara Mantale

1
 GORDON W. ALLPORT
11 noiembrie 1897 - 9 octombrie 1967

• Născut în Montezuma, Indiana într-o familie cu patru copii, tatăl său era
medic de țară și mama profesor;
• A avut o experiență bogată alături de tatăl său la un spital deschis în
propria lor casă;
• Timid, conștiincios, copilărie izolată, umilit în liceu datorită unui defect la
picioare (8 degete din naștere);
• Licențiat în economie și filosofie în 1919;
• Doctor în psihologie la Harvard în 1922;
• A scris o duzină de cărți printre care și „Trăsături de personalitate,
clasificarea și măsurarea lor”, manual de personalitate și chestionare;

2
 RAPORTAREA LA FREUD
• Întâlnirea cu Freud l-a influențat, el considerând-o „un episod traumatic
de dezvoltare”
• Rolul inconștientului l-a găsit exagerat;
• Forțele de natură inconștientă nu joacă un rol atât de important în viața
unui adult matur, normal;
• Funcționarea inconștientului este semnificativă la nevrotici;
• Oamenii nu sunt prizonierii conflictelor și experiențelor din copilărie, ei
sunt influențați într-o măsura mai mare de prezent;
• Subiecții sănătoși funcționează mai ales la nivel conștient și rational;
• S-a opus studierii personalității pe baza unor cazuri clinice;
• Subiecții cu tulburări psihice funcționează la un nivel infantil.

3
 STRUCTURA PERSONALITĂȚII
• Allport a găsit cincizeci de definiții diferite ale termenului de
personalitate, analizând cercetările efectuate de psihologi;
• A identificat trei elemente comune în înțelegerea personalității:
1.fiecare individ are o personalitate unică;
2.personalități individuale conțin caracteristici diferite;
3. aceste caracteristici („trăsături”)sunt relativ constante în timp.
„PERSONALITATEA ESTE ORGANIZAREA DINAMICĂ ÎN CADRUL INDIVIDULUI A ACELOR SISTEME
PSIHOFIZICE CARE DETERMINĂ GÂNDIREA ȘI COMPORTAMENTUL SĂU CARACTERISTIC”

Personalitatea din perspectivă idiografică

• Preferă să investigheze acele idiosincrazii care disting un individ de altul.
Personalitatea din perspectivă nomotetică
• Recunoaște existența unor trăsături comune(în grade diferite)tuturor
oamenilor.
4
 NOȚIUNEA DE TRĂSĂTURĂ
• este folosită de Allport atunci când se referă la descrierea calitativă a
personalității individului;
• descrie personalitatea în termeni de trăsături directe precum prietenia,
ambiția, curățenia, entuziasmul, punctualitatea, timiditatea „si așa mai
departe”.....estimează 4000-5000 de trăsături si 18000 de nume de trăsături.
• trăsăturile sunt extrem de importante, întrucât dirijează numeroase aspecte
constante ale personalității

TRĂSĂTURA este predispoziția de a răspunde în aceeași manieră sau într-un mod

asemănător la diferiți stimuli(situații).

TRĂSĂTURILE DE PERSONALITATE
• Sunt structuri relativ stabile;
• Au o existență reală;
• Pot fi demonstrate empiric;
• Nu sunt rigid separate una de alta. 5
CATEGORII DE TRĂSĂTURI
Allport distinge două categorii de trăsături: trăsături comune si individuale.
1.Trăsăturile comune
- Allport le definește ca fiind „acele aspecte ale personalității în raport cu
care majoritatea oamenilor dintr-o cultură dată pot fi comparați avantajos”.
- ele oferă numai o aproximare grosieră a fiecărei personalități luate în parte.
Mulți indivizi sunt predominant sociabili sau timizi, totusi „există varietăți
infinite de dominatori, conducători, agresori, discipoli, supusi și suflete
timide,etc.
2.Trăsături personale(dispoziții personale)
- determină stilul unic de comportament al fiecărei persoane;
- reflectă cu precizie structura personalității și se manifestă cu o anumită
constanță în comportament;
- ele pot avea semnificație majoră sau minoră.

6
 CATEGORII DE TRĂSĂTURI
Allport clasifică trăsăturile în funcție de semnificația pe care o au în:
• Trăsături cardinale
- influențează majoritatea comportamentului, orientează întreaga existentă a
individului (ex.inteligența lui Machiavelli sau seductivitatea lui Don Juan);
- oferă posibilitatea cunoașterii și afirmării unei persoane.
• Trăsături centrale
- mai puțin generale dar totuși considerate dispoziții de bază;
- caracterizează modul obișnuit de reacție a individului (majoritatea personalităților cuprind
intre cinci și zece dispoziții personale centrale).
• Trăsături personale secundare
- Cele mai puțin generale și consecvente având influența cea mai slabă;
- Ele reprezintă preferințele speciale ale unei persoane într-o situație particulară (un
profesor care lasă biblioteca într-un haos total, poate avea un birou personal curat și ordonat deoarece
aceste dispoziții personale secundare sunt dominate de una mai centrală, egoismul).

7
 DEZVOLTAREA PERSONALITĂȚII
- Allport nu vede oportun studiul dezvoltării personalității atât timp cât
motivațiile adulte sunt autonome funcțional față de originile din copilărie;
- bebelușul nesocializat devine un adult adaptat social în primul rând datorită
potențialităților sale sănătoase înnăscute.

Criterii de maturitate
Allport a formulat criterii de sănătate mentală mult mai extinse
decât „iubirea și munca” freudiene:
-adulții maturi dețin o filosofie unificatoare sau un set de valori care
conferă un scop vieții lor;

8
 Criterii de maturitate
Orientări valorice
Allport a identificat șase valori importante, fundamentându-și ideile pe opera
filosofului german Eduard Spranger și a elaborat un chestionar de valori pentru
măsurarea personalității în sensul preferinței individului pentru cele șase valori.
Teoretică - o dorință de a descoperi adevărul, de a-și organiza cunoștințele devenind
om de știință sau filosof;
Economică-o preocupare mercantilă față de ceea ce este util și practic;
Estetică- o reliefare a bucuriei formei, frumuseții și artisticului;
Socială-o preocupare și o iubire față de alți oameni;
Politică-o pasiune pentru putere, nu neapărat legată de politică;
Religioasă-o dorință mistică de unire cu o realitate mai înaltă.

9
 Criterii de maturitate

• adulții aplică în mod adecvat o extensie a sinelui unor aspecte semnificative

precum soț/soție, familie, muncă, prieteni, interese și partid politic;
• disponibilitate pentru relații pline de compasiune și iubire, fără posesivitate
sau gelozie;
• siguranța emoțională și acceptarea de sine sau toleranța la frustrare;
• orientare realistă față de ei înșiși și față de ceilalți;
• o înțelegere de sine adecvată privind propriile atribute dezirabile și
dezagreabile;

La fel ca Freud și Jung, Allport avertizează asupra faptului că adevărata înțelegere

de sine este greu de atins, fiind înșelătoare.

10
 APLICAȚII SUPLIMENTARE ALE TEORIEI LUI ALLPORT
Psihopatologia
Identifică diferențe de natură între sănătatea mentală si psihopatologie, individul sănătos fiind ghidat
de motivații conștiente și autonome funcțional iar nevroticul și psihoticul de motivații inconștiente.
Psihoterapia
Apreciază diverse tipuri de psihoterapie, consideră că răscolirea copilăriei nu rezolvă decât acele
comportamente care nu au devenit autonome funcțional și apreciază că scopul psihoterapiei ar trebui
să fie acela de a-l ajuta pe client să atingă cele șase criterii ale maturității.
Reforma socială
Psihologia ar trebui să ofere opinii circumspecte referitoare la problemele mondiale importante.
Religia
Psihologia nu poate nici aproba, nici dezaproba conceptele religioase, religia nu este în nici un caz întru
totul pozitivă.
Natura prejudecății
Psihologia prejudecății este o ostilitate irațională față de alți oameni numai datorită presupusei lor
apartenențe la un anumit grup...„un om inteligent a definit-o < a fi împotriva curentului, fără să fii la
curent>”

11
 Câțiva termeni importanți ai teoriei lui Allport

Abordarea idiografică - a studia cazul izolat pentru a descoperi acei factori care
conferă unicitate unui individ;
Abordare nomotetică - a studia grupuri de oameni pentru a descoperi principii
generale referitoare la comportamentul uman;
Autonomie funcțională – independența scopului motivelor adulte față de
corespondențele lor infantile;
Trăsătură personală (dispoziție personală) - similară ca definiție trăsăturii comune
însă este unică pentru fiecare individ;
Intenție - fuziunea dintre o dorință emoțională și un plan pentru a o satisface,
îndreptată spre un scop viitor;
Proprium - miezul unificator al personalității, similar cu „sinele” sau „eul”;
Trăsătură comună - un aspect structural și motivațional al personalității care inițiază
și dirijează forme consecvente de comportament precum prietenia, ambiția, etc.;
Valoare(orientare valorică)-o filosofie unificatoare ce conferă sens vieții individului;

12
 CRITICI ALE TEORIEI LUI ALLPORT
- Lipsa de putere explicativă;
- Raționamentul circular (existența unei trăsături fiind dedusă dintr-un
anumit comportament și folosită apoi pentru a explica acel
comportament);
- Incapacitatea de a explica de ce ne comportăm diferit în situații diferite;
- Luarea în considerare numai a suprafeței personalității, trăsăturile oferind
informații utile dar ele reprezintă doar un aspect superficial al
personalității;
- Negarea importanței primei copilării;
- Conceptul idiosincrastic și îndoielnic de autonomie funcțională;
- Susținerea unei abordări idiografice neștiințifice;
- Reliefarea exagerată a conștiinței și a aspectelor concrete ale personalității
și înțelegerea greșită a principiului freudian al plăcerii.
13
 CONTRIBUȚIA LUI ALLPORT LA STUDIUL PERSONALITĂȚII
- Cea mai semnificativă contribuție este constructul „trăsăturilor”, care s-a
dovedit a fi de o importanță majoră și a încurajat realizarea unui volum de
cercetări (ne putem raporta cu toții la trăsături precum timiditate și agresivitate, care par clare în
comparație cu complexul Oedip și inconștientul colectiv) ;
- Prezentarea motivației atât ca reducere a pulsiunii cât și ca argumentare a
pulsiunii (a compensat accentul excesiv pus de Freud asupra reducerii pulsiunii și cauzalității
pulsionale;
- Încercarea de a-și sprijini ideile pe cercetarea empirică, el a căutat în cercetare
și în analiza statistică un suport empiric pentru ideile sale iar A Study of Value
este un chestionar de personalitate respectat.
- Constituirea personalității ca parte integrantă a psihologiei teoretice prin
elaborarea primului manual pe această temă(1937) și relevarea faptului că
personalitatea poate fi conceptualizată și supusă investigației științifice;
- Scrierea unei lucrări importante despre prejudecată;

14
 BIBLIOGRAFIE
• M.C.Țuțu, 2007, Psihologia personalității, București, Editura Fundației România de
Mâine.
• Robert B.Ewen, 2012, Introducere în teoriile personalității, Editura TREI.
• Gordon W. Allport, 1991, Structura și dezvoltarea personalității, București, Editura
didactică și pedagogică.

Sursa foto
Pg.1 www.printerest.com

15