ȘOCUL

PROF.GEORGIANA CRISTEA
 ȘOCUL este o tulburare funcțională a întregului organism,ca răspuns la
acțiunea unui agent agresiv,în urma căreia se instalează anoxia țesuturilor și
acumularea produșilor de catabolism.
 Principalii factori etiologici care pot determina stările de șoc sunt :
 Hemoragiile
 Traumatismele
 Arsurile
 Electrocutarea
 Deshidratări masive
 IMA,Tamponada cardiacă,EPM,Septicemiile,Anafilaxia,unele cauze
neuroendocrine
TIPURI DE ȘOC :
-Șocul hipovolemic , provocat de pierderile de sânge sau de plasma.
-Șocul cardiogen apare prin scăderea funcției de pompă a
inimii(IMA,miocardite,tulburări de ritm,tamponada cardiacă,pneumotorax cu
supapă,embolii pulmonare)
-Șocul toxico-septic(infecțios)
-Șocul anafilactic
-Șocul neurogen apare după dureri intense.Traumatismele induc blocarea
sistemului nervos simpatic periferic.
 FACTORI FAVORIZANȚI :
 Oboseala
 Insomnia
 Starea de denutriție
 Frig
 Căldură excesivă
 TABLOUL CLINIC INDIFERENT DE FACTORII ETIOLOGICI:
 Tabloul clinic este precedat sau însoțit de simptomele bolii de bază
 Bolnavul de cele mai multe ori stă culcat în decubit dorsal,nemișcat,inert ,somnolent
 Faciesul este palid,acoperit de transpirații reci,cu privirea în gol
 Ochii încercănați și înfundați în orbite
 Buzele uscate,frecvent cianotice.
 Tegument rece și palid,uneori cianotic (marmorat),acoperit cu transpirație vâscoasă,rece.
 Cianoza unghiilor
 Tahicardie peste 100 pe minut.
 Hipotensiune
 Dispnee cu tahipnee și bătăi ale aripilor nasului
 Oligurie extremă până la anurie
 ȘOCUL TRAUMATIC
 Măsuri generale:
 Înlăturarea factorului șocogen:eliberarea victimei de sub acțiunea agentului
traumatizant,întreruperea curentului electric,înlăturarea agentului termic
 Aprecierea rapidă a stării F.V:
 Stabilirea pulsului la artera carotidă și femurală
 Stabilirea prezenței și eficienței mișcării respiratorii.Controlăm permeabilitatea
căilor aeriene ,la nevoie administrăm oxigen pe mască sau sondă nazofaringiană
 Evaluăm rapid leziunile,craniu,abdomen,torace,membre.
 Hemostază dacă este cazul
 Bolnavul va fi menținut cu membrele inferioare ridicate la 35,45grade(învelirea cu
pături)
 în spital:
 Puncționarea unei vene cu un ac de calibru mare urgent,pt.că în următoarea
perioadă de decompensare,venele vor deveni colabate
 Recoltarea sângelui pentru analize de laborator.
 Grup sanguin,alcoolemie,examene uzuale
 Refacerea volemiei cu : soluții macromoleculare(substituenți de plasmă dextran
40,70 sau marisang).Preîntâmpină hipoxia sau anoxia celulară
 Preparate de gelatină:marisang(plasmogel,haemacel) conțin și elecroliți
 Perfuzie cu 500-1000ml soluție înlocuitoare de plasmă va menține volemia
traumatizatului la care se adaugă electroliți
 Analgezice majore mialgin la care se adaugă diazepam
 Urmărirea FV , Oxigenoterapie
 ȘOCUL CARDIOGEN
 Dintre factorii etiologici care provoacă șocul cardiogen,cel mai important este
Infarctul de miocard.Șocul cardiogen se poate instala odată cu debutul infarctului
sau poate surveni în cursul evolutiei,situație în care hipotensiunea se instalează
progresiv.
 TABLOUL CLINIC
 Este precedat sau însoțit de semnele boliii de bază:
 Dureri precordiale
 Dispnee
 Anxietate
 Palid cu extremități cianotice,transpirații profuze,puls mic
 TA prăbușită
 PRIMUL AJUTOR
 Culcarea și sedarea bolnavului,combaterea durerii,factor de întreținere și
agravare a șocului
 Poziția ușor semișezând dacă tensiunea arterilă o permite(pericol de hipoxie
cerebrală)
 Sedative:1-2 tablete extraveral sau 1 diazepam
 Analgezice:fortral 10-30 mg(1fiolă are 30mg)
 Oxigenoterapie prin sondă nazofaringiană
 Controlul FV.în caz de stop cardiorespirator-reanimare.
 TRATAMENT ÎN SPITAL
 Bolnavul trebuie imobilizat la pat:decubit dorsal,cu membrele inferioare ușor ridicate
 În caz de dispnee severă sau edem pulmonar se ridică ușor planul patului,membrele
inferioare raman la orizontală.
 Monitorizarea permanentă a FV,culoarea ,temperatura tegumentului,diureza
 Analize de laborator pentru determinarea echilibrului acido-bazic,hematocritului,azotemiei
 Monitorizarea cu înregistrare continuă a E.K.G, T.A,determinarea presiunii venoase,det.PO2,a
O,PH plasmatic,excesul de baze,rezerva alcalină.
 Calmarea durerii cu ajutorul analgezicelor,morfina in principiu este contraindicată în șocul
cardiogen din cauza efectelor hipotensoare.(doze mici de morfina, mialgin,fortral dacă
durerea este severă)
 La bolnavii în șoc sever,care nu mai percep durerea se administrează anxiolitice
 Oxigenoterapie 6-8 l sondă nazofaringiană;intubație,ventilație mecanică
 Administrarea de lichide volemice
 Rolul asistentului medical este foarte important,trebuie să urmărească în
permanență semnele patologice și să anunțe medicul
 Optimizarea funcției de pompă cardiacă prin administrarea de dopamină și
alte cardiotonice
 Administrarea antiaritmicelor și a altor medicamente cardiace specifice
 Corectarea acidozei metabolice
 Administrarea de corticoizi
 ȘOCUL ANAFILACTIC
 Apare în cursul reacțiilor alergice imediate,grave
 Alergie medicamentoasă
 Înțepătură de insectă
 Alergie alimentară
În șocul anafilactic are loc o exudare mare de lichid de interstițiu care,alături de
vasodilatație determină prăbușirea tensiunii arteriale
 TABLOUL CLINIC:debut brusc
Stare de rău general
 Semne cutanate(erupții cu caracter acut)
 eriteme difuze,însoțite sau nu de prurit
 Urticarie
 Edem al pleoapei,al feței
Manifestări respiratorii:
 edem laringian
 IRA
 Crize de dispnee cu respirație șuierătoare,provocate de bronhoconstricție
Tulburări cardiovascualare
 hTA,tahicardie
 Cianoză,tuse
Tulburări neurologice
 Anxietate,acufene,vertij
 Uneori convulsii,comă
Manifestări digestive
 Greață,vărsături,dureri abdominale,diaree
 CONDUITĂ DE URGENȚĂ
 Aplicarea de garouri .ligatura deasupra locului inoculării.în jurul locului
inoculat se injectează 1mg adrenalină diluat in 10 ml ser fiziologic.
 Garoul strâns,pentru a bloca întoarcerea venoasă,desfacut 2-3 minute la
interval de 10-15 minute
 Poziția Trendelemburg pentru a bloca ischemia și leziunile cerebrale
ireversibile.
 Adrenalina este medicamentul de elecție în șocul anafilactic.
 0,5-1mg subcutanat.se poate administra și IM.În cazuri grave-I.V foarte lent
 Corticoizi ,numai după administrarea de adrenalină, HHC ca doză de atac
intravenos lent
 Lichide volemice :dextran 70 în cantitate 500-1000 ml la care se adaugă o
cantitate dublă sau triplă de ser glucozat
 Oxigenoterapie
 Miofilin în cazuri de bronhoconstricție severă,lent i.v
 IOT în caz de spasm laringian, bronhospasm prelungit pentru combaterea
hipoxiei,însoțită de cianoză generalizată.
 Traheostomie,dacă nu se poate aplica IOT
 Antihistamine cu rol preventiv, nu curativ.
 FOARTE IMPORTANT:
 Bolnavul va ramâne sub supraveghere clinică 24 de ore,șocul putând
recidiva.
 ȘOCUL SEPTIC

 În urma pătrunderii bruște în circulație a unor bacterii,toxine se instalează

insuficiența vasculară acută.
 ETIOLOGIE
 este provocat îndeosebi de :bacterii Gram negative ,enterobacterii:E
coli,Proteus,Klebsiela,Salmonela,Shighella,Brucella,Clostridium..și bacterii Gram
pozitive ,îndeosebi stafilococi prin endotoxine și exotoxine eliberate,care exercită
un efect complex vasoactiv și citotoxic
 Pe primul loc se situează șocurile care-și au originea în infecțiile urogenitale
(trecerea spontană sau prin intervenții chirurgicale sau manevre exploratoare)
 Pe locul doi –infecțiile generalizate cu punct de plecare tractul intestinal,căi
biliare sau aparatul bronhopulmonar.
 SIMTOMATOLOGIE:
 Prezența unei infecții locale sau generale
 Scăderea tensiunii arteriale
 Tegument la început uscat și cald ,apoi umed și rece
 Extremități cianotice
 Oligoanurie
 Șocul septic evaluează în 3 STADII:
 Stadiul I-perioada de hipotensiune caldă sau șoc hiperdinamic sau compensat.
 Hipertermie,hipotensiune arterială,tahicardie,tahipnee,tegument uscat și
cald,anxietate
 Stadiul II -perioada de hipotensiune rece sau șoc hipodinamic sau
decompensat
 Agitație sau somnolență,tulburări psihice,TA
scăzută,tahipnee,tahicardie,tegument umed și rece,extremități
cianotice,oligoanurie
 Stadiul III -șoc ireversibil
 Hipotermie,stupoare,confuzie,comă,prăbușirea TA și tulburări metabolice
maxime
 TRATAMENT
 Recoltări necesare pentru diagnosticul bacteriologic
 Asistentul medical trebuie să respecte cu strictețe măsurile de asepsie
 Antibiotice în funcție de germenul izolat,conform antibiogramei.
 Corectarea tulburărilor hemodinamice cu:dextran 40,plasmă,sânge,soluții electrolitice
 Oxigenoterapie 8-10 l/minut.
 Alte medicamente care se recomandă la nevoie:dopamină,corticosteroizi,medicație
vasoactivă ,heparină,în caz de coagulare intravasculară diseminată=CIVD,combaterea
acidozei metabolice cu soluții de bicarbonat 8,4 la sută
OBLIGATORIU:
 Îndepărtarea sursei de infecție prin intervenție chirurgicală(când este cunoscută și abordabilă
chirurgical)
 DE REȚINUT:
 Asistentul medical trebuie să fie conștient că de promptitudinea și
corectitudinea cu care execută recomandările medicului depinde în mare
măsură succesul terapeutic.