Pedagogia Waldorf
Pedagogia Waldorf
• are la bază concepţia pedagogică şi antropsofică a lui Rudolf Steiner despre om şi lume, despre
existenţa unor elemente suprasensibile constitutive ale fiinţei umane, dincolo de corpul fizic.
• Natura ascunsă a omului are umătoarele elemente: corpul fizic (legile lumii fizice-minerale), corpul
vieţii-corpul eteric (purtător al forţelor vieţii), corpul senzaţiei-corpul astral (purtătorul durerii, al
plăcerii şi pasiunilor) şi corpul Eu-lui (propriu omului, purtătorul sufletului omenesc superior).
• Steiner considera că trupul este supus legilor eredităţii, sufletul e supus destinului şi spiritul e supus
legilor reîntrupării. Pedagogia Waldorf „ îl ajută pe educator să vadă ce este, de fapt individul: un
trup purtător de viaţă care conlucrează cu un suflet purtător de spirit, iar pe elev, să găsească
relaţiă potrivită dintre trupesc şi sufletesc, dintre individualitatea proprie şi mediul natural.”
Pedagogia Waldorf
• Pedagogia Waldorf porneşte de la copil şi are ca
obiectiv dezvoltarea potenţialului individual al fiecărui
copil, din interior întrucât “omul nu poate trăi decât în
activitatea interioară”(Albulescu I., 2009, pg.384).
• Înnoirea artei pedagogico-didactice prin ştiinţa spirituala (14 conferinţe Basel, 1920)