Sunteți pe pagina 1din 14

POLITICA

BUGETARĂ A
ROMÂNIEI

MUNTEAN MĂDĂLINA-MARIA
DEFINIȚIE

Politica bugetară reprezintă ansamblul de măsuri referitoare la veniturile şi la


cheltuielile bugetare, la izvoarele de venituri şi la capacitatea lor, la categoriile de
cheltuieli bugetare şi la ponderea lor, la echilibrul bugetar.
Politica bugetară are în vedere dezvoltarea economico-socială a ţării, creşterea
produsului naţional brut, menţinerea echilibrului economic, financiar, monetar,
păstrarea independenţei naţionale.
PRINCIPIILE POLITICII BUGETARE :

1. Principiul minimizării costului colectării veniturilor


bugetare
2. Principiul fundamentării cheltuielii publice
3. Principiul performanţei cheltuielii publice
4. Principiul trasabilităţii banului public
5. Principiul egalităţii de tratament a fondurilor publice
6. Principiul bugetizării multianuale
Indicatori bugetari

Soldul bugetar efectiv- indicator direct pentru exprimarea obiectivului


bugetar.
Indicatori ai acţiunii deliberate- aceşti indicatori permit disocierea
soldului bugetar efectiv într-o componentă discreţionară.
Indicatorii impactului final- aceştia vizează aprecierea incidenţei
politicii bugetare asupra obiectivelor de politică economică: creşterea PIB,
, inflaţia, soldul extern.
Tipologia politicilor bugetare

Politica bugetară a relansării- Acest efect multiplicator


vizează conexiunea dintre variaţiile cheltuielilor publice şi variaţiile
activităţii economice. În perioada de recesiune în loc să se restrângă
cheltuielile publice, guvernele trebuie să le majoreze, susţinându-se
doctrina că deficitul bugetar trebuie menţinut până la revenire la
ocuparea deplină.
Politica bugetară a creşterii echilibrate
Politica bugetară a stagflaţiei- Restricţiile bugetare destinate reducerii inflaţiei
pot ameliora competitivitatea întreprinderilor, cu condiţia ca prin reconstrucţia
bugetară să se asigure un grad de suportabilitate a şomajului acceptabil.
Politica bugetară a ofertei- Din punct de vedere bugetar, orice diminuare a
ratei de impozitare creşte oferta de factori, deci producţia oferită, majorând baza
de impozitare, şi deci creând posibilitatea majorării încasărilor bugetare.
POLITICA BUGETARĂ ÎN PERIOADA POST-DECEMBRISTĂ
România a pornit în tranziţie, dintr-o economie de stat supra-centralizată în
economie de piaţă funcţională cu un handicap major şi a avut mari probleme în
a se desprinde de trecut, deşi populaţia, aproape în totalitate a fost de acord cu
schimbarea regimului. Astfel, economia a evoluat sinuos, cu momente de avânt
urmate de prăbuşiri, cu mari fluctuaţii ale producţiei şi cu inflaţie înaltă
persistentă.
Criza financiară şi economică globală a fost factorul care a declanşat procesul
de ajustare a unor dezechilibre macroeconomice acumulate în România până la
sfârşitul anului 2008. Deficitul de cont curent şi deficitul bugetar au fost două
dezechilibre structurale majore care au creat o vulnerabilitate ridicată pentru
economie şi care explică amploarea contracţiei economice în România în
perioada 2009-2010.
Politica fiscal-bugetară în România în perioada pre-criză a fost una prociclică,
caracterizată de o dominanţă a considerentelor politice pe termen scurt, fără a
acorda prea multă atenţie consecinţelor asupra sustenabilităţii finanţelor publice
pe termen mediu şi lung.
Planificarea bugetară pe anii 2018 -2020 a fost stabilită pe baza:
• Măsurilor de relaxare fiscală începute în perioada 2015-2016 în scopul
stimulării creșterii economice și continuate prin actele normative adoptate în
anul 2017 prin care s-au reglementat măsuri în domeniul salarizării
personalului din sectorul bugetar, legislația în domeniul drepturilor cu caracter
social, legislația în domeniul pensiilor, cu impact suplimentar asupra
cheltuielilor de personal, a celor cu asistența socială și care au avut efect și în
anul 2018;
• Măsurilor fiscal-bugetare din Programul de Guvernare, măsuri care vor avea
un impact major asupra evoluției cadrului macroeconomic, precum și asupra
veniturilor, cheltuielilor și deficitului bugetar pentru anul 2018 și perioada
2019-2021.
• Veniturile bugetare pentru anul 2018 au reprezentat
31,7% din PIB, 31,9% în anul 2019 urmând ca în anul 2020
să reprezinte 32% din PIB, evoluție determinată de evoluția
indicatorilor macroeconomici pe orizontul de referentă,
precum și de actele normative adoptate până la acest
moment.
• Cheltuielile bugetare pentru anul 2018 au reprezentat
34,6% din PIB, ajungând în anul 2019 la 34,4% din PIB și
33,8% în 2020, în condițiile în care cheltuielile cu
investițiile cresc cu 0,8 puncte procentuale în 2020 față de
2018.
În perioada 2016-2020 cheltuielile de investiții s-au situat în permanență peste
nivelul deficitului bugetar, deși se constată o adâncire a deficitului in anul 2016,
acesta intră pe traiectoria de ajustare începând cu anul 2019.
STRATEGIA BUGETARĂ PE ANII 2018-2020
1. Stimularea, continuarea, consolidarea și menținerea unei creșteri
economice inteligente, sustenabile și incluzive, de natură a furniza
premisele consolidării unui stat puternic, proactiv și a unei societăți
echilibrate, pentru a mări încrederea investitorilor în economia
românească
2. Alocarea unor sume importante pentru sustinerea investițiilor publice
prin prioritizarea investițiilor publice semnificative pentru asigurarea
infrastructurii şi serviciilor, pentru îmbunătăţirea calităţii vieţii cu
efect multiplicator şi aport direct la formarea brută de capital fix
3. Crearea unei politici fiscale predictibile pentru stustinerea mediului de
afaceri și stimularea investițiilor in sectoarele cu valoare adaugată
ridicată, simplificarea fiscalității, care să creeze premisa unei creșteri
economice sustenabile;
4.Măsuri adoptate de Guvern privind stimularea consumului prin
adoptarea unor măsuri salariale, concomitent cu adoptarea unor măsuri
sociale pentru asigurarea protecției sociale și securității sociale pentru
persoane vârstnice, pensionari, studenți și categoriile cele mai
vulnerabile.
5.Dezvoltarea şi diversificarea instrumentelor de management al
datoriei publice
6. Îmbunătățirea, aplicarea și consolidarea guvernanței bugetare,
creșterea transparenței bugetare și eficientizarea cheltuielilor publice
CONCLUZII
Analiza politicii bugetare ne permite să observăm cât de mult cheltuieşte
statul şi cum sunt finanţate cheltuielile sale. De asemenea arată cât de mult
se implică statul în economie şi în viaţa socială, capabilitatea economiei
naţionale de a contribui la constituirea resurselor financiare la dispoziţia
statului, precum şi modul de gestionare a lor.
Bugetul de stat influenţează funcţionarea statului prin intermediul politicii
bugetare, adică prin nivelul veniturilor fiscale şi a cheltuielilor publice
conţinute în acesta.
BIBLIOGRAFIE
http://discutii.mfinante.ro/static/10/Mfp/transparenta/SFB2018_2020_29n
ov2017.pdf
http://academiacomerciala.ro/cursuri/Finante%20si%20Banci
http://discutii.mfinante.ro