Bullying-ul

ca formă de violență
Direcția Învățământ Hâncești
05 decembrie, 2017
Obiective:
Conștientizarea factorilor, caracteristicilor,
semnelor și consecințelor fenomenului
tachinării/intimidătii între semeni în
instituția de învățământ;
Identificarea strategiilor și metodelor de
prevenire a tachinării între semeni;
Determinarea rolurilor și responsabilităților
personalului instituției în prevenirea și
protecția copilului față de violență
AGENDA
 Introducere. Prezentarea agendei și a obiectivelor.
 09.00 – 09.15
 Factorii care determină tachinarea/ intimidarea între semeni.
 09. 15 –09.45
 Definirea fenomenului tachinării: caracteristici, semne, consecințe.
 09.45 – 10.45
 Strategii și metode de prevenire a tachinării între semeni.
 10.45 – 11.30
 Roluri și responsabilități în prevenirea și protecția copilului față de
violență în instituția de învățământ.
 11.30 – 12.30
 Cerințe pentru elaborarea Raportului privind cazurile suspecte de
violență față de copil pentru semestru I, anul de studii 2017-2018.
 Planificarea activităților de informare a personalului în instituțiile de
învățământ.
 12.30-13.00
 Evaluarea seminarului
Termeni cheie:
HĂRȚUÍ,  1.  A necăji pe cineva cu tot felul de
neplăceri, probleme, întrebări etc., a nu lăsa în pace pe
cineva; a cicăli, a sâcâi, a pisa.  2.  A desfășura atacuri
scurte și repetate asupra inamicului cu scopul de a-i
provoca panică și de a nu-i permite deplasarea,
pregătirea unor acțiuni de luptă, aprovizionarea
etc. 3.  A purta discuții repetate și contradictorii cu
cineva, a se lua la ceartă sau la bătaie; a se încăiera.
Termeni cheie:
 A TACHINÁ,  I.  A contraria pe cineva în lucruri mărunte,
a necăji în glumă, a glumi pe socoteala unei persoane cu
însăși acea persoană.
Copilul este victima glumelor răutăceoase,
etichetelor și poreclelor umilitoare;
 INTIMIDÁ,  I.  (Cu privire la o persoană) A face să devină
timid, a insufla teamă; a speria, a încurca, a zăpăci; a fi
cuprins de un sentiment de rușine, genă;
 AMENINȚÁRE,  1. Manifestare, prin vorbe, gesturi etc., a
intenției de a pricinui (cuiva) o neplăcere, un rău.
 EXCLÚDERE s. eliminare, îndepărtare,
înlăturare, scoatere în mod intenționat.
 CE ESTE BULLYING-UL?
Rădăcinile etimologice ale cuvântului bullying
se pot regăsi în secolul XVI, când “my bully”
însemna “dragul meu”, “iubitul meu”, venind
din cuvântul danez boele

În secoul XX acest cuvânt a dobândit definițiile

academice folosite astăzi. Ca verb, to bully
înseamnă: a intimida, a speria, a domina,
printre altele.

„Bully” este o persoană care își folosește

puterea și tăria sa pentru a speria sau răni
persoanele mai slabe (Oxford Advanced
Learners Dictionary, 2016)
 Termenul „bullying” sau „hărțuire” se
folosește atunci când violența capătă un
caracter sistematic și urmărește scopul de a
întări puterea și autoritatea abuzatorului/
agresorului pe seama umilirii și devalorizării
victimei în ochii proprii și în ochii celor din jur
.Bullying – engl. bully – huligan, bătăuș,
certăreț, brută, violator.

 Bullying-ul se manifestă prin aplicarea

repetată de către o persoană sau un grup de
persoane a diverselor tipuri de violență și
intimidare față de o persoană care nu se
poate apăra.

 Atunci când doi elevi cu capacități fizice

egale se ceartă sau se luptă, fac glume într-o
formă prietenească și jucăușă, nu este vorba
despre bullying. Bullying-ul întotdeauna
urmărește scopul de a hărțui victima, de a-i
provoca frică, a o demoraliza, umili, supune
 Aspecte specifice ale
bullying-ului
 Bullying-ul este asimetric: pe de o parte se află
abuzatorul/agresorul, care deține puterea în formă
de forță fizică și/ sau psihologică, iar pe de altă
parte – victima, care nu deține o asemenea putere
și are nevoie acută de susținerea și ajutorul altor
personae
 Bullying-ul este aplicat persoanei alese drept țintă în
mod intenționat și este orientat spre a-i provoca
suferințe fizice și sufletești
 Bullying-ul subminează încrederea victimei în forțele
proprii, îi distruge sănătatea, stima de sine și
demnitatea umană
 Bullying-ul este un proces de grup, care implică, pe
lângă abuzator/agresor și victimă, martorii violenței
– întreaga clasă sau tot grupul unde acesta are loc
 Bullying-ul niciodată nu se oprește de la sine:
victimele, inițiatorul și martorii bullying-ului
întotdeauna au nevoie de protecție și ajutor
BULLYING-UL IMPLICĂ
„O dorință de a răni + acțiune
dureroasă + dezechilibru de
putere + (tipic) repetiție +
utilizarea nedreaptă a puterii +
plăcere evidentă din partea
agresorului + sentiment de
opresiune din partea victimei.”
(Rigby, 2002)
Manifestările bullying-ului
 fizice: bătăi, îmbrânceli, deposedării de bunuri sau
deteriorarea lor, umilirii (de exemplu, prin impunerea
persoanei să îndeplinească acțiuni umilitoare sau
acte de violență în raport cu terțe persoane)
 verbale: cuvinte jignitoare, poreclirii sau luării
sistematice în derâdere pentru unele caracteristici
deosebite ale persoanei: aspect exterior, manieră de
vorbire, îmbrăcare, mers, mimică, gesturi, inclusiv
provocate de boală sau dizabilitate (balbism,
șchiopătat)
 Bullying-ul indirect se manifestă prin acțiuni mai
puțin vizibile – comportament manipulator:
diseminarea informațiilor false, bârfelor, zvonurilor,
excluderea persoanei din cercul de comunicare, din
activități și jocuri comune, respingerea, ignorarea,
boicotul.
Comunicare online și bullying
• Bullying-ul cibernetic denotă utilizarea
mediilor electronice (Internet, telefoane
inteligente, email-uri, Facebook și rețele
sociale, programe de mesaje text/chat, ex.
WhatsApp, platforme foto și video și pagini
de internet) pentru a răni o altă persoană.
• Acestea pot include mesaje de intimidare,
insulte, hărțuire sexuală sau ridiculizare și
ocară. În contrast cu bullying-ul tradițional, o
trăsătură comună a acestora este
anonimatul frecvent al agresorilor cibernetici
Cyber grooming
Cyber grooming este un alt fenomen al
erei digitale cu o întindere și consecințe
îngrijorătoare - folosirea Internetului pentru
inițerea de contacte (virtuale), hărțuire
sexuală și posibil abuzul sexual al copiilor și
al tinerilor (Unabhängiger Beauftragter für
Fragen des sexuellen Kindesmissbrauchs,
2015)
Câteva alte fenomene cum ar fi
sexismul cibernetic, misoginismul
cibernetic și mesajele erotice
(sexting) (Consiliul Europei, 2013) au
multe lucruri în comun – toate se
bazează pe stereotipuri de gen adânc
înrădăcinate.
Concentrate în general pe perspectiva
că în contextele sociale și culturale
particulare, ideile despre ce sunt sau
ce ar trebui să fie femeile (fetele) și
bărbații (băieții), stereotipurile pot fi, în
același timp, prescriptive în mod rigid.
Bullying-ul trece prin câteva
etape
• Prima etapă: formarea grupării. În colectivul
de copii și adolescenți se poate forma un grup
de „susținători” ai unui „lider” care tinde spre
autoafirmare prin demonstrarea forței fizice
sau alte acțiuni violente.
• La a doua etapă conflictul se încinge.
Neimplicarea profesorilor, indiferența colegilor
de clasă permit repetarea acțiunilor violente, în
timp ce elevul abuzat pierde treptat
capacitatea și voința de a opune rezistență.
Vulnerabilitatea victimei provoacă atacurile
ulterioare
Etapa a treia: comportamentul distructiv. Statutul
de victimă se fixează definitiv de elevul supus
atacurilor în mod sistematic. Cei din jur,
obișnuindu-se cu insultele permanente la adresa
persoanei, o învinuiesc pe ea pentru situația
creată. Victima însăși începe să creadă că e
vinovată pentru că este batjocorită, nu mai poate
face față situației cu propriile puteri, este
deprimată, speriată și demoralizată

A patra etapă: izgonirea. Victima, adusă la

marginea disperării și a sentimentului de
singurătate, tinde să evite întâlnirile cu
agresorul/abuzatorul și traumatizarea
suplimentară, începe să lipsească episodic de la
ore sau nu mai frecventează instituția de
învățământ în general
CINE ESTE IMPLICAT ÎN
BULLYING?
CINE ESTE IMPLICAT ÎN
BULLYING?

Într-un „cerc de
bullying” tipic
sunt implicați o
gamă întreagă
de protagoniști

Distribuția
rolurilor nu este
statică, rolurile
se pot schimba
în mod dinamic
între elevii care
interacționează
Cum putem recunoaște că un copil este
agresat?
FIȚI VIGILENȚI ȘI URMĂRIȚI SIMPTOMELE SITUAȚIILOR ÎN CARE UN ELEV:
 Lipsește des de la școală sau întârzie;
 Are probleme cu temele școlare și o scădere vizibilă a notelor;
 Este deseori singur și exclus de către restul elevilor din
activitățile de grup în timpul pauzelor;
 Este pârît și nu este luat în serios de către ceilalți, de ex.:
neapreciat din cauza aspectului său;
 Este ales ultimul în jocurile de echipă;
 Devine retras, pare supărat, nefericit, încordat, înlăcrimat,
abătut sau neajutorat;
 Arată semne de schimbări neașteptate de dispoziție, de ex.:
este tăcut, ursuz, retras;
 Devine deosebit de emoționat când trebuie să vorbească în
fața întregii clase;
 Apare cu tăieturi, contuzii sau alte leziuni inexplicabile, haine
sau obiecte personale rupte sau deteriorate;
 Deseori stă în apropierea unui adult.
 Refuză să spună ce nu este în regulă.
• victimelor violenței le este caracteristică
lipsa încrederii în sine, autoaprecierea
scăzută, sensibilitatea sporită la dificultățile
și obstacolele vieții, anxietatea personală și
situațională înaltă, incapacitatea de a se
opune violenței, de a se autoapăra și a
comunica eficient cu semenii. Adesea
aceștia sunt copii și adolescenți cu puteri
fizice reduse sau sfioși, care nu pot
demonstra încredere și nu-și pot ascunde
anxietatea și frica
 Cum putem recunoaște că un copil este implicat
în bullying ca agresor?
 Copiii care agresează alți copii sunt de obicei nesiguri, se tem
și au în istoric traume interne, care nu sunt gestionate adecvat
în familiile lor;

 Cele mai des întâlnite caracteristici ale copiilor înclinați să îi

agreseze pe alții sunt: o nevoie de un statut, de putere mai
mare, o dorință puternică de a controla și domina,
impulsivitate, lipsa empatiei, căutarea recunoașterii statutului
lor de persoane care dau tonul, plăcerea provocată de vederea
victimei oprimate;

 Unii copii pun o „armură de agresor” pentru a-și ascunde

slăbiciunile și pentru a evita să devină victime. Masca unui
agresor este un scut care îi ascunde interiorul vulnerabil.
Majoritatea agresorilor altor persoane au fost victime ale
violenței în copilărie
 Consecințele violenței
Pentru victime:
prejudicii psihologice, manifestate prin
scăderea autoaprecierii și stimei de sine,
creșterea nivelului anxietății (situative și
personale), dezvoltarea stărilor depressive;
pierd cu timpul capacitatea de autoapărare,
unii își formează complexul vinovăției;
închiderea, diminuarea activismului, frica,
tendința de a evita comunicarea cu cei din
jur și cu prietenii, refuzul de a povesti ce se
întâmplă;
riscul înalt al comportamentului suicidar ;
Absenteismul școlar;
Pentru martori (observatori, spectatori):
din cauza inacțiunii sau a incapacității lor de a
opri violența, au sentimente de vină și temeri
că se pot pomeni în locul victimei;
se simt neajutorați ;
când violența nu este oprită imediat și este
lăsată să se repete, o parte din martori încep să
dorească asocierea cu puterea (agresorul/
abuzatorul), nu cu lipsa ei (victima);
se formează toleranță la agresivitate;
Pentru autorii actelor de violență:
 violența devine modalitate de comunicare a
agresorului/abuzatorului cu cei din jur și la
vârsta adultă ;
 probleme comportamentale;
 reușită școlară mai joasă;
 sunt pasibili de sancțiuni administrative sau
penale pentru actele de violență comise;
 riscă să fie pedepsit fizic acasă, dacă părinții
sunt informați despre comportamentul său;
Pentru instituția de învățământ:
când administrația instituției de învățământ are un stil
autoritar de conducere, tinde să controleze dur toate aspectele
vieții școlare, asemenea control ține colectivul pedagogic și
elevii în tensiune, dar nu-i scutește de violență, ci, dimpotrivă,
stimulează la elevi formarea modelelor de comportament
agresiv, îndreptat împotriva semenilor și pedagogilor
administrația instituției de învățământ și profesorii deleagă
înșiși inițiatorilor violenței responsabilitatea pentru menținerea
unei ordini aparente, preocupându-se în principal de
camuflarea cazurilor ce au loc în școală
în asemenea situații, elevii simt clar că profesorii nu fac
nimic, îi percep ca pe niște persoane ce nu controlează situația
și, respectiv, nu au resurse pentru protecția și susținerea
victimelor
victimele violenței încep să absenteze de la ore, se transferă
în alte instituții sau abandonează studiile
toți elevii suportă consecințele situației nefavorabile din
școală
conflicte cu părinții și la distanțarea lor de școală/colegiu
Cum poti vorbi copilului tău sau elevilor tăi despre
acest subiect?

 Spune-le in cuvinte simple ce inseamnă bullying-ul: atunci când un copil

este in mod repetat și intenționat umilit, agresat, ironizat sau respins
de alti copii.
 Căutați impreună exemple de acțiuni care intră in sfera acestui
fenomen.
 Explicați elevilor că bullying-ul nu este distractiv, nu este „cool” si nu
este, niciodata, o modalitate prin care un copil își poate exprima
superioritatea față de un altul. Dimpotrivă, de multe ori, agresorii își
manifestă prin bullying propriile probleme emoționale sau lipsa unor
abilitati sociale si de comunicare.
 Vorbiți copiilor despre efectele devastatoare pe care le are bullying-ul
asupra victimelor sale si indeamna-ții sa nu participe niciodata la
umilirea unui alt copil si sa ia apararea celor care sunt victime ale
bullying-ului. Bullying-ul in copilarie are efecte negative asupra copilului
care este victima pe termen scurt (ii sunt afectate increderea in sine,
stima de sine, rezultatele scolare, dispozitia emotionala), mediu (creste
riscul de suicid) si lung (copiii care au fost victime ale bullying-ului risca
la maturitate sa dezvolte probleme de sanatate mintala care sa
necesite tratament psihiatric). Nici copiii agresori nu sunt scutiti de
efectele negative ale acestui fenomen. Copiii agresori, care nu sunt
ajutati sa renunte la acest comportament in copilarie, tind sa aiba
comportamente antisociale si de relationare si la maturitate.
 Explica-le copiilor ca oamenii cu adevarat puternici ii
ajuta pe ceilalti sa se ridice, nu ii doboara si nu ii
lovesc atunci cand acestia se afla la pamant.
 Incurajand in familie, dar si la scoala,
comportamentele de cooperare, ajutor reciproc,
acceptare a diferentelor dintre copii (fizice, dar si
psihologice), putem creste sansele ca propriii copii
sau elevi sa nu devina victime sau agresori. 
 Nu in ultimul rand, este bine sa retii ca atat parintii,
cat si cadrele didactice reprezinta modele pentru
copii, asa ca gestionarea furiei si a frustrarii este
esentiala pentru adultii care interactioneaza cu cei
mici.  Evita etichetarile, violenta verbala si
intimidarea in relatia cu copiii. Invata sa comunici
nonviolent, pentru a oferi copilului sau elevilor tai un
model de comunicare eficienta.
Recomandări pentru
prevenirea și combaterea
bullying-ului
 Includerea unor luări de poziție explicite anti-bullying și
antidiscriminare în regulamentele de ordine internă ale
instituțiilor educaționale și în Codul de etică ale
profesorilor;
 E necesar să existe proceduri anti-bullying clare și
explicite la nivelul fiecărei școli;
 Asigurarea de sprijin(instruire, informații și materiale
didactice) pentru profesori și echipa managerială astfel
încât aceștea să recunoască și să poată răspunde
adecvat bullying-ului, discriminării, violenței.
 Creșterea capacității psihologilor școlari de a aborda
teme ca bullying-ul, discriminarea, violența.
 .....
  Politica de
protecție acopilului
în instituția de
învățământ