RESUSCITAREA

CARDIOCEREBRALĂ DE
BAZĂ LA COPIL ȘI SUGAR
 Obiective
• Să recunoască pacientul în stop cardio-respirator
• Să cunoască situațiile care pot duce la stop cardio-respirator
• Să descrie elementele suportului vital bazal
• Să descrie poziția laterală de siguranță -principii
 Suportul vital de bază pediatric

Suport vital de bază (SVBP)

- menţinerea deschisă a căilor aeriene, asigurarea
respiraţiei şi a circulaţiei fără a folosi echipamente

Suport vital avansat (SVAP)

- asigurarea căii aeriene, a respiraţiei şi a circulaţiei cu
ajutorul echipamentelor
Clasificarea vârstelor pediatrice

- nou-născut: 0-28 de zile

- sugar: 29 de zile-1 an
- copil mic: 1-3 ani
- preşcolar: 3-6 ani
- şcolar: 6-12 ani
- adolescent: 12-18 ani
Stopul cardio-respirator la copil / sugar
• Rareori un eveniment brusc instalat

• Urmarea deteriorării progresive a funcţiei respiratorii şi cardio-circulatorii

• Insuficienţa respiratorie şi cardio-circulatorie pot debuta ca entităţi clinice

distincte

• Tabloul clinic final în absenţa tratamentului adecvat sau a răspunsului la

tratament este de insuficienţă cardio-respiratorie şi ulterior stop cardio-
respirator
 Instalarea stopului cardio-respirator poate fi prevenită în cele mai
multe cazuri.

Stopul cardiac secundar apare în evoluţia şocului sau a insuficienţei

respiratorii

Stopul cardiac primar apare în cazul malformaţiilor cardiace

complexe, miocardită, cardiomiopatii

• Ischemia multisistemică deja instalată → resuscitare fără succes

Epidemiologia stopului cardio-respirator la
copil / sugar
Cauze multiple

Insuficienţă Insuficienţă cardio-

respiratorie circulatorie (şoc)
Hipoxemie
Insuficienţă cardio-respiratorie Acidoză

STOP CARDIO-RESPIRATOR
 Suportul vital de bază pediatric

Algoritm de resuscitare:
• Simplu, ușor de învățat
• Aplicabil în majoritatea circumstanțelor
• Evaluarea victimei – simplă și rapidă

1. RESPONSIVITATE
2. ABSENȚA RESPIRAȚIEI
 Suportul vital de bază pediatric
1.Se asigură securitatea salvatorului şi a victimei

2.Se evaluează starea de conştienţă a pacientului

 Se mişcă uşor victima şi se vorbeşte cu aceasta

 Există mişcări active ale victimei? Plânge sau respiră
spontan?
 Verificarea responsivității

Răspunde - Plânge sau se NU răspunde

mobilizează
• Se dă la mamă sugarul • Se începe SVB
• Evaluăm eventualele leziuni

10
 Verificarea responsivității
Pacient inconștient

• Se începe SVBP și se continuă cu SVAP

• Se așează pacientul în decubit dorsal

Atenție la pacienții cu trauma!

11
 Suportul vital de bază pediatric
3.Deschiderea căilor aeriene:

• Extensia capului
• Ridicarea mandibulei
• Subluxaţia mandibulei

La pacientul traumatizat – subluxaţia mandibulei

Sugar – poziţie neutră (sul sub umeri)

12
 Extensia capului și ridicarea mandibulei

- Plasaţi o mână pe fruntea copilului şi basculaţi uşor capul pe spate până

ajunge în pozitie neutră.

Hiperextensia capului produce obstrucţia traheei.

- Plasaţi degetele celeilalte mâini (cu excepţia policelui) sub bărbie şi

ridicaţi mandibula în sus și în afară.

13
- Aveţi grijă să nu închideţi gura victimei sau să comprimaţi ţesuturile
moi din regiunea submentonieră.

Dacă vedem:
- un corp străin
- secreţii se îndepărtează
- lichid de vărsătură

14
15
16
17
 Nou-născut, sugar : extremitatea cefalică este proeminentă → sul
sub umeri pentru a-l pune în poziţie neutră

18
 Subluxaţia mandibulei

• 2-3 degete plasate sub unghiul mandibulei - se ridică mandibula

• Cu policele, bilateral, se deschide cavitatea bucală

• Palmele plasate pe cap menţin capul în extensie

19
20
 La pacientul traumatizat – subluxaţia mandibulei – poate fi
completată cu uşoara extensie a capului, dacă un al doilea resuscitator
stabilizează coloana cervicală

21
 4. Verificarea respirației
- Căile aeriene se menţin deschise.
Evaluarea se face în maxim 10 sec

• Privești - expansiunea toracelui şi abdomenului

• Asculți - zgomotele produse de victimă în
expir la nivelul nasului şi cavităţii bucale
• Simți - aerul expirat pe obrazul salvatorului

22
23
 Copilul RESPIRĂ și nu există suspiciune de traumă:

• Poziţia laterală de siguranţă (la copilul mare este identică cu

a adultului):

• Menţine căile aeriene deschise

• Scade riscul de aspiraţie
• Lichidele din cavitatea bucală drenează liber
• Stabilă

Reevaluarea periodică a pacientului.

24
25
 Copilul NU RESPIRĂ - Se efectuează 5 ventilații

Copil

Sugar

26
Se caută semnele prezenţei circulaţiei:

• mişcări active prezente

• respiraţie normală

• tuse declanşată de tentativa de ventilaţie

27
Se va utiliza protocolul de SVB pediatric:
 5 ventilaţii iniţiale apoi
 15 compresiuni / 2 ventilaţii

Se pot utiliza 30 compresiuni / 2 ventilaţii dacă:

 există un singur resuscitator şi trecerea de la compresiuni la
ventilaţii se face cu dificultate
 Compresiunile toracice

- Se localizează unghiul dintre apendicele xifoid şi ultima coastă

- Compresiunile se efectuează pe stern, la 1 deget deasupra acestui
reper (se evită compresiunile la nivelul abdomenului)
- În 1/3 inferioară a sternului
- Frecvenţa = 100 / min
- Profunzimea compresiunilor = 1/3 din înălţimea toracelui
• Între compresiuni, toracele trebuie să revină la poziţia iniţială
Copilul trebuie poziţionat în decubit dorsal, pe o suprafaţă tare și
plană.

Alte suprafeţe de compresiune:

Antebraţul şi palma resuscitatorului (capul copilului este lăsat să
cadă puţin pe spate deschizând căile aeriene).
Degetele resuscitatorului de la ambele mâini.
Compresiunile toracice la sugar

•Compresiunea cu
2 degete – 1
resuscitator

•În 1/3 inferioară a

sternului → sub
linia
intermamelonară
 Compresiunile toracice la sugar,
2 resuscitatori
– Se cuprinde toracele cu ambele mâini astfel încât:
• Policele ambelor mâini, unul lângă celălalt, cu degetele
îndreptate spre cap, comprimă toracele
• Celelalte degete, situate pe toracele posterior constituie planul
dur pe care se efectuează compresiunile
– Manopera produce o perfuzie coronară mai bună decât cea cu 2
degete
– Profunzimea şi forţa compresiunilor este mai mare
 Compresiunile toracice la copil

Cu podul unei palme, cu braţele întinse vertical, perpendicular pe

toracele pacientului

Se folosesc una sau două mâini suprapuse, în funcție de vârstă

Profunzimea compresiunilor → 1/3 din înălţimea toracelui

• Toracele trebuie să revină la dimensiunile iniţiale după fiecare
compresiune - asigură întoarcerea venoasă
• Revenirea incompletă a toracelui este asociată cu:

 Presiune intratoracică crescută

 Scăderea perfuziei coronare

 Scăderea perfuziei cerebrale

Frecvenţa compresiunilor → 100/min

Oboseala resuscitatorului este urmată de:

• Scăderea frecvenţei compresiunilor
• Scăderea profunzimii acestora

2 resuscitatori – vor schimba rolurile la 2 min, schimbul se va face în

maxim 5 sec. şi este mai facil dacă aceştia stau de o parte şi de alta
a victimei
Compresiunile toracice la copil
Compresiunile toracice la copil
Compresiunile toracice la copil
 Raportul compresiuni/ventilaţii
15 compresiuni : 2 ventilaţii

 1 resuscitator - posibil şi 30:2

 2 resuscitatori – unul asigură ventilaţiile, celălalt compresiunile,

rolurile se schimbă după 2 min, 15:2

 Ventilaţia pe mască şi balon nu se efectuează în acelaşi timp cu

compresiunile toracice
Se continuă RCP 15:2 timp de 1 min, apoi se reevaluează.

Continuă RCP 15:2 până la instituirea suportului vital avansat

pediatric.
 5.Verificarea circulației

Evaluarea se face în maxim 10 sec (concomitent cu

evaluarea respirației)
Personal medical antrenat – palpează pulsul la:
 artera brahială (sugar)
artera femurală
artera carotidă (copil)
 Verificarea pulsului
• La artera brahială:
 Pe faţa medială a braţului
 Se palpează cu indexul şi mediusul

• La artera carotidă:
 Localizaţi cartilajul tiroid cu 2 degete
 Deplasaţi uşor degetele lateral
 Artera carotidă se palpează în şanţul dintre trahee şi muşchiul
sternocleidomastoidian
 Suportul vital de bază pediatric
• Raportul compresiuni toracice / ventilaţii nu depinde de vârstă
• Diferenţa dintre protocoalele la copil / adult se bazează pe
diferenţele privind etiologia SCR
• Vârsta – posibil să nu fie cunoscută la începerea resuscitării
• Se va aplica protocolul considerat potrivit de către resuscitator

Trebuie diferenţiat doar sugarul de copil – tehnici diferite

Dacă nu există puls:
- se efectuează compresiuni toracice

Dacă există dubii în ceea ce priveşte prezenţa pulsului şi nu există

semne ale prezenţei circulaţiei:
- se continuă resuscitarea cu compresiunile toracice

Absenţa pulsului sau puls < 60 / min la sugar cu semne clinice de

perfuzie deficitară = > iniţierea compresiunilor toracice.
Întrebări?