Influienţa diferitor factori asupra potenţialului electrocinetic

 Temperatura
 Diluția
Influienţa diferitor factori asupra potenţialului electrocinetic

Acțiunea electroliților

Electroliți indiferenți

Electroliți neindiferenți
Influienţa diferitor factori asupra potenţialului electrocinetic

Electroliți indiferenți
 Stabilitatea sistemelor disperse

Stabilitatea unui sistem este una dintre proprietăţile

importante ale acestuia. Noţiunea de stabilitate este întâlnită
şi analizată la toate categoriile de sisteme:
omogene, eterogene.

Stabilitatea sistemelor disperse – păstrarea constantă

a stării sistemului și a proprietăților de bază ale
sistemelor (dispersitatea, repartizarea uniformă a
particulelor fazei disperse și tipul interacțiunii între
particule.
Stabilitatea unui sistem nu este doar o
problemă de tipul:

Da/ Nu (Stabil/ Instabil)

Dacă un sistem este puțin stabil, o mică variație a

unui parametru al sistemului l-ar putea trece în
zona de instabilitate.
 Stabilitatea cinetică şi agregativă a
soluţiilor coloidale.

Stabilitatea cinetică
Permite sistemului de a-și păstra repartizarea uniformă a
particulelor în tot volumul, adică a se opune acțiunii forței
de greutate și procesului de sedimentare
Stabilitatea cinetică este determinată

Dispersitatea
înaltă

Mișcarea browniană
intensivă
 Stabilitatea
agregativă

Este reprezentată prin posibilitatea sistemelor disperse

de a se opune procesului de coagulare.

Coagularea
reprezintă procesul de alipire a
particulelor
fazei disperse sub acțiunea diferitor
factori
Sisteme termodinamic stabileSisteme termodinamic instabile
liofile liofobe
 Factorii stabilității agregative

Factorii termodinamici
electrostatic – reprezintă forțele electrostatice de respingere,
care depind de valoarea potențialului termodinamic si electrostatic.

de solvatare - duce la micșorarea tensiunii interfazice și a

energiei Gibbs

Entropic – presupune repartizarea uniformă a particulelor

în rezultatul mișcării browniene
 Factorii stabilității agregative

Factorii cinetici

structural-mecanic – formarea peliculelor protectoare pe

suprafața particulelor (elastice și rezistente

Hidrodinamic - mărește stabilitatea în rezultatul variației

viscozității mediului, densității fazei disperse.
Coagularea
reprezintă procesul de alipire a
particulelor
fazei disperse sub acțiunea diferitor
factori

Mărirea dimensiunilor particulelor

Micșorarea numărului de particule

Variația proprietăților sispemului

Coalescența

Dacă faza dispersă reprezintă picături de

lichid atunci sub acțiunea diferitor factori

are loc procesul de contopire a

particulelor fazei disperse
Factorii
 Variația temperaturii

 Acțiunea mecanică

 Acțiunea luminii

 Acțiunea câmpului electromagnetic

 Adăugarea electroliților
Viteza și tipul coagulării
 Coagularea. Cinetica coagulării.
Ecuaţia lui Smoluchowski.

ν 0  ν1 ν2  ν3  ν 4  ν n  0
dν
 k ν 2
k 4πDδ
dτ
 RT
Luînd î n c o n s i d e r a ţţi e că D
6 π η r NA
3
4RT m
o b ţţi n e m k ,
3η N A s
În timpul coagulării are loc variația numărului de particule

ν  ν1  ν2  ν3  ν 4  ...  νn

ν τ
dν 1 1
- 
ν0
ν 2
 k d τ
0

 ν ν0
kτ 

1  1 1 
k 
   ν ν 0 
 1  1 1 
k 
   ν ν 0 

ν0 ν0
 ν  1  kν τ  τ pen tru τΘ 
0 1
Θ
ν0
ν  2
1
Θ
k ν0
 1 1
Θ  luînd î n considera re
k ν0 4 π D δ ν0

că δ2r şi

RT
D primim 
6 π η r NA

3 η NA
Θ
4 R T ν0

k 4πDδ
 τ
1 Θ
ν1  ν 0 2
; ν2  ν0 3
;
 τ  τ
1   1  
 Θ  Θ

n 1
 τ
 
 Θ
νn  ν0 n 1
;
 τ
1  
 Θ
 Coagularea. Pragul de coagulare

cV
Π
WV
Pragul de coagulare
reprezintă cantitatea minimă de electrolit
necesară coagulării totale a unui coloid
 Coagularea cu electroliţi

Regula Schulze-Hardy
Observațiile și descoperirile făcute de savanții Schulze și Hardy
au fost unite într-o lege:

Capacitate de coagulare manifestă acel ion al electrolitului

(ion coagulant) care are sarcină opusă sarciinii particulei
coloidale și cu cât sarcina ionului coagulant este mai mare cu
atât capacitatea de coagulare este mai mare.
 1
Πα 6 α - constanta
z
z - sarcina ionului coagulant

6 6 6
1  1   1  1 1
  :   :    1: :  729 : 11 : 1
1  2   3  64 729
Şirurile liotrope după capacitatea de
coagulare
a soluţiilor coloidale

Cs   Rb  NH 4  K   Na   Li  ;

2 2 2 2
Ba Sr  Ca  Mg ;

    
Cl  Br  NO  I  CNS ;3

Th 4   Al3  Ca 2   K 
1. Teoria de coagulare a lui Freundlich

Presupune adsorbția ionilor coagulanți pe suprafața particulei coloidale

1. Are loc adsorbția ionului coagulant în corespundere

cu izoterma de adsorbție
1
x
Kc n
m
2. Se micșorează potențialul electrocinetic pînă la
valoarea critică în rezultatul neutralizării sarcinii ionilor
generatori de potențial
2. Teoria electrostatică de coagulare a lui Müller

1. Adăugarea electrolitului provoacă comprimarea stratului dublu electric

2. Nu schimbă sarcina particulei coloidale

3. Nu ia în considerație adsorbția ionilor și pătrunderea lor în SDE.

3. Teoria coagulării a lui Dereaghin, Landau,
Verwey, Overbeck (DLVO)
 Fenomenul de acomodare (adaptare) al solilor

Adăugarea electrolitului în porțiuni mici duce la apari

coagulării la o concentrație mai mare a electrolitului dec
la adăugarea cantității totale de electrolit, fenomenul ace
fiind numit acomodarea solului

Fe ( OH ) 3  H Cl  Fe O Cl  H 2 O
Fe O Cl  Fe O   Cl 
[m Fe ( OH ) 3 n FeO  ( n  x ) Cl  ] x  x Cl 
Alternarea zonelor de coagulare
Coagularea cu amestec de electroliţi
Coagularea reciprocă a solilor
Protejarea coloidală şi sensibilizarea (astabilizarea)
Protejarea coloidală

 Cazeina
 Gelatina

 Amidonul
 Dextrina
 Saponinele
Protejarea coloidală

+ Gelatina
Protejarea coloidală şi sensibilizarea (astabilizarea)