

Ecologie şi turism
Noţiuni introductive

1. Precizări teoretice
2. Necesitatea abordării turismului din
punct de vedere ecologic
3. Începutul secolului XXI si perspectivele
turismului
 1. Precizări teoretice
Ecologia este o ştiinţă interdisciplinară.
A aparut în a doua jumătate a secolului al XIX-
lea –biologie.
Este definită ca ştiinţă de sinteză ce studiază
conexiunile care apar între organisme şi mediul
lor de viaţă (Neacşu & Stoicescu 1982).
 În sens larg, ea este cunoscută drept ştiinţa
gospodării planetei.
La dezvoltarea sa şi-au adus contribuţii
numeroşi oameni de ştiinţă.
 Eugenius Warming-Geografia plantelor
 Ernest Haeckel- legea fundamentală a
biogenezei
 Karl A.Möbius-ecologia marina
România: Grigore Antipa (1867-1944), Emil Racoviţă
(1868-1947), Al.Borza (1887-1971) etc.
Are 2 mari direcţii de cercetare:
(Neacşu şi colab., 1982)

Ecologia
serviciilor
din turism
• Turismul, conform (OMT) reprezintă “toate activitățile desfășurate
de persoane în cursul călătoriei și șederii acestora în locurile
situate în afara mediului obișnuit în scopul de agrement, afaceri
sau alte motive”.

• Turismul presupune călătorii care necesită infrastructura specifică

pentru cazări şi alimentaţie de regulă în structuri turistice, la care
se adaugă o multitudine de activităţi de recreere, refacerea
sănătăţii, informare etc.
• Muntele, I. & Iatu, C., 2006-turismul poate fi considerat un
concept dual – ce cuprinde pe de o parte activităţi umane iar pe
de alta infrastructuri speciale puse la dispoziția turiştilor.
• Hall, C.M., Page, S.J., 2004, afirmau că turismul este parte
componentă a activităţilor de petrecere a timpului liber sau loisir,
având un caracter economic, alături de activităţile de recreere care
au o valenţă socială şi care nu presupun beneficii financiare pentru
terţi.
• Toate acestea sunt opozabile activităţilor ce implică munca.

WTO
Ecologie Turism

Sănătate
Refacere
Recreere
Siguranţă
 2. Necesitatea abordării turismului din
punct de vedere ecologic
• Sunt , ecologia şi turismul două domenii
disjuncte?
• Turismul operează într-un cadru mai mult sau
mai puţin umanizat, creat de om fie total, fie
parţial sau preluat direct din natură.
• Turismul din punct de vedere practic stabileşte
anumite relaţii cu mediul, iar turiştii direct sau
indirect au impacte prin ulitizarea tuturor
componentelor spaţiului geografic.Pentru
acestea, turismul are nevoie de un suport care
presupune costuri materiale, financiare şi umane,
intervenţii în mediu.
• Ecologia serviciilor turistice studiază relaţiile
care apar între activităţi economice în special
turistice şi spaţiul pe care se grefează, factorii
care influenţeză aceste relaţii, modul cum
trebuie să funcţioneze turismul pentru a avea
ieşiri în mediu nepericuloase şi în acelaşi timp
de a da calitate, siguranţă serviciilor oferite.
• Într-o perioadă în care se pune problema dezvoltării
durabile şi turismul, considerat ca o activitate cu impact
redus în mediu, trebuie să găsească pârghii de funcţionare
pe termen cât mai lung.
• Turismul presupune:
 consumatori de turism;
 deplasări ce implică numeroase şi diversificate mijloace şi căi de
comunicaţii;
 activităţi în destinaţie pe durata sejurului: cazare, masă,
distracţie, tratament etc.;
 resurse naturale sau antropice ca o primă categorie de atracţii,
înglobate produsului turistic;
 servicii de comercializare diverse.

• Ecologia serviciilor turistice cere dezvoltarea activităţilor

menţionate mai sus în deplină armonie cu tot ce înseamnă
calitate, protecţie atât pentru consumator cât şi pentru
mediu în general.
 3. Inceputul secolului XXI şi perspectivele turismului
• Ultimele secole au adus schimbări în
fenomenologia turismului dar şi în ecologie.
• Turismul este într-o continuă expansiune
• teritorială (destinaţii)
• verticală (produs)

• Resursele Terrei sunt în pericol de epuizare sau

degradare şi se cere utilizarea lor cu respect
pentru generaţiile prezente şi viitoare de
consumatori.
 POLITICI GOBALE, PROBLEME GOBALE, SITUATII
REGIONALE,LOCALE?
• Situaţiile geopolitice la nivel mondial din ultimele decenii au
• impulsionat sau
• au barat dezvoltarea turismului.
• Ex. căderea comunismului în estul Europei a condus la modernizarea
turismului în aceste ţări şi mai ales deschideri pe piaţa turistică. În
unele state, de la caracterul select al segmentului de turişti s-a trecut
la turismul de masă sau în altele s-a menţinut cel elitist, exclusivist.
• Conflictele din fosta Iugoslavie, Orientul Mijlociu, Africa de Nord au
condus pe de o parte la schimbarea opţiunii turiştilor pentru aceste zone,
iar pe de alta, după căderea regimurilor totalitare, avântul turistic se
aşteaptă a fi remarcabil.
• Schimbările climatice
• Terorismul
• Globalizarea economică
ONU:
+plumb, freoni, apa, accidente petroliere, arii
protejate
-acidifierea apei marine-corali, pierderea
biodivesitatii, poluarea electromagnetică etc.
• Cooper, Ch., Fletscher J., Gilbert, D., Wanhill,
S., 1993, Alejziak, W., B., 1999 identifică două
grupe de factori care au influenţă mărită
asupra turismului în acest secol:
• Megatendinţele ale dezvoltării turismului:
factorii demografici, socio-culturali, politici,
economici, tehnologici şi de mediu.
• Tendinţele cererii turistice pe piaţă.
• La aceştia se pot adauga factori interni, legaţi
de modificările psiho-comportamentale ale
consumatorului.
 A. Megatendinţele ale dezvoltării turismului: factorii
demografici, socio-culturali, politici, economici, tehnologici şi de
mediu
a. Factorul demografic
-generează fluxurile turistice,
- dezvoltă destinatii.
Modelele demografice ale statelor lumii : progresive,
staţionare şi regresive, însă ţările generatoare de turişti
se îndreaptă către modelel regresive.

Mutaţiile survenite în aceste grupuri de state sunt legate

de îmbătrânirea societăţilor, tendinţa în ţările avansate
economic de împingere a limitei vârstei de întemeiere a
familiei, răspândirea modelului familial 2+1 sau fără copii,
mărirea numărului persoanelor singure, implicarea pe
scară largă a femeii în muncă etc.
 b. Starea socială şi nivelul cultural
au implicaţii în tendinţele de
dezvoltarea a turismului.
Factori favorizanti
- fragmentarea timpului de
muncă, cu două, trei concedii pe
an
- micşorarea timpului de lucru;
- prestări suplimentare în alte
locuri de muncă, multiplicarea
surselor de venituri;
- pensionarea în unele state mai
timpuriu sau în altele mai tardivă;
- accesul la multiple forme de
informare sau culturalizare,
aprecierea multiculturalităţii în
dorinţa de menţinere a spiritului
identitar.
 b. Starea socială şi
nivelul cultural au
implicaţii în tendinţele
de dezvoltarea a
turismului.
Factori limitativi
- dorinţa de creştere a
nivelului de trai prin
investiţii mari în
gospodării sau
reşedinţe secundare;
- tendinţa de a petrece
timpul liber în alt mod
decât turism, în special
în mediul rural şi chiar
în cadrul populaţiei din
zonele periurbane ale
marilor concentrări
umane.
c. Schimbrile geopolitice au o greutate mărită.
• Europa nu mai este azi divizată, ci organizată sub
forma unei uniunii. Aceasta tendinţă se manifestă
şi în Africa. Multe din statele lumii au format
grupări economice cu scopuri diferite.
• Legislaţii specifice privind libera circulaţie a
individului, accesul la documente de călătorie
(paşaport), convertibilitatea monetară sau
utilizarea dolarului american sau euro pe multiple
pieţe.
• Reversul acestor câştiguri îl reprezintă
instabilitatea unor guverne, terorismul
internaţional, ceea ce pune probleme de
organizarea privind asigurarea siguranţei
turistului.
• d. Dinamica economică
actuală este moderată, iar
numeroase state sunt afectate
de criza financiară, ceea ce se
va repercuta în dezvoltarea
economiei, implicit a
turismului.
• Decalajele între statele bogate
şi sărace sunt estimate a se
mări, iar concentrarea
capitalurilor în economie se
menţine.
• Gobalizarea economică are
multimpe impacte prin
delocalizarea industriilor,
epuizabilitatea unor resurse şi
transformarea unor state doar
în consumatori ci prea puţin în
producători.
e. Tehnologia, aflată pe o pantă ascendentă se
presupune a avea doar efecte pozitive în turism prin
dezvoltarea automatizării, computerizării
societăţilor, modernizarea continuă a transporturilor
şi a infrastructurii de transport, echipamente
specifice în industria turistică sau pentru uzul direct
turistic.
• f. Mediul înconjurător ….1970-1980 capacitate
infinită de absorbţie a poluării şi susţinerii
societăţilor .
• Nu…..
• epuizarea multor dintre resurse
• urbanizarea accentuată
• in ultimele decenii ale secolului XX se pune accent pe
dezvoltarea durabilă.
• Deja în formele de turism, motivaţia ecologică a
condus la apariţia unor activităţi, alternative, care pun
accent pe conservarea, refacerea mediului natural.
Insăşi noţiunea de ecologie a serviciilor din turism se
încadrează în această tendiţă de orientare a turistului
şi antreprenorului spre grija faţă de mediul
înconjurător.
B.Tendinţele cererii şi ofertei turistice
• Arată o mişcare de la turismul clasic inţeles a fi
agresiv (hard) la cel prietenos (soft).
Kripendorf, J., 1984, iniţiatorul turismului
durabil, ca şi Jungk, R., 1980 explică tendinţele
în dezvoltarea turismului pe termen lung,
(Tabelul 1).
 Tabelul 1. Turismul agresiv (hard) versus turismul neagresiv
(soft)
Variabila Turismul agresiv Turismul neagresiv
Pachet Produs 3 S (soare, nisip, mare) Produs 3 E (educativ, ecologic, echitabil)
Comercializare agresivă Comercializare cu precauţie
Proprietăţi corporative Proprietari locali
Grupare Turism de grup Turism individual
Timp Sejururi mai scurte Sejururi lungi
O singură călătorie anual Mai multe călătorii într-un an
Activităţi Confort şi pasivitate Activităţi şi efort
Organizare strictă Spontaneitate în organizare
Destinaţii Destinaţii cunoscute şi experimentate Căutarea de experienţe noi şi calitate
Relaţii Indiferenţă faţă de gade, limbă, cultură Respect faţă de gazde, limbă, cultură
Cumpărarea de suveniruri Suveniruri sub fomă de fotografii sau chiar
aducerea unor cadouri
Impact Poluare sonoră Lipsa poluării sonore dată de turişti
Schimbarea stilului de viaţă al gazdelor Aprecierea stilului de viaţă local
Turism necontrolat Turism controlat
Supradimensionat faţă de mediul Potrivit cu mediul
Transport Deplasări rapide Deplasări nepretenţioase

Adaptat după Krippendorf, J., (1984), Ostrowski, S., (1984) Ridell, R., (2004)
• Cererea turistică în
ultimii ani şi-a
modificat
caracteristicile
– turiştii optează din
ce în ce mai mult
spre acele forme de
turism care implică
mediul;
– activităţile
provocatoare,
inedite;
– călătoriile în care se
interacţionează mult
cu locuitorii zonei.
Va Multumesc!
• Oferta turistică
– se diversifica tot mai mult, dezvoltarea pe
orizontală fiind compensată de cea pe verticală;
– Pachetele vândute la un număr mare de turişti
sunt înlocuite cu pachete selective sau
flexibilizate;
– Piaţa turistică este dominată de marii operatori de
turism din statele dezvoltate;
– firmele mici s-au specializat pe un anumit produs
pentru a face faţă concurenţei (ex. destinaţii
exclusiv pentru Maroc, Antalya, Bulgaria etc. sau
pentru seniori, junior etc.);
– serviciile de cazare chiar şi alimentare s-au
standardizat (Europa) la nivel regional sau global.
– serviciile au devenit complexe prin integrarea unor
companii cu activităţi diferite: transport-cazare-
alimentaţie-divertisment-bancare.
– Contractarea unor servicii către consumatori are loc cu
mult înainte de prestarea serviciului, sistemul de rezervări
oferind siguranţa accesului la produsele solicitate.
– Nivelul de pregătire al personalului angajat în activităţile
turistice a crescut enorm, pentru a oferi servicii de bună
calitate;
– dezvoltarea şi implementarea operaţiilor pe baza tehnicii
informaţionale este globalizată;
– Procesele de marketizare au o dinamică accentuată,
agresivitatea, persuasiunea promovării pe multiple canale
este o tactică din ce în ce mai des întâlnită.
• Turismul a devenit o industrie prin investiţiile
majore care se transformă în câştiguri financiare
pentru firmele implicate. Investiţiile din turism au
atins în anul 2011 circa 4,5 % din totalul
capitalului mondial din care America de Nord
înregistra 25%, Europa şi respectiv Asia de Nord-
Est 22%, (După datele WTTC, 2013).
• Rolul său în produsul naţional brut mondial,
pentru 201 1 fost de circa 9,1%, structurându-se
regiuni cu economii axate predominant pe
turism: Africa de Nord (6%), Caraibe (5%) sau
Asia de Sud-Est (4,2%), sau state pentru state ca
Aruba (peste 23%), I-le Virgine (UK) şi Anguilla
(peste 20%) etc.(WTTC, 2013).
• Câştigurile provenite din turismul extern au fost în
în medie in ultimii ani de 1 100 miliarde dolari,
ponderea Europei fiind cu cea mai mare greutate,
41% din totalul mondial.
• Studiile asupra tendinţelor viitoare arată că turismul
se înscrie pe o pantă ascedentă a veniturilor
obţinute, cu aceeaşi ierarhie condusă de continentul
Europa şi cu o explozie a călătoriilor interne faţă de
cele externe, (WTTC, 2013).
• Fluxul turistic, care a avut o singură sincopă, 2009,
din 2000, a ajuns în anul 2011 la 980 000 000 turişti,
(cu 4,4% mai mult decat in 2010) şi 1,035 miliarde in
2012, (WTTC, 2013).
• Forţa de muncă implicată în serviciile turistice
deţine unul din cele mai mari procente. Datele
WTTC arată că în anul 2011 era de 255
miloane locuri de muncă în turism. Pe regiuni,
forţa de muncă din turism deţinea circa 8% în
Europa şi Asia de Nord-Est până la 12,5% în
bazinul Caraibe,14% în Africa de Nord.
Economii aproape dependente de turism, aşa
cum sunt statele din Marea Caribelor, au
procente extrem de mari ale populaţiei
angajate în turism din totalul populaţiei active.
 Motivaţiile psihologice
• Motivaţiile psihologice s-au diversificat.
• Mediul stresant al oraşelor este factorul declanşator al
conumatorului de turism în natură, ecoturism, rural etc.
• Dorinţa de largire a orizontului cultural menţine pe piaţă destinaţiile
culturale urbane dar şi rurale;
• Provocările genereaza forme de turism (sporturi-activităţi extreme)
• Efectul terapeutic -călătorii şi acces către serviciile de sănătate din
turism etc.
• Diversificarea motivaţiei turistice a permis apariţia de noi tipuri de
turism;
• Evoluţia tehnologică a facilitat deschiderea unor destinaţii în medii
văzute ca inaccesibile sau diversificarea celor existente.
• Pentru a satsiface turistul, a eficientiza afacerea turistica, dar si
respectarea reglementarilor legislative si politicile de dezv., tendinţa
ofertanţilor este îndreptată din ce în ce mai mult şi spre conservarea,
educaţia, protecţia mediului.
• Tot mai multe companii (de ex. ACCOR,
Marriot, Gap Adventures, TUI) se orientează
spre:
• reducerea consumului de energie clasică şi
trecerea la sursele alternative,
• reducerea astfel a emisiilor de oxizi de carbon şi
preîntâmpinarea măririi fenomenelor legate de
schimbările climatice,
• reciclarea deşeurilor, a apei uzate,
• sprijinirea acţiunilor pentru păstrarea
biodiversităţii (ex. Amazon, Australia, Marea
Britanie),
• schimbări în obiceiurile alimentare etc.
 Bibliografie
• Krippendorf, J., 1984, The Holiday Makers:
Understanding the Impact of Leisure and
Travel. Oxford: Butterworth Heinemann
• Ostrowski, S., 1984, Tourism in Protected
Areas – The Case of Poland. Tourism
Management June issue. p. 118-122.
• WTTC, 2011, Raport, www. wttc.org, accesat
in 26 sept, 2012
• WTTC, 2013, Raport, www. wttc.org, accesat
in 8, 9 august, 2013