Mediul ecuatorial

Localizare
Mediul ecuatorial se desfăşoară între 0- 5 latitudine N. şi 0 -5 latitudine S. şi cuprinde, în
cea mai mare parte a sa, mediul geografic al pădurilor ecuatoriale. Acest mediu geografic este
reprezentat pe mari suprafeţe în: Africa Centrală, Bazinul Amazonului, Bazinul fluviului Congo,
Arhipelagul Indonezian, Peninsula Malacca, Arhipelagul Malaez, nordul Australiei.
 Climatul ecuatorial
Zona ecuatorială este o zonă de climă caldă caracterizată prin temperaturi ridicate, umiditate
foarte mare, de peste 85%.Vânturile care bat sunt numite calme ecuatoriale. Climatul în zona
ecuatorială prezintă uniformitate termica în toate lunile anului înregistrându-se temperaturi cu media
de 25C-28C şi prezintă o egalitate zilelor şi nopţilor. Precipitații sunt abundente, între 1000 și
3000 mm/an, cu regim aproape diurn astfel că fluviile au debite bogate: Amazon ( 209.000 m
cub/sec.), Congo (41.000 m cub/ sec ).
 Populaţia
Din cauza faptului că pădurile ecuatoriale sunt foarte dense, populația care trăiește în acest
mediu se concentrează pe văile dens populate sau pe țărmuri, densitatea populaţiei fiind scazută.
Lagos, de exemplu, cel mai mare oraș din Nigeria, cu peste 11 milioane locuitori, este o metropolă
aflată în acest climat. Aici sezonul ploios ține din aprilie până în iulie, ploi mai blânde apărând și prin
octombrie și noiembrie, temperaturile variând foarte puțin de la o lună la alta (27 °C în ianuarie, 25
°C în iulie). În Africa, în zona pădurilor ecuatoriale trăiesc în general pigmeii (populație băștinașă de
statură mică).
 Impactul omului
Impactul antropic constă în defrișări sau incendieri cu scopul fie de a exploata resursele miniere, fie
lemnul, fie obținerea de terenuri agricole, drumuri sau spații de locuit. Multe terenuri defrișate cu scopul
de a se obține teren agricol au fost abandonate din cauza spălării stratului de sol, aceste terenuri
acoperindu-se în scurt timp cu un strat de vegetație deasă, care mai târziu se vor transforma în păduri.
Efecte: defrișarea pădurii ecuatoriale îi lasă pe oamenii care trăiesc în pădure fără adăpost şi fără
hrănă, şi duce la dispariţia unui stil de viaţă care a existat neschimbat pentru mii de ani. Însă efectul cel
mai dezastruos pe care l-ar putea avea defrişarea este impactul asupra climei planetei. Distrugerea pădurii
ecuatoriale ar produce un imens dezechilibru în cantitatea de dioxid de carbon produs şi reciclat, lucru
care ar duce la acumularea acestuia în atmosferă şi la schimbarea majoră de clima.