Sunteți pe pagina 1din 34

MANAGEMENTUL INFORMATIILOR

PENTRU AFACERI (II)


INTELAGEREA FLUXURILOR
INFORMATIONALE
Reprezinta baza intelegerii unei organizatii.

Bibliografie:
Henning Kagermann,William Kinney, Karlheinz Küting, Claus-Peter Weber:
Internal Audit Handbook, Springer Publiching House, 2007, ISBN 978-3-540-
70886-5
IBR
IBR

Analiza sistemelor informationale -


problema de tip “wicked”

Caracteristici ale problemelor de tip “wicked”:


- Formularea nu este definitiva.
- Nu are un criteriu de oprire a rezolvarii.
- Consecintele generate de solutie nu pot fi formulate cu
precizie, iar testarea acestora, cu atat mai putin.
- Numarul de solutii nu este finit.
- Este o problema de tip unicat.
- Poate fi simptom al unei alte probleme de tip wicked.
- Expertii implicati in rezolvare devin parte a problemei.
IBR

Ingineria cerințelor sistemelor informationale – agent al schimbării

•Nevoia schimbării apare atunci când:

-Există o problemă ce trebuie rezolvată;


-Există o cale mai bună să faci un lucru.

•Ingineria cerințelor trebuie:

-Să identifice “problema” sau “oportunitatea”;


-Să fac loc unui “expert” în domeniul problemei;
-Să ajute la furnizarea unei viziuni în legătură cu ceea ce este posibil
IBR

Identificarea problemei ca activ


Frontierele CARE problemă trebuie rezolvată?

Domeniul problemei UNDE este problema?

Deținătorii de A CUI este problema?


interese

Scopurile deținătorilor DE CE trebuie aceasta rezolvată?


de interese

Scenarii CUM poate sistemul informational să ajute?

Constrângeri pe CĂND trebuie aceasta rezolvată?


parcursul dezvoltării

Riscuri și/sau CE ar putea să ne împiedice să o rezolvăm?


fezabilitate
IBR

R = i x f(A, T, V, 1/C) , unde:

A- Activ
T - Ameninţare
V - Vulnerabilitate
C - Contramasuri
f - funcţie de probabilitate
i – coeficient de impact
IBR

Separă problema de soluția acesteia

•O separare a descrierii unei probleme este utilă.

•Este necesară verificarea (controlul) în sensul:


- soluția oferă o rezolvare corectă a problemei acceptate;
- enunțul problemei corespunde nevoilor deținătorilor de
interese ale obiectivului (sistemului) în discuție.
IBR

Mediul
problemei

Enunțul problemei
Corespondență

Corectitudine

Verificare

Validare
Soluția problemei

Sistemul software
IBR

Întrepătrundere între probleme și soluții

Independent Implementare dependențe Dependent

General
Calea explorării

Nivel de
detalii

Enunțul Enunțul
problemei implementării
Detalii
IBR

Verificare și validare

•Două criterii de verificare a corectitudinii:


-Programul care rulează pe un calculator particularizat satisface cerințele
specificațiilor;
-Specificațiile, în contextul existenței proprietăților domeniului dat satisfac
cerințele (S, D, R).

•Două criterii de verificare a completitudinii:


-Am descoperit toate cerințele importante;
-Am descoperit toate proprietățile relevante ale domeniului.
IBR

Surse de informații

•Clienți (actuali și potențiali)


•Utilizatori ai sistemului (actuali și potențiali)
•Experți ai “DOMENIULUI”
•Soluții pre-existente la problemele similare din interiorul domeniului
•Produse software similare
•Documente
•Standarde
•Legislație și alte norme
IBR

RISCURI REFERITOARE LA CERINȚE

Cauze Efect negativ

- înţelegerea slabă a problemei clientului, a raţiunii


- dezvoltarea unor funcţionalităţi inutile;
proiectului;
- insuficienta implicarea a clientului;
- cerinţe ambigue;
- adăugarea necontrolată a unor cerinţe a căror raţiune
este neclară;

- înţelegerea slabă a problemei clientului, a raţiunii - dezvoltarea unor funcţionalităţi necesare dar
proiectului; din afara domeniului problemei;
- supraîncărcarea proiectului cu cerinţe, din cauza
pierderii controlului asupra schimbărilor;

- înţelegerea slabă a problemei clientului, a raţiunii - omiterea unor funcţionalităţi necesare;


proiectului;
- insuficienta implicarea a clientului;
- cerinţe ambigue, specificaţii incomplete;
IBR

Prejudecăți /limitări

1. Ce este o limitare
- o viziune limitată (filtrată) a realității
- limitările există numai în legătură cu anumite puncte de tip referință

2. Tipuri de limitări
a) Motivaționale
- experții fac compromisuri pentru a face pe plac celui ce-i iau interviul
b) Observaționale
- limitări induse de abilitatea noastră de a observa corect lumea
c) Cognitive
- greșeli în utilizarea estimărilor, statisticilor, informațiilor deja memorate
d) De notație
- termenii utilizați pentru descrierea unei probleme pot afecta înțelegerea noastră asupra
problemei
IBR

Prejudecăți/limitări. Exemple (I)

1. Presiunea socială
- Răspunsul la indicii verbali și non-verbali furnizați de cel intervievat

2. Gândirea de grup
-Răspunsul la reacțiile altor experți

3. Managementul impresiilor
-Răspunsul la unele reacții previzibile ale managerilor, furnizorilor, clienților,
etc.

4. Gândirea deziderativă
-Răspunsul la speranțe sau alte posibile câștiguri

5. Însușiri selective
- Interpretări selective ale sprijinului convingerilor curente
IBR

Prejudecăți/limitări. Exemple (II)

6. Reprezentarea falsă
- Experții nu pot furniza cele mai clare răspunsuri la modul în care întrebările au
fost formulate

7. Ancorarea
-Ignorarea unor date și informații imediat ce se întrevede soluția problemei

8. Inconsistența
- Unele ipoteze formulate anterior sunt eludate (uitate)

9. Disponibilitatea
- Unele date sunt mai ușor accesibile decât altele

10. Subestimarea incertitudinilor


- Tendința de subestimare a neclarităților cu un factor de amplificare plasat,
numeric, între 2 și 3
IBR

ANALIZA INFORMATIILOR NECESARE


REALIZĂRII SPECIFICAȚIILOR DE
SISTEME INFORMATIONALE
IBR

DEFINIŢII ALE CONCEPTULUI DE


INFORMAŢII PENTRU AFACERI

 
Analiză cantitativă
- Analiza SI =
Analiză de informatii competitive

- Informatii competitive = 3C + 4W + H + W
- Intelligence competitiv = Analiza
IBR
PASII REZOLVARII UNEI PROBLEME PRIN
RECURS LA INTELLICENCE COMPETITIV
1. Intelegerea problemei
- Planificare/directionare
2. Stabilire NPI (Nevoi Prioritare de Informatii)
- Culegere conf. NPI
- Culegere conf. RFI (Cereri specifice de informatii)
3. Procesare informatii (analiza calitativa a info.)
4. Analiza si sinteza
5. Diseminare / utilizare repoarte
IBR
IBR

GÂNDIREA CRITICĂ

Domeniul comportamentului
Domeniul filosofic şi ştiinţific
uman
(Pilonul I )
(Pilonul II)

Gândirea Gândirea Domeniul Domeniul


logică matematică psihologic sociologic
IBR

Pilonul I

Modelat sintetic de coeficientul de inteligenta


individuala (IQ)

Inteligenta umana – “ ce sa faci cand nu stii ce sa


faci “

Inteligenta umana – “ abilitatea de a invata din


experienta, de a rezolva probleme utilizand
cunostintele dobandite cu scopul de a te adapta la
o situatie noua”
IBR

Bază conceptuală a gândirii critice

ARGUMENTUL = MOTIV/ CAUZA + CONCLUZIE/EFECT

MOTIV:

Dată; Dovadă; Fapt; Presupunere; Probă; Premisă; Propunere; Verificare .

CONCLUZIE :

Propunere; Opinie; Revendicare; Acţiune; Verdict.


IBR

Opţiune majoră a experţilor BI/CI

Gândire corectă
Nici dogmatic, nici credul
Cunoştinţe relevante despre lume
Reflexivă
Responsabilitate
Corectitudine cu tine însuţi
Direcţie optimă către
 “ce să crezi” sau
 “ce să faci”

Identifică o întrebare
Formulează o ipoteză
Culegere de date relevante
Testează logic ipoteza
Concluzii realiste
IBR

Gandirea critica vs. Pseudo gandirea critica

Inseamnă a gândi negativ


Uniformizează procesele gândirii individuale
Ameninţă personalitatea
GC NU Reprezintă o convingere
Descurajează
Inlocuieşte gândirea emoţională
IBR

Pilonul II

Modelat sintetic de coeficientul de


inteligenta emotionala (EI)

Inteligenta emotionala – “ abilitatea


de a percepe, exprima, intelege si
ordona emotii umane “
IBR

Componentele inteligentei emotionale

1. Auto-constientizarea
abilitatea de a recunoaste si intelege

propriile stari de spirit, emotiile si


elementele ce le calauzesc, precum

si efectele acestora asupra altora

- incredere in propriile actiuni


- autoevaluare realista
- sens al umorului ce are in centru
IBR

Componentele inteligentei emotionale (II)

2. Auto-controlul
abilitatea de a controla sau redirectiona
propriile impulsuri si/sau stari de spirit
distructive, la care se aduaga inclinatia de
a suspenda, uneori, rationamente si de a
judeca inainte de a actiona

- integritate si incredere
- confort in medii abiguii
- deschidere la schimbare
IBR

Componentele inteligentei emotionale (III)

3. Motivarea
pasiune pentru lucru care merge dincolo
de castigul material sau de mentinerea
statutului anterior, precum si inclinatia de a
urmari cu energie scopurile propuse

- hotarare de a finaliza un obiectiv


- optimism, chiar si atunci cand este in
fata unui esec
- angajament organizatoric
- nu motiveaza esecul
- nu solicita ajutor
IBR

Componentele inteligentei emotionale (IV)

4. Empatia
abilitatea si capacitatea de a intelege starea
emotionala afisata de o alta persoana.

- managementul emotiilor altora


- expertiza pentru construirea relatiei
- sensibilitatea trans-culturala
- serviicii aduse clientilor, beneficiarilor,
si partenerilor
- tehnici de construire a raspunsurilor
IBR

Empatia incepe cu ascultatul :


(atentie la modelele negative de a asculta)

- Prefacutul – pretinde ca asculta


- Cel ce intrerupe – ii place sa se asculte
- Asculta logic – nu se sincronizeaza emotional
- Asculta interesat – motivat de ceea ce urmeaza
sa spuna el
-Demolatorul – asculta motivat numai de
exprimarea dezacordului
-Sfatosul – da sfaturi prea repede, inainte de
sfarsitul motivatiilor interlocutorului
IBR

Empatia continua cu :

- incearca sa vezi/intelegi informatia si lumea prin

“ochii” celui cu care “vorbesti” –

- conectare la ceea ce simte cel care a scris sau


cel cu care vorbesti
- intelege ceea ce “doreste” sa spuna
interlocutorul
- verifica evaluarile tale inainte de a actiona
conform cu acestea
IBR

Componentele inteligentei emotionale (V)


5. Abilitati sociale
profesionalism in relationare si in “networking”,
cu scopul de a gasi un numitor comun pentru
dialog sau construirea unui raport de viitor

- eficienta in conducerea schimbarii


- capacitate persuasiva
- expertiza in construirea si conducerea
unei echipe
?