CETĂŢENIA

EUROPEANĂ ÎN
SEC. XXI
Istoric

Cetătenia europeană este un concept

recent (consacrat de Tratatul de la
Maastricht din 1992) născut dintr-o idee mai
veche (datând aproximativ din anii ’40).

În iunie 1940, Charles de Gaulle, Jean

Monnet şi Winston Churchill considerau
posibilă în cadrul unei Uniuni franco-
britanice ideea de a împământeni un nou tip
de cetatenie care să aparţină mai multor
popoare.
Conform Tratatului:

Cetăţenia europenă nu înlocuieşte cetăţenia

naţională, ci o completează.

Cetăţenia europeană o deţine orice persoană

care are cetăţenia unuia din statele membre ale
UE.
 Aceasta acordă (1):
dreptul de liberă circulaţie şi de stabilire în
Statele Membre;

dreptul de a beneficia pe teritoriul unui stat terţ

(stat care nu este membru al Uniunii Europene)
protecţie consulară din partea autorităţilor
diplomatice ale unui alt Stat Membru
 Aceasta acordă (2):

dreptul de a alege şi de a fi ales în Parlamentul

European şi în cadrul alegerilor locale în statul de
rezidenţă;

dreptul de petiţionare în Parlamentul European;

dreptul de a depune, la Ombudsmanul European,

o reclamaţie cu privire la funcţionarea defectuoasă
a instituţiilor comunitare.
Contrar prevederilor teoretice, aplicarea şi
evaluarea celor 5 categorii de drepturi stipulate
în Tratatul de la Maastricht, întîmpină totuşi în
prezent anumite piedici sau limitări decurgînd
din realităţile politice.

Astfel, exercitarea de către un cetăţean a dreptului

de liberă circulaţie pe teritoriul altui stat
membru decît cel de reşedinţă permanentă, poate
fi interzisă din raţiuni de securitate şi sănătate
publică.
Tratatul de la Amsterdam reflectă noi completări asupra
cetăţeniei europene, care clarifică legătura între cetăţenia
naţională şi cea europeană.

Însă, ceea ce aduce nou Tratatul de la Amsterdam, în

comparaţie cu Tratatul precedent, este faptul că subliniază
importanţa protecţiei drepturilor fundamentale, condamnă
orice formă de discriminare şi recunoaşte dreptul la
informaţie şi protecţia consumatorilor.

Prin Tratatul de la Amsterdam, se garantează respectarea

drepturilor fundamentale, care a extins jurisdicţia Curţii de
Justiţie pentru a asigura respectarea drepturilor şi libertăţilor
fundamentale de către Instituţile Europene.
Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene
prezentată la Nisa pe 7-9 decembrie 2000, combină în
acelaşi document drepturile civile, politice, economice,
sociale care sunt stipulate în diverse acte internaţionale
europene sau naţionale.

Însă, Uniunea Europeană îşi afirmă angajamentul

referitor la drepturile fundamentale abia în decembrie
2001 odată cu proclamrea acestei Carte, deşi primele
tentative acum materializate, existau încă în preambulul
Actului Unic European.
Cetăţenia europeană :
1.ar fi mai întâi o cetăţenie de reciprocitate bazată pe
reciprocitatea drepturilor între resortisanţii europeni (în
conformitate cu principiile de nediscriminare şi de
egalitate)

2.una de atribuţie deoarece provine din naţionalitatea unuia

din statele membre din care extrage conştiinţa de
apartenenţa la acesta a cetăţenilor săi.

3.“cetăţenie de rezidenţă” sau de o “cetăţenie civică”

pentru a sublinia o orientare orizontală de participare
cetăţenească, variantă care ar elimina aproape cu
desăvarşire caracterul naţional, deoarece i-ar include în
exerciţiul acestei cetăţenii şi pe rezidenţii non-cetateni
europeni din statele membre.
Înţelegerea noţiunii de “cetăţenie
europeana”
Un sondaj de opinie efectuat în septembrie octombrie 2002 (EB
Flash 133) arată că, la momentul respectiv 32% din cetăţenii UE
NU au mai auzit termenul de "cetăţean al Uniunii”

32%

68%
 87% dintre ei considera că UE le alocă
deopotrivă dreptul de a aparţine uniunii şi
statului lor

13%

87%
 În ceea ce priveşte libera circulaţie,89% din
respondenţi afirmau că au fost la curent( în
toamna anului 2002), cu faptul că au dreptul de a
lucra în orice stat membru al UE.

11%

89%
Cu toate acestea, există o diferenţă între
simpla conştientizare de a fi un cetăţean al
Uniunii, şi sensul de a avea "identitate
europeană", aceasta din urmă fiind o
chestiune de sentiment, de "ataşament" în
Europa sau de percepere a "apropierii" de
ea.
• În prezent, una dintre cele mai mari probleme cu un
impact direct asupra cetăţeniei UE este persistenţa
obstacolelor liberei circulaţii, care sunt legate de
incapacitatea de armonizare a sistemelor de asistenţă
socială ale statelor membre.

• problema este fără îndoială un mijloc de intimidare în

procesul de clădire a identităţii europene

• în scopul de a aduce Europa mai aproape de cetăţeni

şi de a face instituţiile UE să fie mai credibile, este
necesară o mai mare coeziune între statele europene.
 Consiliului Europei din 26 ianuarie 2004 decide
stabilirea unui program de acţiune comunitară
pentru a promova cetăţenia activă europeană.

Programul constă într-un sprijin financiar

relative mic (72 milioane EUR pentru perioada
2004-2006) acordat de ONG-uri sau alte
organisme care funcţionează în domeniul
cetăţeniei europene.
Programul comunitar "Promovarea cetateniei europene
active"

Scopul acestui program consta in sprijinirea organismelor care

desfasoara activitati in domeniul promovarii cetateniei europene
active.

Obiective:
- promovarea si diseminarea valorilor si obiectivelor Uniunii
Europene;
- realizarea unei legaturi mai stranse intre cetateni,
Uniunea Europeana si institutiile acesteia si incurajarea
cetatenilor de a se implica in activitatile acestor institutii;
- implicare activa a cetatenilor in reflectii si discutii asupra
constructiei Uniunii Europene.
În aprilie 2005, Comisia a prezentat un document
elaborat care ar fi introdus cetăţenia politică în cadrul
UE.

Programul "Cetăţeni pentru Europa" clarifică faptul că

cetăţenia în cadrul uniunii "promovează respectarea
subsidiarităţii" , subliniază angajamentul de a sprijini
organizaţiile societăţii civile
de operare la nivel european şi promovează cooperarea
lor.

În plus, accentul se pune pe activităţile de cercetare,

instrumente de mare vizibilitate şi de evenimente de
informare şi diseminare . Suma cheltuielilor alocate
pentru acest program este de 235 milioane EURO.