GREGOR MENDEL

• S-a născut la Heizendorf

bei Odrau, pe atunci în
Austro-Ungaria,
• După absolvirea gimnaziului
din Troppau în 1840,
Mendel intră la Institutul de
Filozofie din Olmütz.
• În 1843, la recomandarea
profesorului de fizică,
Mendel intră la abaţia
augustină St. Thomas din
Brünn. Intrând în viaţa
monahală, îşi schimbă
numele din Johann în
Gregor.
• Este trimis la Universitatea din Viena în 1851. Aici
studiază fizica, matematica,botanica, entomologia,
paleontologia. Peste doi ani, se reîntoarce la
abaţie ca profesor de fizică.
• În cadrul mănăstirii, beneficiind de un mediu
favorabil aspiraţiilor sale ştiinţifice, îşi continuă
cercetările începute la Viena, privind hibridizarea
plantelor. El a lucrat în special, pe mazăre {Pisum
sativum) plantă ce se reproduce prin
autopolenizare . Soiurile folosite prezentau
caractere distincte şi constante, produceau
descendenţi similari şi se puteau hibrida prin
polenizare artificială şi încrucişată, ceea ce a
constituit un avantaj pentru cercetare.
• Caracterele ereditare se transmit prin intermediul
factorilor ereditari (denumiţi ulterior gene). în
celulele somatice aceştia se găsesc sub formă de
pereche, iar în gameţi, este prezent câte un
singur factor ereditar din fiecare pereche.
• Organismele în care factorii ereditari pereche
sunt de acelaşi fel se numesc homozigote, iar
cele în care factorii ereditari pereche sunt diferiţi
se numesc heterozigote. La indivizii heterozigoţi
se manifestă doar unul dintre caractere, cel
dominant iar cel recesiv rămâne în stare
ascunsă.
•
• Mendel a descoperit deosebirea dintre structura
genetică a organismelor (ulterior numita
genotip) şi insusirile acestora(fenotip). Fenotipul
este rezultatul interacţiunii dintre genotip şi
mediul de viaţă.
• Uniformitatea hibrizilor din prima generaţie la
monohibridare şi la dihibridare l-a condus pe
Mendel la formularea legii purităţii gameţilor.
Conform acestei legi, gameţii conţin doar unul
din factorii ereditari pereche, deci sunt
întotdeauna puri din punct de vedere genetic.
Prin încrucişarea hibrizilor din prima generaţie
rezultă generaţia a doua neuniformă; în cazul
monohribridării, raportul de segregare fenotipic
este 3dominant: l recesiv, iar cel genotipic este
1 ;2:1. In cazul dihibridării, în generaţia a 2-a, au
apărut 16 posibilităţi de combinare între factorii
ereditari .Probabilitatea apariţiei caracterelor
dominante este de 3/4, iar a caracterelor recesive
este de 1/4. Raportul de segregare fenotipic în F2
este 9:3:3:1; Neuniformitatea hibrizilor din a doua
generaţie l-a condus pe G. Mendel la formularea
legii segregării independente a perechilor de
caractere. Conform acestei legi, fiecare pereche
de factori ereditari segregă independent de alte
perechi de factori ereditari
 SEMIDOMINANTA
Un astfel de fenomen apare la plante , animale, oameni - raportul de
segregare fenotipic din F2 coincide cu cel genotipic (1:2:1).
Descendenţii heterozigoţi au un fenotip intermediar.

F1

Aa Aa Aa Aa
 Aa Aa

F1 X

F2

AA Aa Aa aa
GENELE LETALE
 Thomas Hunt Morgan
• (25 septembrie 1866
Lexington, Kentucky — 4
decembrie, 1945), biolog şi
genetician american.
• A studiat embriologia la
Universitatea John
Hopkins.Între 1904 şi 1928 a
fost profesor de zoologie
experimentală la Universitatea
Columbia, unde l-a preocupat
teoria lui Gregor Mendel
privind legile eredităţii. În acest
scop a studiat, în special,
variaţiile fenotipice la musculiţa
de oţet Drosofila
melanogaster.
• Înfăptuind experimente de înmulţire şi analize
citologice pe aceasta, împreună cu foştii săi studenţi
Alfred Henry Sturtevant, Calvin Blackman Bridges şi
Hermann Joseph, Muller a arătat că şi cromozomii
se comportă într-un mod foarte apropiat de modul în
care Mendel credea că genele se separă si se
grupează în mod aleator.
• Morgan a mai descoperit că, pentru multe trăsături
caracteristice, genele sunt aranjate liniar pe fiecare
cromozom. Ca urmare, Morgan şi coechipierii săi au
creat hărţi de cromozomi liniari în care fiecărei gene
îi este atribuită o poziţie specifică. Rezultatele
acestor cercetări au fost publicate în lucrarea
Mecanismul Eredităţii Mendeliene (1915), o carte
care a reprezentat un pas important în dezvoltarea
geneticii moderne.
• Morgan a continuat munca experimentală,
demonstrând în lucrarea Teoria Genelor
(1926) că genele sunt grupate-linkage, şi că
alelele (perechi de gene care determină
aceleaşi trăsături) se interschimbă, sau se
intersectează în acelaşi grup-crossing-over.
• În 1933, Morgan a primit Premiul Nobel
pentru Medicină si biologie, pentru
contribuţiile sale majore în domeniul
geneticii, şi anume pentru că a demonstrat
că cromozomii sunt suportul fizic al
informaţiei genetice. Ca urmare a lucrărilor
sale, Drosofila melanogaster a fost adoptată
ca organism model în genetică.
 Mutante de
Drosophila comparativ
cu
fenotipul normal numit si
salbatic

Cariotip normal la drosophila

Fenotipul normal si Bitorax –mutant
cu doua perechi de aripi
 fenotipul cu aripi
normale

Fenotipuri mutante cu aripi reduse

sau curbate
 Ochi albi

Ochi
oranj
Fara ochi
 Corp negru
Corp galben

Corp gri normal

 Determinismul cromozomal al sexelor

OCHI ALBI
OCHI ROSII

XY XX
X

XY XX

XX XY

OCHI ALBI

OCHI ROSII