Alimentatia

nou-nascutului sanatos
Dezvoltarea
gastro-intestinala (1)
 Tractul digestiv trebuie sa se adapteze in perioada
postanatala imediata pentru a satisface nevoile
nutritive si metabolice ale vietii extrauterine
 In viata intrauterina prin intestinul fatului exista un
pasaj de L.A. de aprox. 300ml./zi care contine:
 Ig., enzime,
 Factori de crestere, hormoni
 Dezvoltarea
gastro-intestinala (2)

 Tractul gastro-intestinal este complet dezvoltat la 20

sapt. de gestatie
 Multe functii se dezvolta mult mai tarziu, dupa 34 sapt.
 La nou-nascutul la termen tractul digestiv continua sa
se dezvolte, astfel functia pancreatica se dezvolta in
copilaria tarzie.
Dezvoltarea
gastro-intestinala (3)
 Unele functii gastro-intestinale pot fi initiate imediat
dupa nastere:
 Permeabilitatea gastro-intestinala

 Alte functii sunt programate sa apara la anumite varste

postconceptionale:
 Coordonarea supt-deglutitie la 33-36 sapt.
Flora intestinala (1)

 Flora intestinala a nou-nascutului se caracterizeaza prin

predominenta bifidobacteriilor si lactobacililor si se
asociaza cu un risc scazut de infectii gastrointestinale.
Flora intestinala (2)

 Bacteriile de colonizare participa la toate

fazele de exprimare ale barierei
intestinale
 Mecanismul de multiplicare al bacteriilor
patogene presupune intrarea in enterocit
si multiplicarea prin adezivitate-crosstalk
 Bifidobacteriile interfera cu crosstalk-ul
prin cresterea secretiei de IgA si
stimularea sistemului imun celular si
umoral fara reactii inflamatorii
insotitoare
Flora intestinala (3)
 Dezvoltarea florei intestinale este
influentata de cantitatea si tipul de substrat
de crestere al bacteriilor – bifidobacteriile
folosesc ca substrat lactoza si produc a.
lactic si a. acetic:
 Laptelede mama are capacitate scazuta de
tamponare prin continut proteic si mineral scazut
– scaune acide – bacterii proteolitice inhibate
 Formulele au capacitate mare de tamponare prin
continut proteic (cazeina) si mineral crescut –
scade acumularea de acizi – mediu cu pH crescut
favorabil dezvoltarii enterobacteriilor
 Alimentatia nou-nascutului la
termen sanatos
 Nutritia este cel mai important lucru pe
care il putem face pentru nn, mai ales
pentru cel bolnav.
 Alimentatia cu lapte de mama a unui nn
bolnav contribuie la vindecarea acestuia.
 Laptele de mama indeplineste
“standardul de aur” :
 Aliment ideal pentru nou-nascut si sugar
 Lapte de inceput pentru toate categoriile de nn
 Se recomanda alimentatie exclusiv naturala pana
la varsta de 6 luni
Necesar caloric

 90-120-142 Kcal/kg/zi
 Necesar bazal – 50-75 Kcal/kg/zi
 Necesar pentru procesele de digestie si absorbtie – 5-8% din
ratia calorica
 Malabsorbtie: 10% din ratia calorica
 Pentru crestere – 24-45% din ratia calorica
Nevoi nutritive

 Necesar hidric: 140-200 ml/kg/zi

 Necesar proteic: 2-2,5 g/kgc/zi, iar dupa 6 luni –
1,5g/kg/zi
 Necesar glucidic: 35-50% din totalul de calorii
 Necesar lipidic: 30-40% din totalul de calorii
Laptele de mama

 Nou-nascutul la termen are un reflex bun de supt, un

torace bine dezvoltat, ceea ce ii permite alimentatia la
san, precoce, din sala de nastere
 Cel mai bun nou-nascut este laptele mamei sale
 Laptele de mama contine toate substantele nutritive de
care are nevoie nou-nascutul
Compozitia laptelui de mama

kcal 62 - 68%
proteine 1,2 – 1,7g%
albumina / cazeina 60/40
lipide 3,06 – 4,01
hidrocarbonate 6 – 7g%
lactoza 100%
Na 25 – 29 mg%
Ca 26 – 28 mg%
P 17 mg%
Fe 0,03 – 0,8 UI/l
osmolaritate 113 mol/l
 L. de vaca L. de mama
Zer / cazeina 18 / 82 60 /40
Cisteina, taurina
metioniona
AA aromatici
lactoza 4,9 g% 6,8g%
Na, K, Mg, citrat
Ca/P neadecvat 2/1
Fe
pH 6,8 7,1
osmolaritate 350mosm/l 286mosm/l
Continutul in proteine
 Laptele de vaca contine de 3 ori mai multe proteine decat
laptele de mama (3,3 fata de 1,2 g/100ml), dar laptele de
mama este mai albuminos, usor de digerat pe cand laptele
de vaca fiind mai cazeinos este mai greu de digerat.
 Laptele de vaca nu contine proteine cu rol antiinfectios.
Componenta celulara a
laptelui de mama

 Colostrul – 105 leucocite/ml, scad dramatic in 3 – 4 zile

dupa nastere

 Laptele matur – 400 leucocite/ml, din care 90% sunt

macrofage
Componenta imunologica din
laptele de mama
 IgA secretorii
 Factori specifici antistafilococici
 Factori care favorizeaza cresterea bacilului bifidus
 Proteine nespecifice cu rol antiinfectios
 Lizozim
 C3, C4, limfocite
Componenta umorala a
laptelui de mama (1)
 IgA, IgM, IgG in cantitate crescuta in primele 4-6 zile
 IgA ramane predominanta si in laptele matur si asigura
protectie locala gastro-intestinala impotriva virusurilor
si bacteriilor cum ar fi v. poliomielitic, E. coli, etc.
Componenta umorala a
laptelui de mama (2)
 B.Bifidus este bacteria predominanta in laptele de
mama, raspunzator de producerea de a. acetic si a.
lactic care favorizeaza dezvoltarea lactobacilul in
defavoarea bacteriilor gram (-);
 Lizozimul creste odata cu lactatia si este de 300 X mai
mult in laptele de mama decat in laptele de vaca;
 Componenta umorala a
laptelui de mama (3)
 Lactoferina prezenta in cantitate mare in laptele de
mama
 Complementul seric: in colostru au fost identificati mai
multi factori ai complementului care ajuta la liza
bacteriilor dar care scad odata cu maturarea laptelui
Vitaminele in laptele de
mama
 Vit. A si C - in cantitati suficiente pana in al doilea an
de viata
 Vit. B - in cantitate mica
 Vit. D - in cantitati insuficiente si in laptele de mama si
in cel de vaca dar cea din laptele de mama este bine
absorbita. Este necesara suplimentarea zilnica cu 400 UI
de vit.D indiferent de felul alimentatiei
Lipidele in laptele de
mama
 AG esentiali dezvoltarii copilului, pe care laptele de
vaca nu ii contine;
 Desi nou-nascutul detine o activitate lipazica deficitara
si cantitati mici de saruri biliare, absorbtia si digestia
lipidelor din laptele de mama se face in proportie de
90%, pe cand din laptele de vace se absorb numai 60-
65%.
 Fe, Ca
 Atat laptele de vaca cat si cel de mama contin cantitati
mici de Fe (0,03 – 0,08 mg%) dar cel din laptele de mama
se absoarbe in proportie de 50% pe cand cel din laptele de
vaca se absoarbe in proportie de 10%
 Ca2+ se gaseste in cantitate mai mare in laptele de vaca
dar absorbtia din laptele de mama este mai mare datorita
raportului favorabil Ca/PO4 de 2/1
Variabilitatea laptelui de
mama
 Cu varsta de gestatie;
 Cu momentele zilei;
 De-a lungul unui pranz;
 Cu varsta postnatala: – in primele 2-3 zile se numeste
colostru, cu calitati speciale, ulterior lapte de tranzitie
si dupa 2 saptamani se transforma in lapte matur.
Avantajele alimentatiei
naturale
Pentru mama :
ajută la revenirea uterului în poziția inițială
 previne apariția cancerului de sân, cancerului de ovar
este o metodă contraceptivă – pe perioada alăptării la sân nu apare
ciclul menstrual
scade riscul de apariție a diabetului zaharat de tip 2
laptelematern este la îndemână, oriunde, oricând, ușor de
manipulat, igienic, este la temperatura potrivită; nu este costisitor
secreția lactată ajută mama să piardă kilogramele depuse în
timpul sarcinii
 Avantajele alimentatiei naturale
Avantajele alaptării pentru nou născut :
Laptele matern este ușor de digerat, organismul fiind puțin solicitat
 Conține anticorpi ce protejează nou născutul de infecții respiratorii
repetate.
 este singurul lapte ce poate fi băut crud, nu trebuie fiert, este steril
deoarece ajunge curat direct de la sân la sugar
scaunele nou născuților alăptati la sân sunt gălbui, grunjoase .
sugarul își poate adapta singur rația de lapte de care are nevoie
s-a demonstrat ca la nou născuții hrăniți la sân se reduce riscul de
apariție a infecțiilor, alergiilor, la vârsta de adult scade riscul de
apariție a diabetului zaharat și cancerului.
copilul scade mult mai puțin în greutate față de cei alimentați
artificial (scăderea fiziologică) și recuperează rapid scăderea în
greutate
prin efortul depus la supt copilul își dezvoltă mușchii și oasele feței
nou născutul alimentat la sân poate prezenta scaun după fiecare masă
(reflex gastrocolic)
 
 Recomandari OMS
 Initierea precoce in sala de nasteri
 Alimentatie exclusiv naturala pana la 6 luni
 Alimentatie la cerere: “cand si cat vrea”
 Diversificare dupa 4-6 luni
 Alimentatia la san poate fi mentinuta pana
la 2 ani, laptele de mama continuand sa fie
o sursa importanta de energie si nutrienti.

!!! Dupa 6 luni toti copiii trebuie sa

primeasca o alimentatie
complementara!
 Contraindicatiile alimentatiei naturale de cauza
materna
 Temporare:
 Psihoza de lactatie
 Infectiile grave ale mamei
 Virus Herpes simplex cu leziuni la nivelul sanului
 Definitive:
 Antineoplazice
 Antitiroidiene
 TBC activa
 Infectie HIV
 Hepatita virala B cu viremia crescuta; hepatita virala C
 Virus Herpes simplex cu leziuni la nivelul sanului
 consum de droguri recreaţionale
 utilizarea de izotopi radioactivi la mamă în scop terapeutic
 ingestia de alcool în cantitate mai mare de 0,5 g/kgc/zi
Contraindicatiile alimentatiei naturale de
cauza neonatala

• Galactozemie
• Deficitul congenital de lactaza
• Boala urinilor cu miros de artar
• Fenilcetonurie
 Poziţii pentru o alăptare corectă sunt:

1. Poziţia uzuală
Mama trebuie să stea confortabil, cu spatele şi antebraţele sprijinite;
poate sta într-un fotoliu cu braţe laterale. Ea poate să se aşeze şi în pat, cu
spatele sprijinit de perne, dar şi pe podea, cu condiţia ca spatele să fie
sprijinit şi genunchii suficient de ridicaţi pentru a nu fi obligată să se aplece
peste copil;
Dacă mama are sînii prea mici, ea nu trebuie să-i susţină. Dacă are
sînii mari care atîrnă, ea trebuie să susţină sînul astfel încît copilul să prindă
în gură sinusurile lactifere. Această poziţie este utilă pentru nou-născuţii la
termen sănătoşi şi pentru gemeni.
 Poziţii pentru o alăptare corectă sunt:

2. Poziţia subraţ (minge de rugby)

Capul copilului stă în mîna mamei, spatele copilului este susţinut pe
antebraţul mamei. Ea nu trebuie să preseze capul copilului de sîn;
Trebuie respectate cele 4 puncte cheie privind poziţia sugarului;
Se poate pune o pernă sub antebraţul mamei.
Această poziţie este utilă pentru: gemeni, tratarea unui canal blocat,
dacă mama are dificultăţi în a pune copilul la sîn în poziţia obişnuită sau
dacă mama preferă această poziţie.

3. Poziţia cu copilul pe braţul opus sînului din care suge

Corpul copilului stă pe antebraţul mamei, mîna ei susţine capul la
nivelul urechilor sau mai jos;
Mama nu trebuie să împingă de partea posterioară a capului copilului;
Ea poate să susţină sînul cu mîna de aceeaşi parte;
Această poziţie este utilă pentru: alăptarea sugarilor foarte mici, copiii
bolnavi sau cu un handicap, dacă mama are sînii mari sau preferă această
poziţie.
 
 Poziţii pentru o alăptare corectă sunt:

4. Poziţia culcată
•Mama trebuie să stea culcată pe o parte, într-o poziţie în care ar putea să doarmă. Ea nu
ar trebui să se sprijine pe cot. Este bine să aibă o pernă sub cap şi eventual una sub torace;
•Trebuie respectate aceleaşi 4 puncte cheie pentru poziţionarea copilului;
•Mama poate să-şi susţină copilul cu mîna de dedesubt şi sînul cu mîna de deasupra.
Dacă nu trebuie să-şi susţină sînul, ea poate să ţină copilul cu mîna deasupra;
•În acestă poziţie trebuie avut grijă ca sugarul să nu fie aşezat prea sus, ca să nu fie
nevoit să se întindă după sîn.
Această poziţie este utilă pentru cazurile în care mama vrea să doarmă şi nu trebuie să
se scoale din pat ca să alăpteze, mama a născut prin cezariană sau a suferit epiziotomie.
Poziţii pentru o alăptare corectă sunt:

5. Alăptarea gemenilor
Mama poate sta:
a) în şezut cu fiecare copil la cate un sîn în poziţie
clasică;
b) cu copiii în poziţia sub braţ;
c) întinsă, cu un copil deasupra şi unul pe o parte.

 Mamele de gemeni trebuie neapărat ajutate şi încurajate să alăpteze, deoarece pe lîngă

toate avantajele prezentate ale alăptării, mama se poate odihni, în loc să prepare 16
biberoane pe zi;
 Mama gemenilor trebuie încurajată întrucît, în condiţii normale, fiecare femeie are lapte
pentru doi copii;
 Chiar dacă mama are tripleţi, ei pot beneficia de laptele mamei; nu trebuie încurajată
alăptarea exclusivă a unuia dintre copii în defavoarea celuilalt/ celorlalţi.
Alimentatia
nou-nascutului prematur

 Desi alimentatia parenterala este aproape o rutina la

aceasta categorie de nou-nascuti, se recomanda
introducerea precoce a alimentatiei enterale de indata
ce tractul intestinal este functional
Conditii de initiere a
alimenatiei enterale

 Absenta distensiei abdominale;

 Pasajul anterior al meconiului;

 Prezenta zgomotelor de activitate intestinala.

 Necesar caloric
la prematur
Consumul de energie AAP Medie Interval

Rata MB 50 52.5 45-60

Activitate motorie 15 7.5 5-10
Stress-ul la frig 10 7.5 5-10
Consumul pt. digestie 8 17.5 10-25
Energie stocata 25 25 20-30
Energie excretata 12 20 10-30
Total 120 130 95-165
Necesar de proteine
la prematur

 3 – 3,5g / Kgc. / zi

 Sursa o constituie laptele matern care este cel mai

bogat in proteine in mod particular bogate in AA cu
continut mare de cisteina si taurina (rol esential in
dezvoltarea neurologica si a retinei)
Necesar de lipide
la prematur

 30-45% din necesarul caloric - 3,3-6 g la 100 Kcal. cu

specificarea ca a. linoleic sa reprezinte 3% din necesarul
caloric.
 Laptele de mama contine cantitati suficiente de a.
linoleic care este precursor de DHA si AG cu lant lung
necesari dezvoltarii SNC
Necesar de carbohidrati
la prematur
 40-60% din necesarul caloric pentru a impiedica
acumularea de corpi cetonici si hipoglicemia.

 Acest necesar este prezent in laptele de mama,

principalul carbohidrat fiind lactoza pe care nou-
nascutul prematur il tolereaza foarte bine desi
activitatea lactazei este la 30%.
 Necesarul de vitamine
la prematur
 Vit.C-implicata in
Vitamine Necesar 0-6 luni
Vitamina C(mg) 30 absorbtia intestinala
Riboflavina(µg) 400 a Fe
B6 (µg) 300
Niacina(mg) 5  Vit.K-implicata in
Biotina(µg) 10 prevenirea bolii
B12 (µg) 0,3
hemoragice a nn
Folati (µg) 25
A (UI) 1250  Vit. A si E-implicate
D (UI) 800-1000
in prevenirea BDP si
E (UI) 30
ROP
K (mg) 0,5
Necesarul de minerale
la prematur
mineral Necesar zilnic  Necesitatile de minerale
pentru prematuri au fost
Na 3-5mEq/Kg estimate in corelatie cu
consumul intrauterin
K 2-3mEq/Kg
 Pentru a atinge necesarul
Ca 200mg/Kg zilnic de minerale,
prematurii necesita
Mg 5-10mg/KG suplimentarea laptelui
matern cu aceste
P 100-140mg/Kg
minerale
 Metode de alimentatie a
prematurului
Metoda de alimentatie Indicatii

Alimentatie la san Reflexe de supt si deglutitie maturate si

coordonate

Gavaj gastric intermitent Reflex de supt si deglutitie inadecvate;

SDR cu FR > 60 R./min.

Gavaj gastric continuu Prematuritate VLBW si ELBW

Ventilatie mecanica
Intoleranta la gavaj gastric intermitent
Alimentatie transpilorica Intoleranta la alimentatie gastrica
Reflux gastro - esofagian
Intarziere in golirea stomacului
Monitorizarea
tolerantei digestive

Monitorizarea semnelor de intoleranta

este obligatorie, unele semne putand fi
complicatii minore ce raspund la
adaptarea ingrijirilor iar altele pot fi
majore si necesita tratament medical.
Semne de
intoleranta digestiva
1. Reziduul gastric
2. Varsaturile
3. Distensia abdominala
4. Diareea
5. Apnee, bradicardie
6. Crestere in greutate nesatisfacatoare
Semne de gravitate

1. Reziduu gastric bilios

2. Sange in scaun sau aspiratul gastric
3. Abdomen destins, dur
4. Edem al peretelui abdominal
 Laptele de mama
pentru prematur
 Laptele de mama aduce un aport suficient
de:
 Energie
 Proteine, lipide, carbohidrati
 Microelementa si apa

 Unele studii afirma ca laptele de mama ce a

nascut prematur nu indeplineste nevoile
nutrive ale acestor nn si necesita
suplimentare cu:
 Proteine
 Ca, P, Cu Zn, Fe
 Unele vitamine
 Se impune fortifierea laptelui de mama
Fortifianti de
lapte matern

 Pentru alimentatia nou-nascutului prematur sub 1500g

cel mai indicat este laptele matern cu fortifianti de tip
FM ce se introduce in alimentatie cand nou-nascutul
primeste 120ml/kgc.